Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice




Monitorizăm activitatea ANI

Comisia Naţională de Integritate (CNI) are drept obiectiv implementarea mecanismului de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică

//...

Profil candidat: Zinainda Greceanîi

Integritatea în activitatea politică

Activitatea Zinaidei Greceanîi în funcţia de prim-ministru, în anii 2008 şi 2009, a fost marcată de intransparenţă și administrare defectuoasă a banilor publici, implicare în scheme frauduloase cu energie electrică și favorizarea unor agenţi economici. Ea se face vinovată de cel puțin două dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Din postura de conducător, Greceanîi a amenințat, la 7 aprilie 2009, că vor fi utilizate armele împotriva tinerilor, ieșiți la un protest antiguvernamental.

Zinaida Greceanîi esta cap de listă la Partidul Socialiștilor și candidată în Curcumscripția nr.1 Briceni. Ea este deputat în Parlamentul Republicii Moldova și președintă a Partidului Socialiștilor. Cariera sa politică a fost marcată de o ascensiune fulminantă pe scara ierarhiilor publice: în structurile de stat a intrat în calitate de specialistă în finanțe și a avansat repede până la funcția de șefă a Cabinetului de Miniștri. A fost, timp de doi ani, ministru adjunct în guvernele Braghiș și Tarlev, iar în februarie 2002, fiind promovată de Partidul Comuniștilor, preia conducerea ministerului, funcție în care se va afla în două mandate până în 2008. Timp de trei ani, din octombrie 2005 până în martie 2008, Zinaida Greceanîi cumulează și funcția de prim-viceprim-ministru în Guvernul Tarlev II.

În martie 2008, Zinaida Greceanîi devine prim-ministru, fiind prima femeie-premier din istoria Republicii Moldova. Cabinetul de Miniștri condus de Greceanîi și-a dat demisia la 4 mai 2009, iar la 3 iunie 2009 ea a fost din nou nominalizată pentru postul de prim-ministru.

După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, PCRM a propus-o pe Zinaida Greceanîi drept candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova. În cadrul exercițiului de alegere din 20 mai 2009, din Parlament, ea a acumulat 60 de voturi ale fracțiunii PCRM, neajungându-i un singur vot pentru a fi aleasă. Povestea s-a repetat pe 3 iunie 2009, dar situația a rămas neschimbată. După acest eșec, PCRM a înaintat candidatura Zinaidei Greceanîi la funcția de prim-ministru, obținând, pe 10 iunie 2009, votul de încredere din partea majorității parlamentare. După alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, PCRM a trecut în opoziție. Cabinetul de miniștri condus de Greceanîi a activat până la finele lunii septembrie 2009, când ea a optat pentru mandatul de deputat.

Începând cu anul 2009, Zinaida Greceanîi este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, iniţial ca membru al fracţiunii Partidului Comuniştilor (2009–2011), iar din 2014 — deputat din partea Partidului Socialiştilor. În tot acest răstimp, Zinaida Greceanîi nu a fost membră de partid.

La alegerile generale locale din iunie 2015, Greceanîi a candidat din partea PSRM la funcţia de primar al municipiului Chişinău, dar a pierdut detașat în fața liberalului Dorin Chirtoacă.

Zinaida Greceanîi și Igor Dodon au fost colegi în Guvern și în Parlament încă de pe timpul guvernării comuniste. În noiembrie 2011, ei au părăsit fracțiunea comuniștilor din Parlament, împreună cu Veronica Abramciuc, formând „Fracțiunea deputaților neafiliați”. Ulterior, Igor Dodon a aderat la Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, iar Zinaida Greceanîi i-a rămas aproape, deși nu era membră a formațiunii politice. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Greceanîi a fost cap de listă la Partidul Socialiștilor, chiar dacă încă nu era membră a formațiunii, iar ulterior a fost președinta fracțiunii parlamentare a socialiștilor. După alegerea, în noiembrie 2016, a liderului PSRM, Igor Dodon, în funcția de Președinte al Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi a aderat la PSRM, iar Congresul formațiunii, din 18 decembrie 2016, a ales-o președintă a formațiunii.

În 2008 şi 2009, Guvernul a secretizat ilegal mai multe hotărâri privind alocarea banilor publici, care nu constituiau secret de stat. Cele mai multe hotărâri secretizate prevedeau alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă al Guvernului. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în 2009, arată că prin alocările din Fondul de rezervă al Guvernului au fost favorizate, între altele, primăriile conduse de comuniști, reprezentanți ai partidului care a promovat-o atunci pe Zinaida Grecianîi.

În 2008, bunăoară, președintele Vladimir Voronin și prim-ministrul Zinaida Grecianîi s-au plimbat prin deplasări în afara țării din banii aceluiași Fond de rezervă, care este destinat necesităților neprevăzute, de urgență. În acel an, în Moldova, au avut loc mai multe inundații, dar din Fondul de rezervă practic nu au fost alocați bani.

Curtea de Conturi a menționat repetat în rapoartele sale din 2007-2009 că resursele din Fondul de rezervă sunt cheltuite defectuos. De asemenea, Curtea de Conturi a constatat că, prin hotărâri trecute ilegal la secret de stat, Guvernul a dat grâu din ajutorul umanitar primit de Republica Moldova doar la două întreprinderi: Franzeluţa şi Combinatul de pâine din Bălţi, discriminând alţi agenţi economici şi creând condiţii de concurenţă neloială.

Zinaida Greceanîi a intrat în istoria Moldovei ca premierul care a avertizat părinţii, în seara zilei de 7 aprilie 2009, că forţele de ordine vor aplica arma şi asupra copiilor, dacă aceştia vor participa la manifestaţii şi dezordini în masă. „Organizatorii celei mai mari crime planifică să folosească copii și în zilele următoare. Dacă acest lucru va fi admis, jertfele umane vor fi foarte greu de evitat. Poliția va folosi toate mijloacele necesare pentru apărarea constituționalității, inclusiv armele”, a fost mesajul lui Greceanîi. Șase ani mai târziu, în aprilie 2015, Greceanîi a declarat în cadrul unei emisiuni TV că a procedat corect atunci când a declarat în 2009 că „vor fi vărsări de sânge”.

Viziunile politice ale Zinaidei Greceanîi au evoluat de la promovarea, în calitate de Prim-ministru, a integrării europene ca opțiune ireversibilă pentru Republica Moldova, până la susținerea vectorului opus – de integrare eurasiatică, în calitate de deputat și lider al PSRM. Zinaida Greceanîi a participat pe listele de candidați ale Partidului Socialiștilor din Republica Moldova la scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014, promovând anularea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE și aderarea la Uniunea Vamală, constituită de Rusia, Belarus și Kazahstan.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Familia Zinaidei Greceanîi, potrivit ultimelor declarații de avere, are în proprietate o casă în Chișinău și un teren aferent, un teren agricol în satul Cotiujeni, raionul Briceni şi 2 automobile cu marca Volkswagen LT 28 şi Honda CR-V, deţinut în folosinţă. Casa familiei este situată în strada Gherman Pântea, are 124 metri pătrați şi a fost dată în exploatare în iunie 2007, perioadă în care Greceanîi deţinea funcţia de prim-viceprim-ministru al R. Moldova. Imobilul este înscris pe numele soţilor Greceanîi, Alexei şi Zinaida, şi este evaluat de Cadastru la 1,18 mln. de lei, valoarea de piaţă fiind însă de peste 3 mln. de lei.

Ultima declarație de avere depusă de Zinaida Greceanîi în calitate de funcționar public este cea pentru anul 2017. În acel an, Greceanîi a ridicat un salariu de peste 133 mii lei din activitatea de parlamentar, o indemnizație de circa 13 mii lei de la aceeași instituție, pensia de peste 124 mii de lei de la CNAS, alocația nominală de stat – 6 mii de lei, precum și un venit de 2550 lei provenit din arenda unui teren.

Fiul liderei socialiştilor, deţine şi el un apartament de peste 100 m.p. în Chişinău, pe str. Studenţilor, estimat de Cadastru la aproape 800 mii de lei, şi locuieşte acolo împreună cu soţia sa, Natalia. Apartamentul a intrat în posesia soţilor Greceanîi în urma semnării unui contract de investiţii, din 16 septembrie 2011, iar actul de primire-predare datează din decembrie 2012.

Portalul Avere.md arată mai multe nereguli depistate la declararea veniturilor şi proprietăţilor în baza informaţiilor prezentate de Zinaida Greceanîi. Bunăoară, declaraţiile din 2009, 2010 şi 2011 nu conţin informaţii despre proprietăţile acumulate până la data depunerii declaraţiei, aşa cum prevedea legislaţia în vigoare. De asemenea, declaraţiile din 2009 şi 2010 nu conţineau date despre angajamentele financiare asumate anterior anului de raportare. Legislaţia la acel moment era una confuză şi conţinea inadvertenţe care au generat practici neuniforme de declarare selectivă a proprietăţilor.

Zinaida Greceanîi nu a declarat în anul 2011 despre dobândirea automobilului Volkswagen LT 28, deşi avea obligaţia legală să declare orice achiziţionare/ vânzare făcută în anul de raportare. Începând cu anul 2009, în declaraţii nu se mai regăseşte garajul din orașul Briceni, care apărea în declaraţia din anii 2007–2008, prezentată la CEC. Similar, începând cu anul 2010, nu este raportat automobilul Audi 80, care apărea în declaraţiile din anii 2007–2008 şi 2008–2009, prezentate la CEC. În ambele cazuri demnitara nu a raportat venituri obţinute de pe urma unei eventuale înstrăinări a acestor bunuri, aşa cum prevedea legislaţia în vigoare.

De asemenea, contrar legislaţiei în vigoare, Zinaida Greceanîi nu a declarat până în anul 2015 terenul aferent casei de locuit, pe care-l deţinea în proprietate din 2003, iar până în 2014 a omis să indice în declaraţii că deţine în proprietate integrală Î.I. Greceanii Alexei (fondată în 2001). În plus, în niciuna din declaraţiile sale demnitara nu a specificat valoarea terenului agricol din s. Cotiujeni, r-nul Briceni deţinut în proprietate începând cu anul 1997 şi oferit în arendă unei companii locale. Începând cu anul 2016 legislaţia obligă declararea valorii bunurilor imobile deţinute, fie cea cadastrală, fie cea trecută în documentul de certificare a provenienţei bunului.

În 2014, când și-a început actualul mandat, președinta Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi, avea în proprietate doar un Volkswagen, cumpărat în 2011. Din 2015 familia parlamentarei are în posesie și folosință un automobil de model Honda CR-V.

În 2015, Zinaida Greceanîi a donat Partidului Socialiștilor suma de 1.500 de lei, iar la scrutinul electoral local din mai-iunie 2018 a donat pentru candidatul socialiștilor la Primăria Chișinău, Ion Ceban, suma de 12 mii de lei. Alte circa 67 mii de lei le-a donat în 2018 Partidului Socialiștilor.

Familia Greceanîi mai deţine în proprietate integrală Întreprinderea Individuală Greceanii Alexei specializată în reparația și comercializarea automobilelor. Datele din registrul agenților economici arată că Alexei Greceanîi, soţul Zinaidei Greceanîi, este fondator şi administrator la Întreprinderea Industrial-Comercială Alexei Greceanîi, cu adresa juridică în fostul apartament al familiei.

Şi fiul deputatei, Eugeniu Greceanîi, a fondat, în octombrie 2005, la câteva zile după ce mama sa era numită prim-viceprim-ministru, firma Scorpion-Trans SRL, specializată în transport de mărfuri şi în reparaţia autovehiculelor şi are adresa juridică în apartamentul său. Mai multe detalii într-o anchetă de presă realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice în comun cu echipa Ziarului de Gardă. Eugeniu Greceanîi mai deține 50 la sută din activele unei alte companii - Alcotech Group, înregistrată în 2015, și specializată în fabricarea și comercializarea alcoolului etilic, a berii și a producției alcoolice. Alcotech Group SRL este înregistrată pe aceeași adresă cu Scorpion-Trans SRL. 

În 2008, în Republica Moldova a funcționat o schemă frauduloasă de import a energiei electrice, la preț exagerat, prin intermediul unei companii-căpușă. Schema, dar și interesele unor înalți funcționari de atunci, au fost deconspirate în câteva anchete ale Centrului de Investigații Jurnalistice. „Afacerea” a fost orchestrată de Zinaida Greceanîi, care deținea funcția de Prim-ministru și de ministrul de atunci al Economiei, Igor Dodon. Abia în 2017, un grup de experți în energetică a prezentat dovezi privind schema frauduloasă și prejudiciul adus bugetului de stat. Având dovezi documentare privind frauda din schemele cu energie puse la cale de Greceanîi și Dodon, experții au depus o plângere la Procuratura Generală, care, la 15 noiembrie 2017, a demarat un proces penal. Cazul a fost examinat de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, dar „a murit” în față…

Zinaida Greceanîi se regăsește printre beneficiarii de credite neperformante de la Banca de Economii. Portalul Anticoruptie.md a scris că familia și apropiații acesteia au fost implicați în falimentul acestei instituții bancare. După raportul Kroll care menționează o firmă controlată de soțul Zinaidei Greceanîi printre cele cu credite neperformante la BEM, presa a scris și despre alte informații care demonstrează că și alte persoane apropiate nouui președinte interimar al PSRM și-au făcut averi pe seama Băncii de Economii.

În anul 2008, pe când Zinaida Greceanîi era încă ministru al Finanțelor, instituție responsabilă de pachetul de acțiuni ale statului la Banca de Economii, Fabrica de vin din Cojușna, în consiliul de directori al căreia se afla soțul Zinaidei Greceanîi, Alexei Greceanîi, a luat un credit de la BEM în valoare de 1,63 de milioane de euro și 500.000 de dolari. În 2010, fabrica a intrat în faliment. Un an mai târziu, în 2011, o companie privată, Alsvit-print, a răscumpărat bunurile fabricii, gajate la bancă, cu un alt credit, contractat de firmă de la BEM, în valoare de 40 de milioane de lei. Firma Alsvit-print oficial era fondată de o companie off-shore, Handows Trading. Există însă documente oficiale care demonstrează că beneficiar al acestei companii străine este Alexei Greceanîi.

Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid

Greceanîi, care a ocupat mai multe funcţii în perioada comunistă, a fost implicată în mai multe scandaluri, inclusiv atunci când a părăsit PCRM-ul lui Voronin. Fostul ei şef a numit-o „trădătoare” şi a lăsat să se înţeleagă că ea, împreună cu Dodon şi cu Veronica Abramciuc, au primit bani, inclusiv pentru a-l vota la funcţia de preşedinte pe Nicolae Timofti. „Dodon nu este un om cinstit… El a luat toţi banii şi a amăgit-o pe Zinaida Greceanâi cu 200 de mii, iar Veronicăi Abramciuc i-a dat şi mai puţin – 50 de mii”, tuna Voronin. Acuzaţiile au fost respinse de cei vizaţi.

Numele Zinaidei Greceanâi a fost legat şi de alte scandaluri de pe când a ocupat funcţii înalte în stat. Opoziţia a acuzat-o, la un moment, că, în decembrie 2006, a semnat contractul privind furnizarea gazelor naturale de către Gazprom în condiţii dezavantajoase pentru R. Moldova. Preţul se majora treptat până la alegerile din aprilie 2009, iar opoziţia a catalogat această mişcare drept o strategie electorală. Despre Greceanâi s-a spus că ar fi fost implicată în privatizarea dubioasă a combinatului de vinuri din Cojuşna, fapt negat însă de actuala deputată.

Partidul Socialiștilor condus de Grecianîi a desfășurat în ultimii ani mai multe mitinguri în capitală, la care lumea era adusă organizat din diferite localități cu autobuse, plătite din surse care nu se regăsesc în rapoartele financiare ale formațiunii. Zinaida Greceanîi a recunoscut în fața presei, bunăoară, că PSRM a oferit transport gratuit pentru persoanele care și-au manifestat dorința de a participa la marșul de 1 mai 2018, pentru a marca Ziua Internațională a Muncii.

„Bine, noi am adus, le-am oferit oamenilor, celor care au vrut să vină. lar cei care au vrut să vină, acelora le-am oferit transport. Este un lucru absolut normal”, a declarat lidera PSRM, Zinaida Greceanîi, abordată de ZdG.

Despre faptul că transportul a fost plătit de PSRM, a recunoscut și președintele țării, Igor Dodon, care a refuzat să vorbească despre cheltuielile suportate de PSRM pentru a aduce un număr impunător de participanți la miting.

În calitate de ministru al Finanţelor, Zinaida Greceanîi a atras în 2007 condamnarea R. Moldova la CEDO în cauza Oferta Plus, în urma căreia statul a fost obligat să plătească despăgubiri în mărime de 2,5 milioane de euro. Ministerul Finanţelor, condus de Zinaida Greceanîi, a refuzat să plătească companiei Oferta Plus suma de 20 mln de lei pentru energia electrică livrată de companie instituţiilor bugetare şi a depus o cerere la Curtea Supremă de Justiţie, cerând revizuirea cauzei. Urmare a acestei solicitări, decizia a fost casată. O altă cerere a fost depusă la Procuratura Generală, prin care s-a cerut verificarea modului în care a fost calculată datoria. Procuratura a intentat un dosar penal în care era vizată compania Oferta Plus. Ulterior, când dosarul a ajuns la CtEDO, magistrații europeni au calificat drept ilegale acțiunile instanțelor moldovenești și au obligat Guvernul Republicii Moldova să plătească datoria Ministerului Finanţelor către Oferta Plus, plus daune morale, materiale şi penalizări în total - 2,5 milioane de euro.

La fel, Ministerul Finanţelor, în perioada cât Greceanîi s-a aflat la conducerea acestuia, a contribuit la condamnarea R. Moldova de către CtEDO în cauza Unistar Ventures Gmbh, statul fiind obligat să achite unei companii cu capital german prejudicii de peste 6,5 milioane de euro. Compania germană Unistar Ventures Gmbh nu și-a putut recupera o investiție de 2,3 milioane de dolari făcută într-o companie de stat din domeniul aviației civile.

Din 2002 până în 2009, cât Zinaida Greceanîi a deținut funcțiile de ministru al Finanțelor și de prim-ministru, Republica Moldova a fost condamnată în câteva cauze ce vizau încălcarea drepturlui la proprietate, urmare a anulării proceselor de privatizare. 

În cazul DACIA SRL, bunăoară, suma prejudiciului pe care Moldova a fost obligată să-l achite a fost de 921 625 euro. Decizia în acest dosar a fost pronunţată la 18 martie 2008. CEDO a constatat violarea art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenţie (protecţia proprietăţii) – anularea privatizării hotelului „Dacia”, în urma căreia reclamantul a fost lipsit de proprietatea sa asupra hotelului şi a terenului aferent, fără a-i fi acordate compensaţii.

O altă cauză ține de BIMER S.A, un alt agent economic, căruia i s-a încălcat dreptul la proprietate. Pe data de 10 iulie 2007 CtEDO şi-a dat verdictul în dosarul intentat Guvernului Moldovei la solicitarea BIMER S.A., Moldova fiind obligată să achite acestei firme 520 mii euro.

Pe data de 19 octombrie 2010 CEDO a stabilit că Guvernul Republicii Moldova se face vinovat de încălcarea drepturilor Baroului Partener-A, care a fost lipsit de proprietate în urma anulării privatizării. Suma prejudiciului stabilită de instanţă a fost de 328 mii euro. La fel s-a întâmplat în cazul IPTEH S.A, companie care îi aparținea fostului premier Vlad Filat, și în cazul căreia, la fel, a fost anulată privatizarea. Suma totală a despăgubirilor stabilită de instanţă a fost de 319 932 euro. În cazul BANCA VIAS, Guvernul a fost obligat să plăteascp 301 095 euro, pentru neexecutarea unei hotărîri judecătoreşti privind plata a 3 383 991 lei de către o companie care a fost lichidată printr-o hotărîre judecătorească, din cauza că prin o altă hotărâre judecătorească toate bunurile debitorului a fost luate de stat. În cazul MEGADAT.COM SRL, Guvernul a plătit 260 mii euro, pentru invalidarea licenţelor companiei, care era cel mai mare prestator de servicii Internet din Moldova, în urma căreia compania a fost nevoită să-şi vândă bunurile şi să-şi înceteze activitatea. .

Greceanîi a figurat în listele negre a candidaților pentru alegerile parlamentare din aprilie și iulie 2009, dar și cele din noiembrie 2010, întocmite de o echipă de jurnaliști, printre care și reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova.

Jurnaliștii scriau atunci că, în calitate de Ministru al Finanţelor, Zinaida Greceanîi a atras condamnarea R. Moldova la CEDO în câteva cause. Totodată, rapoartele Curţii de Conturi relevau că, în perioada cât a fost condus de Greceanîi, Ministerul Finanţelor a promovat scutirea de la plata taxei pe valoare adăugată a anumitor agenţi economici şi a acordat scutiri de impozitul pe venit unor agenţi economici cu investiţii străine. Curtea de Conturi a mai reţinut că Ministerul Finanţelor, încălcând condiţiile acordului de credit încheiat cu Comunitatea Europeană, n-a rambursat la timp creditorului străin împrumutul, deşi agenţii economici-beneficiari au achitat datoriile integral şi în termenele stabilite. Ca rezultat, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în sumă de 5,7 milioane de dolari. Curtea de Conturi descoperea nereguli an de an în cadrul acestei Ministerului Finanțelor - de la scutiri de impozite cu prejudicierea bugetului, venituri ratate și favorizarea unor agenţi economici, la administrarea defectuoasă a Fondului de rezervă al Guvernului.

Zinainda Greceanîi a fost vizată în 2009 în rapoartele LADOM și ale Coaliției pentru alegeri libere și corecte pentru că a utilizat, în campania electorală din 2009, maşina de serviciu, escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor legislaţiei electorale.

Și în cadrul campaniei pentru alegerile parlamentare 2019, formațiunea politică condusă de Zinaida Greceanîi a fost vizată în rapoartele de monitorizare ale Promolex, pentru lansarea candidaților săi în circumscipții, cu mult timp înainde de startul campaniei electorale, agitație electorală, desfășurarea activităților cu tentă electorală, împărțirea cadorurilor în scop de ”cumpărare” a votanților, precum și utilizarea resurselor administrative în scopuri electorale.    

„Cazier judiciar”

Nu există informații despre antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.    

 Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

 

Preluarea textelor de pe pagina www.moldovacurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.moldovacurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
(0) comentarii
2019-02-18 00:00
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.