Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

În ospeţie la MC

Anatolie Donciu: N-o să încetez să insist pe reorganizarea CNI, iar toți membrii Comisiei, inclusiv eu, trebuie să fie demiși

Anatolie Donciu
Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate

Președintele Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre modul în care funcționează această structură și a explicat de ce ea nu este destul de eficientă în prevenirea corupției. Potrivit lui, legislația deficitară nu permite în multe cazuri sancționarea celor care nu își declară averile sau interesele personale, a celor care, fiind în funcții publice, își angajează rudele sau favorizează afacerile acestora.

O altă problemă este conflictul intern în cadrul CNI, dintre președintele Comisiei și membrii ei. Anatolie Donciu a subliniat necesitatea reformării CNI, astfel încât instituția să-și poată onora pe deplin sarcina de prevenire a corupției.

Cum a fost anul 2015 pentru CNI, aţi înregistrat rezultate mai bune decât în 2014?

Consider că nu a fost un an foarte simplu pentru Comisie. Fiind funcțională din 2013, CNI tinde să își consolideze capacitățile funcționale. Pe parcursul anului 2015 ne-am stabilit inclusiv acest obiectiv: consolidarea capacităților funcționale, atingerea unui nivel de performanță mai înalt și ridicarea profesionalismului angajaților noștri. Noi am pornit de la zero, pe loc gol, cu persoane neinstruite în acest domeniu, inclusiv eu. Pe parcurs am îmbinat activitatea cu instruirea.

În 2015, comparativ cu anii precedenți, numărul de controale s-a mărit, avem mai multe dosare câștigate în instanța de judecată, mai puține obiecții la capitolul calității actelor noastre, dar, cu regret, eficiența activității CNI a rămas la același nivel, deoarece nu s-a produs ceea ce s-a propus, adică adoptarea cadrului normativ care ar eficientiza activitatea CNI. Pe parcursul celor 3 ani de activitate noi am identificat necesitățile, neajunsurile, lacunele în legislație și, în viziunea mea, Comisia urmează a fi reorganizată pentru a eficientiza activitatea ei.

Care sunt principalele impedimente în activitatea Comisiei?

Este vorba, în primul rând, despre imperfecțiunea cadrului legislativ. Pot să aduc multe exemple care ne obstrucționează eficiența. Dacă în privința unei persoane s-a constatat o situație de incompatibilitate, noi nu avem pârghii ca să fie sancționată. Doar în cazul în care actul respectiv rămâne în vigoare, noi putem să sesizăm organul respectiv pentru ca persoana să fie trasă la răspundere disciplinară sau să fie anulat contractul de muncă.

În cazul constatărilor conflictelor de interese, dacă persoana a fost identificată că a încălcat legislația, achită amenda, în cel mai bun caz, după care continuă să activeze fără a avea alte sancțiuni sau urmări. Persoana se simte bine-merci, achitând această amendă. Și nu întotdeauna există sancțiuni: ele sunt aplicate doar în cazurile în care nu s-a epuizat termenul de prescripție de 3 luni, care, de asemenea, este un impediment.

Și a treia situație: tragerea la răspundere penală. Articolul 252 prim Cod Penal, falsul în declarații, prevede că în cazul în care a introdus intenționat în declarația cu privire la venituri și proprietăți date incomplete sau inexacte, persoana poate fi trasă la răspundere penală cu închisoare pe un termen de până la un an sau amendă de 6000 de lei.

Pe parcursul a 3 ani (de când funcționează CNI), nicio persoană nu a fost trasă la răspundere în baza acestei norme. Nu este de vină procuratura sau organele de urmărire penală, sau noi. Noi am constatat asemenea cazuri, dar redacția acestei norme nu le permite organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată să tragă la răspundere penală. Două elemente obligatorii pentru tragerea la răspundere penală sunt: să fie demonstrată intenția, latura subiectivă, și faptul că încălcarea trebuie să fie urmată de efecte juridice. În acest context, nu poți stabili care sunt efectele juridice în cazul în care persoana a introdus în declarații date incomplete sau inexacte. Am avut situația când organul de urmărire penală ne-a solicitat să spunem noi care sunt aceste efecte, când, de fapt, sarcina probării este atribuită organului de urmărire penală.

Pentru a elimina aceste neajunsuri, în 2013 am propus o nouă redacție a articolului 251 prim Cod Penal – falsul în declarații, am propus și alte modificări, ulterior au fost elaborate pachete de legi mai consistente sub egida Ministerului Justiției, au fost transmise la Guvern, dar, cu părere de rău, nu s-au votat.

De ce credeți că nu s-a votat?

Este un aspect subiectiv legat de fiecare membru al Guvernului, dar părerea mea este că nu se dorește, fiindcă noi am propus în aceste proiecte confiscarea averii nejustificate. Nu vreau să fac o generalizare pentru toți funcționarii publici, noi avem circa 45 000 de subiecți ai declarării în republică. Eu cred că majoritatea sunt persoane oneste și integre, dar probabil că cineva se teme să nu riște confiscarea averii.

De ce avem, totuşi, atât de puţine persoane aflate în funcţii înalte de conducere cu dosare la CNI? Acte de constatare ale abaterilor au fost emise pentru 2 deputaţi, 4 miniştri şi vice-miniştri, 6 judecători, zero procurori, conform raportului CNI pentru 11 luni ale anului 2015.

Pe segmentul acesta chiar nu am dreptul să mă expun, deoarece hotărârea în ceea ce privește existența sau inexistența încălcărilor legii se adoptă cu vot majoritar de către membrii Comisiei. Suntem 5 la număr, în cazul în care 3 au votat într-un fel aceasta va fi decizia. În plus, membrii Comisiei nu sunt obligați prin lege să își argumenteze poziția. Cred că acesta este, de asemenea, un aspect lacunar în legislație.

În plus, trebuie să vorbim despre conținutul controlului. Ce înseamnă controlul veniturilor și proprietăților? De fapt, se verifică declarațiile, și nu averile, asta e problema. Se verifică doar niște formulare de declarații, unde persoana indică ce avere are pe propria răspundere. Informația introdusă în declarație se compară cu informația ce se conține în bazele de date disponibile. Dacă s-a indicat tot ceea ce este în registre, noi considerăm că nu este încălcare de lege. Dar starea de fapt este alta. După cum s-a întâmplat și la vecinii noștri, mă refer la situații de gentul «mătușa Tamara» și Adrian Năstase, când veniturile erau înregistrate pe numele unor persoane terțe.

Nu trebuie să inventăm bicicleta, uitați-vă în România. Dacă la ei ceva funcționează bine, de ce să nu preluăm? Nu totul, orbește, dar anumite segmente. Și atunci am putea avea și noi rezultate. Nu doar statistic cu numărul declarațiilor verificate, dar cazuri reale de prevenire a corupției, cu verificarea veniturilor, averilor, proprietăților, conflicte de interese, incompatibilități, restricții, regimul cadourilor, care a rămas în umbră.

Există în legislaţie o formulă ce pare să îi scape pe mulţi demnitari de sancţiuni. Este vorba despre „abaterile neintenţionate”. Se constată că cineva nu a declarat un automobil, un imobil, iar CNI stabilește că a fost abatere neintenționată. Pe cât de relevantă este această prevedere?

Nu sunt de acord cu poziția aceasta, dar legea este lege și trebuie să o respectăm. De exemplu, în urma unui control, s-a dovedit că persoana nu a declarat un tractor. Când a venit să dea explicații la CNI, a spus că acest tractor a fost asamblat de el, piesă cu piesă, pe parcursul mai multor ani. Și a uitat să îl declare. Este un exemplu de abatere neesențială.

Dar au fost cazuri când nu au fost declarate conturi bancare cu sume semnificative.

Da, au fost și astfel de cazuri, dar nu pot să vorbesc în numele tuturor membrilor comisiei, care votează în baza propriei convingeri. Deși, sunt cazuri când în situații similare se votează diferit. Și atunci, și pentru mine, și pentru societate, și pentru presă este chiar o situație penibilă. În cadrul examinării unor dosare în judecată, persoanele care au contestat actele noastre în instanță au făcut obiecții că în cazuri similare cu ale lor s-a votat diferit. Trebuie sporită responsabilitatea fiecărui membru a CNI pentru votul său.

N-o să încetez să insist pe reorganizarea acestei instituții și toți membrii CNI, inclusiv eu, trebuie să fie demiși.

Sunt situații în care CNI a câștigat în instanță definitiv cazuri în care unii subiecți ai declarării au încălcat regimul juridic al conflictului de interese în procesul de achiziții. De ce CNI nu depune în instanță cereri de anulare a contractelor de achiziții semnate în conflict de interese?

O instituție de stat trebuie să funcționeze în favoarea statului. Într-adevăr, legea ne obligă, în cazul în care actul privind constatarea unui conflict de interese rămâne definitiv, actele administrative și contractele care au fost încheiate în situație de conflict de interese urmează să fie lovite de nulitate. Adică noi sesizăm instanța de judecată ca să anulăm aceste acte.

Avem situații în care am înaintat acțiuni în judecată în vederea anulării actelor administrative încheiate în situații de conflict și atunci factorii de decizie și-au anulat singuri aceste acte și asta e o situaţie bună.

Dar avem și situații de felul: primarul satului X a încheiat un contract de cumpărare a pâinii pentru grădinița din sat, de la firma unde administrator era soția sa. O situație clasică de conflict de interese. Primarul s-a plâns că nu are de unde cumpăra pâine din altă parte. L-am convins că legea trebuie respectată, el nu a fost de acord cu actul de constatare și a contestat și a ajuns până la Curtea Supremă de Justiție. Câștig de cauză a avut CNI. În acest caz noi ar trebui să anulăm contractul de vânzare–cumpărare a produselor de panificație. Dar pâinea a fost consumată, ce putem contesta în instanța de judecată?

Este riscant, pentru că uneori putem să anulăm un contract de achiziții care era cu un preț favorabil pentru stat, pentru ca următoare achiziție să fie în defavoarea statului, cu un preț mai mare, nici în România nu se face lucrul acesta. Dacă a fost acordat un lot de pământ cuiva în condiţii de conflict de interese, aceste acte cu siguranţă sunt contestate în instanţa de judecată, pentru că putem să îl restituim.

În alte situaţii, când vorbim despre angajări la serviciu în situaţii de incompatibilitate, noi contestăm aceste ordine, însă în 90 la sută din cazuri administratorii deja îşi anulează ordinele. Dar este o problemă în sate, unde nu sunt specialişti care nu pot fi angajaţi în primării şi avem veşnica problemă cu soţul–primar şi soţia–contabilă. Am ajuns la situaţii când oamenii încearcă să-şi rezolve conflictul de interese prin divorţ. Eu în mod categoric nu sunt de acord ca într-un stat de drept să se soluţioneze conflictele de interese prin divorţ. Ar fi mai bine să facem modificări în legislaţie care să ţină de specificul sectorului rural. Toţi sunt plecaţi din sate, au rămas numai cei mai în vârstă şi copiii. Pe cine să angajezi?

S-a observat şi în presă existenţa unui conflict intern la CNI. Cum afectează activitatea Comisiei?

Atribuţiile membrilor şi ale preşedintelui CNI nu sunt foarte clar expuse în lege. Preşedintele Comisiei are anumite atribuţii de administrare, de management care nu pot fi confundate cu atribuţiile de control. Controlul declaraţilor îl face Comisia, care este un organ colegial compus din cinci membri. Eu am un vot egal cu al celorlalţi membri. Nu pot să-i impun pe membrii Comisiei să voteze într-un fel sau altul, fiecare votează cum consideră şi eu doar semnez.

Divergenţa care a apărut între ceilalţi membri şi preşedinte este bazată mai mult pe situaţia că cei patru membri nu doresc reformarea Comisiei. Atunci când am promovat aceste proiecte de lege, dumnealor au semnat scrisori colective şi le-au trimis la toate instituţiile statului, la misiunile diplomatice, precum că cineva vrea să distrugă Comisia. Poziţia mea este că CNI trebuie reorganizată, iar cei patru membri nu sunt de acord cu această poziţie.

În situaţia în care preşedintele CNI are o viziune de dezvoltare şi de promovare a politicilor anticorupţie şi membrii CNI au altă viziune, cum pot fi conjugate eforturile într-o misiune unică? Este foarte dificil şi este o chestiune care trebuie depăşită.

O altă situaţie este atunci când noi am lansat ideea unui sistem electronic integrat de management al declaraţiilor, un sistem de declarare on-line. Atunci când am început să promovăm acest proiect cu Banca Mondială, apropo, statul Republica Moldova nu cheltuieşte niciun bănuţ pentru acest sistem, cei patru membri ai CNI au fost împotriva implementării. Au trimis o scrisoare la Centrul e-guvernare, în care s-au revoltat de ce se elaborează acest sistem. Conducerea Centrului a solicitat o confirmare pentru continuarea elaborării acestui sistem, în caz contrar, Banca Mondială va opri finanţarea. Am făcut Adunarea Generală a angajaţilor CNI şi am pus la vot cine este pentru elaborarea acestui sistem. Toţi au votat pentru, în afara celor patru membri care au votat contra. Am trimis procesul verbal la Centrul de e-guvernare. Sistemul a fost deja finalizat, în proporţie de 99 la sută, dar nu avem cadru legal. Cred că ar fi oportun ca Parlamentul să adopte acest cadru legal care să permită implementarea acestui sistem. În Legea cu privire la declararea veniturilor şi proprietăţilor şi în Legea cu privire la conflictul de interese să fie inclus faptul că declaraţiile pot fi depuse nu doar în scris, dar şi on-line, în paralel, în perioada incipientă, pentru o jumătate de an sau un an.

Membri CNI au fost numiţi pe criterii politice. Este Comisia influenţată politic atunci când membrii votează?

Eu nu pot să spun lucrul acesta. Vă spun foarte sincer că niciun politician nu m-a contactat la telefon să-mi zică: votează aşa sau altfel. Consider că eu personal nu am fost înaintat pe criterii politice, dar pentru faptul că am un pic de experienţă în domeniu. De aceea pledez pentru depolitizarea acestei instituţii, cred că nu este normal ca membrii să fie propuși de partide, unii fiind anterior membri ai partidelor respective. Nu înţeleg cum ar vota cineva atunci când are pe masă un dosar al unui fost coleg de partid. Este o situaţi confuză.

Depolitizarea CNI este şi o prevedere în cele trei proiecte de lege care nu au trecut la Guvern. Prin asigurarea independenţei, preşedintele CNI ar urma să fie numit de către preşedintele ţării şi ales prin concurs de o comisie formată nu din reprezentanţii partidelor politice, dar din ziarişti, ONG-uri, artişti, pictori, muzicanţi, societate civilă, care nu au legătură cu aspectul politic. Care ar aprecia candidatura după calităţile sale profesionale.

Dumneavoastră aţi candida, dacă s-ar reforma CNI, la funcţia de preşedinte?

Acum nu sunt sigur. În condiţiile dificile în care am activat pe parcursul ultimului an, nu mi-aş mai dori să obţin o funcţie publică. Dar m-aş orienta în funcţie de cine ar mai candida. Nu sunt gata să răspund la această întrebare, deocamdată.

Şi al doilea aspect, nu ştiu dacă mi-ar permite legislaţia să candidez la al doilea mandat. Este limită de un mandat de cinci ani. Când începi de la zero, este dificil să creezi o instituţie importantă pentru stat pe segmentul anticorupţie. Să instruieşti persoane care nu au fost niciodată în astfel de ipostază, de ofiţer de integritate, şi nu există experienţă în ţară, nici persoane care pot instrui pe cineva. În cinci ani nu cred că e posibil să ajungi la o performanţă, de aceea noi am propus în proiectul de lege un mandat de 7 ani. După 7 ani, poţi să întrebi persoana ce a reuşit şi ce nu.

 

Vă mulţumim! 

Natalia Enache

 

(0) comentarii
2016-01-30 11:56
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

Expert internațional: ”Nu recomandăm o lustrație în sistemul judiciar – este o idee ce pare bună la început, dar care se dovedește ”otrăvitoare” ulterior”

Noua guvernare de la Chișinău ar trebui să se abțină de la un amplu proces de ”lustrație” în sistemul judecătoresc și ar trebui să facă reforme durabile în acest domeniu, a declarat consilierul juridic principal din cadrul Comisiei Internaționale a Juriștilor, Massimo Frigo, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a subliniat…//...
(0) comentarii
2019-06-28 10:11
Distribuie:

Viorel Rusu, membru al CI al ANI: ”În activitatea tuturor organelor se simte o atmosferă de frică și cred că acesta este un motiv care împiedică ANI să-și exercite pe deplin activitatea”

Autoritatea Națională de Integritatea are nevoie de câteva cazuri de rezonanță, ca să își dovedească funcționalitatea și independența, afirmă unul dintre membrii Consiliului de Integritate, Viorel Rusu, într-un interviu pentru Moldova Curată. Potrivit lui, societatea are așteptări mai mari de la ANI, iar rezultatele înregistrate până acum nu sunt mulțumitoare.…//...
(0) comentarii
2019-06-06 20:00
Distribuie:

INTERVIU: Un magistrat corupt este într-un profund conflict de valori cu sine însuși

Calitatea actului justiției este primul factor care poate determina sistemul judecătoresc să-și recâștige încrederea publicului, spune Arina Corsei Vultureanu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București. Aflată într-o vizită la Chișinău la o activitate a comunității Liderilor în Justiție, ea a acordat un interviu portalului Moldova…//...
(0) comentarii
2019-05-27 19:39
Distribuie:

”Chiar cu toată asistența externă masivă de care a avut parte (…) tot nu vedem ca ANI să ne uimească cu rezultate fulminante”

Problema cadrelor și comunicarea cu presa par ar fi, în prezent, cele mai grave probleme ale Autorității Naționale de Integritate (ANI), în opinia Cristinei Țărnă, expertă anticorupție, fostă directoarea adjunctă în cadrul Centrului Național Anticorupție. ”Pentru o instituție de prevenire, cum este ANI, mi se pare un act sinucigaș să…//...
(0) comentarii
2019-02-08 14:22
Distribuie:

Sorin Ioniță, Expert Forum: Clientelismul politic e atunci când se irosesc resurse bugetare cu scopul de a cumpăra votanți

Sorin Ioniță, președinte al organizației Expert Forum din România, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre fenomenul clientelismului politic și riscurile acestuia pentru societate. În opinia sa, un exemplu de clientelism în Republica Moldova este programul ”Drumuri bune”, desfășurat în preajma alegerilor parlamentare. Expertul a participat la…//...
(0) comentarii
2018-12-08 11:43
Distribuie:

Dumitru Visterniceanu, fost judecător CSJ: ”Într-un stat unde există corupție în general, nu poate să nu existe vreun sector unde nu există elemente de corupție. De aceea și sistemul judecătoresc este afectat de acest viciu”

Proiectul de lege privind unificarea sistemului de salarizare pentru bugetari i-a determinat pe mai mulți judecători să plece din sistem în ultima perioadă, susține fostul magistrat la Curtea Supremă de Justiție, Dumitru Visterniceanu, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El însuși a ales să părăsească CSJ, deși mai avea…//...
(0) comentarii
2018-11-21 15:11
Distribuie:
 <1 2 3 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.