Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

În ospeţie la MC

Camelia Bogdan: ”Printre magistrați trebuie să existe oameni care cred în idealul de dreptate. A fi un magistrat corect înseamnă, în primul rând, a fi un om cu caracter puternic”

Camelia Bogdan
Judecătoare la Curtea de Apel Bucureşti

În examinarea dosarului ce vizează furtul miliardului, anchetatorii din Republica Moldova ar trebui să se ghideze de standardele internaționale și să colecteze dovezi pentru întoarcerea banilor la bugetul de stat, a declarat judecătoarea Curții de Apel București, Camelia Bogdan, în cadrul unui interviu acordat pentru Moldova Curată

Directiva europeana de confiscare extinsă a averilor dobândite ilicit va intra în vigoare şi în Romania. Este gata România  să o aplice pe larg? Credeţi că Republica Moldova este pregătită să preia această practică?

Vă referiţi, desigur, la Directiva 43 pe 2014, care va intra în vigoare la 1 octombrie 2016. Este directiva adoptată la nivelul Uniunii Europene. Atât România, cât şi Moldova au deja aceste instrumente. Noi avem confiscarea extinsă din 2012, dumneavoastră am văzut că o aveţi din 2014. Directiva va aduce nou în plus faţă de ce are România la ora actuală posibilitatea pentru procuror ca după pronunţarea unei decizii definitive de confiscare să urmărească în continuare bunurile în vederea satisfacerii ordinului de confiscare. Este articolul 9 din Directivă. În rest, România este pe deplin aliniată standardelor continentale. Ştiu că la nivel de negocieri, atunci când a fost adoptată Directiva 43 pe 2014 s-au purtat discuţii pentru adoptarea confiscării civile sau pentru posibilitatea adoptării confiscării fără condamnare atunci când persoana este decedată. Nu s-a ajuns la un consens la nivelul statelor europene, dar, în schimb, în România, avem această formă de confiscare, confiscarea fără condamnare. Şi dacă înainte, sub imperiul vechiului Cod Penal şi de Procedură Penală, purtam discuţii ce se întâmplă dacă o persoană decedează în cursul urmăririi penale, eu îi încurajam pe colegii procurori atunci când dădeau o soluţie de încetare a urmăririi penale să depună diligenţe pentru ca bunurile dobândite în mod fraudulos să nu ajungă la urmaşi. Era vorba despre introducerea acelei acţiuni pauliene revocatorii pentru a aduce bunul sustras în mod fraudulos la moştenire şi să ajungă în cele din urmă la stat. Acum avem 541 indice 1 Cod de Procedură Penală care ne permite ca, dacă suspectul decedează în faza de urmărire penală, procurorul să ceară judecătorului de cameră preliminară luarea acestei confiscări fără condamnare.

Nu avem noi şi nici dumneavoastră nu aveţi în legislaţie confiscarea civilă. Această instituţie există în mai multe ţări de drept anglosaxon, dar şi în ţări mai aproape de noi, ca Bulgaria, care a avut consultanţi din Marea Britanie, din câte am înţeles, în vederea aderării la Uniunea Europeană, şi produce această confiscare civilă la foarte mari beneficii la bugetul de stat.

Dar confiscarea extinsă există la noi, adoptată prin Legea 63 pe 2012, şi sunt din ce în ce mai multe propuneri în practică în vederea luării acestei măsuri. Există şi posibilitatea ca şi judecătorul, dacă este sesizat cu o listă de infracţiuni, are această obligaţie să strângă dovezi dacă procurorul nu a făcut-o în faza de urmărire penală, în vederea luării confiscării extinse.

Mai ales, avem anumite materii cum sunt corupţia, evaziunea fiscală sau spălarea de bani, unde textele ne obligă să luăm măsuri asiguratorii dacă nu au fost luate în faza de urmărire penală.

În plus, atât în Republica Moldova, cât şi în România avem texte care consacră aceste instituţii, măsuri de siguranţă, confiscarea specială şi confiscarea extinsă, prevăd caracterul obligatoriu al acestor sancţiuni. Se foloseşte sintagma „sunt supuse confiscării speciale” sau „sunt supuse confiscării extinse”. Deci „sunt” este imperativ, nu „pot fi”. Adică, judecătorul este obligat la deliberare să verifice, chiar dacă procurorul nu a cerut luarea măsurii confiscării speciale, dacă există o infracţiune generatoare de profit şi s-au făcut acte de dispoziţie. Prin acte de dispoziţie, vă dau un exemplu, înseamnă că poţi să faci ce vrei, să dispui de substanţa bunului. Vezi că s-a făcut un transfer în străinătate, ca judecători, pentru noi, în măsura în care banii provin din infracţiunea remisă judecăţii, este obligatorie confiscarea specială, indiferent dacă suntem sesizaţi sau nu cu o infracţiune de spălare a banilor.

Şi dumneavoastră aveţi, de asemenea, în legislaţie, această instituţie în legislaţia dumneavoastră.

Deocamdată, din câte ştiu, nu prea avem cazuri de confiscare a averii.

Am discutat la nivel teoretic cu participanţii la seminarul nostru şi aspectele sunt bine receptate în practică, sunt bine înţelese. Participanţii au fost foarte interactivi. Există necesitatea să se înceapă în practică aceste cazuri de investigare a infracţiunilor economico-financiare în care se includ şi cauzele de corupţie, potrivit recomandării Consiliului Europei din 1981.

Deci, ar fi nevoie de câteva cazuri care să dea tonul, să le dea curaj oamenilor legii?

Ca să pornim un studiu de caz – cu furtul miliardului de la dumneavoastră. Mi-a fost adresată o întrebare: că se ştia şi nimeni nu a făcut nimic. Este necesar ca în ancheta care bănuiesc că este deja în lucru să se concentreze, conform standardelor internaţionale, pe aceste investigaţii economice paralele. Eu, ca judecător, tot timpul am pus accentul atât în experienţa practică, cât şi în calitate de expert când am fost invitată, pe standardele internaţionale, deoarece sistemele noastre de recuperare a produsului infracţiunii sunt evaluate. Iar, în funcţie de capacitate unei ţări de a combate infracţionalitatea, mai ales cea generatoare de profit sau cauzele de corupţie, suntem catalogaţi de partenerii care sunt sau nu interesaţi să investească aici.

Nu numai aceasta este sancţiunea. Vă amintiţi de o listă a paradisurilor fiscale şi Lista neagră Agafi, în care erau ţări foarte atractive pentru corupţi. În societate lucrurile trebuie privite macroeconomic. S-a produs criza financiară din 2008, a existat din partea bancherilor o anumită nedetectare a riscului la care s-au expus prin acordarea acestor credite pe scară largă sau prin neîndeplinirea obligaţiei de cunoaştere a clientelei.

Să zicem că s-ar transfera o anumită sumă peste o anumită limită – bancherul este necesar să raporteze. Şi aveţi şi dumneavoastră unitate de informaţii financiare. În România noi avem Oficiul Naţional pentru Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor, iar dacă bancherul nu raportează sau îşi aduce concursul la derularea operaţiunii frauduloase, poate fi tras la răspundere pentru eventuală complicitate la infracţiunea de spălare a banilor.

Pentru că aţi făcut trimitere la acest dosar faimos al nostru cu furtul miliardului. Nu ştiu dacă urmăriţi, dar avem cazul unui om de afaceri, acum primar într-un oraş din Republica Moldova, care a făcut unu autodenunţ că ar fi fost estorcat de bani de către fostul prim-ministru, Vlad Filat. Pe fostul premier îl vedem în închisoare, este judecat, iar celălalt este în liberate.

Ştiţi că noi nu avem posibilitatea să comentăm cauze în curs şi atâta timp cât există o anchetă în desfăşurare suntem obligaţi să respectăm prezumţia de nevinovăţie. Dar eu vă spun care sunt standardele internaţionale după care se investighează un asemenea caz. Accentul trebuie pus nu doar pe strângerea probelor pentru condamnare, dar şi pentru strângerea de dovezi pentru readucerea a ce s-a furat la bugetul de stat. Deoarece statul trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile de bază pe care le are faţă de cetăţenii săi: să le asigure drepturile la viaţă, la educaţie, la cultură. Sunt nevoi de bază care trebuie satisfăcute de stat şi nivelul de trai al unei populaţii este direct proporţional cu capacitatea statului de a recupera ceea ce s-a furat de la bugetul de stat. Judecătorii care judecă aceste cauze de corupţie sau de criminalitate gravă trebuie să înţeleagă că justiţia se face în interesul general, nu în interesul unor persoane.

Aţi avut discuţii cu oamenii legii din Republica Moldova, cu judecători, cu procurori. Îi vedeţi gata să implementeze această legislaţie pe care deja o avem? Sunt pregătiţi?

Nu ştiu ce mecanisme aveţi ca să îi invitaţi să aplice legea. Din punctul meu de vedere, atâta timp cât există anumite dispoziţii şi te faci că nu observi că este ceva în neregulă, la noi, în România, avem această infracţiune de omisiune a sesizării organelor judiciare. Este incriminată fapta funcţionarului public, care, în virtutea atribuţiilor de serviciu, ia cunoştinţă despre anumite potenţiale fapte ce ar putea întruni condiţiile unei infracţiuni. Se face că nu observă, spune că nu este treaba lui – această modalitate de a nu contribui la viaţa civică a unei societăţi este incriminată.

Dar avem şi judecători şi multe persoane implicate în acte de justiţie care trăiesc cu convingerea că nu ne putem face că nu observăm ce se întâmplă, care luptă pentru îndeplinirea acestui deziderat de dreptate.

În Republica Moldova a fost adoptată Legea procuraturii, care elimină, între altele, implicarea procurorului ierarhic superior în dosarele celui ierarhic inferior. Li se oferă mai multă independenţă procurorilor.

Este de bun augur, cu siguranţă, că a intervenit această modificare. Şi trebuie eliminate şi alte abuzuri. În afară de aceste imixtiuni, mai există şi un alt tip de imixtiuni, de exemplu, să îi schimbi specializarea intempestivă a unui procuror. Trebuie lăsați să-și formeze specializarea, să câștige practică, să câștige încredere, să lucreze, deoarece există ghiduri, standarde internaționale, aveți și dumneavoastră tratate.

Am lăsat și eu foarte multe hotărâri cu confiscarea, hotărâri rămase definitive. Trebuie pornit de undeva, asta se învață sau ar fi de dorit să se învețe la facultate, la Institutul Național al Justiției, cum se investighează anumite tipare ale infracțiunilor. Bineînțeles – fără a face abstracție de la necesitatea respectării drepturilor omului. Nu aveți nici un impediment să nu aplicați legea.

În ce privește specializarea procurorilor, există o inițiativă de a crea instanțe specializate anticorupție. Această inițiativă a fost criticată de unii reprezentanți ai societății civile. Credeți că ar fi o soluție?

Trebuie să fiți siguri cum alegeți judecătorii care să participe la examinarea acestor dosare. Am avut și noi complete de corupție, complete specializate care au fost desființate. Trebuie să aveți grijă să nu se mușamalizeze dosare, dacă se aleg acești judecători cu dedicație. Dar regula în combaterea infracțiunilor economice este că e nevoie de complete specializate. Dumneavoastră sunteți parte la Convenția ONU împotriva corupției, adoptată în 2003, și se vorbește despre crearea acestor curți internaționale de judecare a unor acțiuni cu caracter transnațional, în baza acestor convenții. Deci, acesta este viitorul – să avem judecători specializați, deoarece sunt cauze foarte grele și nu se compară un dosar în care trebuie să urmărești toate fluxurile financiare sau să faci propria investigație economică paralelă pro-activă, dacă procurorul nu își îndeplinește obligațiile în faza de urmărire penală.

Cu toate acestea, vă amintesc ce spunea Eminescu, că este același lucru: să judeci când se fură un leu și când se fură un milion. Ideea este să o faci drept, să aplici legea cu dreptate.

Care sunt recomandările dumneavoastră pentru oamenii legii din Republica Moldova, astfel încât să se întoarcă măcar parțial încrederea în justiție, care este un foarte joasă în rândul populației?

Să fie demni de profesia pe care ne-am ales-o cu toții, să creadă în independența lor, este dovedit științific că binele întotdeauna învinge răul, și, cel mai important – să reziste la presiuni. În general, dacă faci în viață un compromis, eu tot timpul am spus că niciodată nu voi face compromisuri, pe lângă faptul că nu dormi liniștit, după aceea probabil că tot timpul ți se va aminti de ce s-a întâmplat și se deschide cercul de încredere. Nu trebuie să încurajăm pe acel magistrat hrăpăreț, ”homo economicus” din societățile neanderthaliene. Printre magistrați trebuie să existe oameni care cred în idealul de dreptate. A fi un magistrat corect înseamnă, în primul rând, a fi un om cu caracter puternic.

 

Natalia Enache

(0) comentarii
2016-04-25 08:46
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

Expert internațional: ”Nu recomandăm o lustrație în sistemul judiciar – este o idee ce pare bună la început, dar care se dovedește ”otrăvitoare” ulterior”

Noua guvernare de la Chișinău ar trebui să se abțină de la un amplu proces de ”lustrație” în sistemul judecătoresc și ar trebui să facă reforme durabile în acest domeniu, a declarat consilierul juridic principal din cadrul Comisiei Internaționale a Juriștilor, Massimo Frigo, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a subliniat…//...
(0) comentarii
2019-06-28 10:11
Distribuie:

Viorel Rusu, membru al CI al ANI: ”În activitatea tuturor organelor se simte o atmosferă de frică și cred că acesta este un motiv care împiedică ANI să-și exercite pe deplin activitatea”

Autoritatea Națională de Integritatea are nevoie de câteva cazuri de rezonanță, ca să își dovedească funcționalitatea și independența, afirmă unul dintre membrii Consiliului de Integritate, Viorel Rusu, într-un interviu pentru Moldova Curată. Potrivit lui, societatea are așteptări mai mari de la ANI, iar rezultatele înregistrate până acum nu sunt mulțumitoare.…//...
(0) comentarii
2019-06-06 20:00
Distribuie:

INTERVIU: Un magistrat corupt este într-un profund conflict de valori cu sine însuși

Calitatea actului justiției este primul factor care poate determina sistemul judecătoresc să-și recâștige încrederea publicului, spune Arina Corsei Vultureanu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București. Aflată într-o vizită la Chișinău la o activitate a comunității Liderilor în Justiție, ea a acordat un interviu portalului Moldova…//...
(0) comentarii
2019-05-27 19:39
Distribuie:

”Chiar cu toată asistența externă masivă de care a avut parte (…) tot nu vedem ca ANI să ne uimească cu rezultate fulminante”

Problema cadrelor și comunicarea cu presa par ar fi, în prezent, cele mai grave probleme ale Autorității Naționale de Integritate (ANI), în opinia Cristinei Țărnă, expertă anticorupție, fostă directoarea adjunctă în cadrul Centrului Național Anticorupție. ”Pentru o instituție de prevenire, cum este ANI, mi se pare un act sinucigaș să…//...
(0) comentarii
2019-02-08 14:22
Distribuie:

Sorin Ioniță, Expert Forum: Clientelismul politic e atunci când se irosesc resurse bugetare cu scopul de a cumpăra votanți

Sorin Ioniță, președinte al organizației Expert Forum din România, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre fenomenul clientelismului politic și riscurile acestuia pentru societate. În opinia sa, un exemplu de clientelism în Republica Moldova este programul ”Drumuri bune”, desfășurat în preajma alegerilor parlamentare. Expertul a participat la…//...
(0) comentarii
2018-12-08 11:43
Distribuie:

Dumitru Visterniceanu, fost judecător CSJ: ”Într-un stat unde există corupție în general, nu poate să nu existe vreun sector unde nu există elemente de corupție. De aceea și sistemul judecătoresc este afectat de acest viciu”

Proiectul de lege privind unificarea sistemului de salarizare pentru bugetari i-a determinat pe mai mulți judecători să plece din sistem în ultima perioadă, susține fostul magistrat la Curtea Supremă de Justiție, Dumitru Visterniceanu, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El însuși a ales să părăsească CSJ, deși mai avea…//...
(0) comentarii
2018-11-21 15:11
Distribuie:
 <1 2 3 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.