Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

În ospeţie la MC

”Faptul că acești bani nu au fost acordați reprezintă o apreciere negativă a situației de la noi”

Dumitru Visterniceanu, membru al CSM

Dumitru Visterniceanu, unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii aflat la final de mandat, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre transparența concursului pentru funcțiile de membri ai CSM și despre tăierea finanțării europene pentru reformele în sectorul justiției din Republica Moldova. El susține că CV-urile candidaților ar fi putut fi publicate mai devreme și că nu a fost niciun motiv ca să nu fie făcute publice din timp.

Referitor la faptul că Uniunea Europeană a decis să nu mai acorde o tranșă de 28 de milioane de euro pentru justiția moldovenească, Dumitru Visterniceanu crede că acesta este un semn clar că autoritățile nu au fost suficient de convingătoare în realizarea reformelor.

 

Mai multe organizații non-guvernamentale au atras atenția asupra faptului că a fost puțină transparență în ceea ce privește organizarea concursului pentru funcțiile de membri ai CSM. CV-urile candidaților și programele lor de activitate au fost publicate abia ieri pe pagina CSM. De ce s-a întâmplat asta?

Anul 2017 este anul în care expiră mandatul majorității membrilor CSM. Conform legislației, CSM, cu trei luni înainte de numirea datei pentru desfășurarea Adunării Generale, a dispus convocarea adunării extraordinare a adunării generale și a declanșat procedura de organizare a concursului. S-au înscris candidații, au prezentat documentele necesare la secretariatul CSM și deja secretariatul trebuia să se ocupe de  chestiunile de ordin organizatoric, precum publicarea CV-urilor și a programelor de activitate ale candidaților.

Într-adevăr, când te uiți la procedura care a urmat după toate acțiunile CSM, se creează impresia că nu prea este transparentă această procedură. Toate materialele despre candidați urmează să fie publicate pe site-ul CSM, dar nu este stabilit termenul când ar urma să fie publicate. Este altă prevedere care spune că, la trei zile înainte de Adunarea Generală, se formulează lista definitivă a candidaților și se publică pe site. De ce cu trei zile înainte? Pentru că unii candidați se mai pot răzgândi și pot renunța să candideze. Dar de ce nu s-a publicat mai devreme, nu pot să vă spun. Nu era niciun obstacol, nici obiectiv, nici subiectiv, ca să nu fie publicate. Ar fi trebuit să fie publicate.

Ca membru al CSM regret că nu au fost publicate, pentru că nu este o apreciere bună atunci când noi vorbim despre transparență și deschidere, colaborare cu societatea civilă, dar în momentul decisiv s-a întâmplat că vorbim una, dar facem alta. Nu prea este lăudabil pentru actualul CSM, spre regret. Când este vorba despre un organ colegial, de unul singur nu poți depăși voința celorlalți membri care fac parte din CSM.

Zilele trecute, la sediul CSM a avut loc un protest al jurnaliștilor și reprezentanților societății civile, atunci când se discuta despre acel regulament de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul instanțelor. Proiectul CSM presupunea mai puțină transparență. Până la urmă, s-a ajuns la acel proiect al Curții Supreme de Justiție. Dumneavoastră pe ce poziții v-ați situat?

Acest regulament a fost inițiat de CSM, pentru a-l actualiza. A fost formată o comisie din care a făcut parte și societatea civilă, și reprezentanți ai CSM, și de la Ministerul Justiției. A fost destulă transparență, cred eu. Pe parcurs a apărut un proiect de regulament elaborat de CSJ, un regulament de alternativă. S-a ajuns la decizia de a veni în ședința plenului CSM cu ambele regulamente. S-a discutat, s-a argumentat și s-a ajuns la concluzia că este mai bine să acceptăm proiectul de alternativă, prezentat de CSJ. Ceea ce s-a și adoptat la ședința CSJ.

Faptul că au fost aceste manifestații, eu am spus că este un drept al fiecăruia de a-și manifesta opinia prin metode democratice. Eu m-am gândit că poate informația nu a fost suficientă pentru colegii noștri din presă, că nu s-a știut conținutul celor două proiecte mai din timp, ca să fie supuse dezbaterilor.

Nu s-a știut din timp, pentru că nu au fost făcute publice.

Pentru noi a fost suficient. În principiu, regulamentul CSM este un act normativ subordonat legii și flexibilitatea lui este mai mare decât o lege adoptată de Parlament. Vom vedea cum lucrează, fiindcă rezistența este foarte mare, există concepții diferite, deja sunt proiecte noi de legi care sunt încă mai drastice. Se referă la protecția datelor cu caracter personal. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a venit cu inițiativa de a modifica legislația în vigoare. Se insistă pe faptul că ar trebui de anonimizat tot ce ține de sistemul judiciar.

Dumneavoastră ce părere aveți?

Eu stau pe poziția că nu urmează a fi anonimizat absolut tot. Protecția datelor cu caracter personal în sistemul judiciar trebuie să urmeze regula: se publică tot, în afară de ceea ce este interzis, dar nu se interzice tot și se publică ceea ce este acceptat. Noi suntem un organ public, justițiabilii trebuie să cunoască ceea ce facem noi. Justiția nu numai trebuie făcută, dar trebuie să se și vadă cum se face. Principiul publicității într-o ședință de judecată este garantat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de Constituție. Articolul 6 din Convenție prevede că hotărârea adoptată de instanța de judecată urmează să fie pronunțată public. După ce ai ieșit din camera de deliberare și dai citire hotărârii, n-o s-o citești cu X și cu Y, n-o s-o depersonalizezi, o s-o citești așa cum este scrisă. Și atunci mă întreb și întreb și pe alții: dacă se admite pronunțarea a tot ce s-a scris în camera de deliberare, de ce pe site-ul instanțelor de judecată să fie altă procedură de a publica? E drept că în unele cazuri informația urmează să fie limitată, mă refer la minori, viața personală, secretul de stat etc.

Jurnaliștii și activiștii civici spun că a fost totuși o încercare de închidere a informației din partea CSM.

Din partea CSM pot să vă spun că nu a fost această tendință. Mai mult a fost tendința din partea Ministerului Justiției. Dacă vă aduceți aminte cine a provocat aceste discuții, tot a venit de la centru, de la Ministerul Justiției, când la un moment dat, pe portalul instanțelor de judecată nici în agenda ședințelor de judecată nu mai erau publicate numele persoanelor implicate în ședințele de judecată.

CSM a făcut un singur lucru, a acceptat poziția de a mai discuta și de a mai revedea pozițiile expuse în regulament. Nu a venit cu inițiativa că, uite, de azi înainte nu mai publicăm nimic. Noi suntem responsabili de partea juridică, dar nu de partea tehnică.

Recent, un membru CSM, Teodor Cârnaț, și-a dat demisia de la CSM, după ce a trecut un test la poligraf, fiind candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate. Cum vi s-a părut acest gest?

Personal, am salutat gestul lui. Mi se pare că a argumentat destul de motivat poziția sa. Ca să nu planeze suspiciuni negative asupra organului din care face parte, el a solicitat încetarea mandatului său. Știindu-l de mai multă vreme și pozițiile pe care și le exprima în cadrul CSM, mă gândeam înainte de ședință că el așa o să procedeze.

Dar vreau să vă spun poziția mea despre testul acesta la poligraf. Procedura de organizare a acestui concurs nu a fost corectă. Dacă s-a ajuns la concluzia că persoanele-candidate la funcția de președinte al ANI urmează să treacă testul la poligraf, și dacă această probă este eliminatorie, ea urma să fie desfășurată prima. Ca orice probă eliminatorie, se face prima și nu mai trebuie să ții persoana respectivă pentru interviu, discuții, verificare la SIS etc. Dar aici s-a făcut invers.

Și, în calitate de jurist, consider că proba cu poligraful nu trebuie să fie decisivă, dar trebuie să fie luată cumulativ cu alte probe. Altfel, nu mai are niciun sens să organizezi alte probe, dacă proba definitivă este testul la poligraf.

Vreau să vă întreb și despre ANI, care este și un element important în reforma sectorului de justiție. A trecut mai mult de un an de când această instituție nu este funcțională, declarațiile de avere nu sunt verificate. Există opinii argumentate care arată că reformarea s-ar tărăgăna intenționat.

Nu am informație de a vă confirma sau infirma ceea ce spun alții. Procedura de accedere în asemenea funcție nu e atât de simplă. Modalitatea de alegere a fost discutată cu experți naționali și internaționali și a fost acceptată. Dar noi avem o slăbiciune, putem face legi bune, dar greu le aplicăm corect. E indiscutabil că ANI trebuie să fie funcțională cât mai urgent. În plus, nu suntem pe o cale nebătătorită, avem experiența României, așa că tare ușor am putea să ne ferim de posibile greșeli și să ne mobilizăm mai intens. Numai dacă ar fi voință politică.

Credeți că nu există?

Eu mă uit pe alte probleme. Atunci când se dorește, se promovează. De exemplu, câte discuții au fost referitoare la elaborarea și adoptarea Legii cu privire la Procuratură. Ani la rând se discuta, dar nu se făcea. La un moment dat, cineva a spus că trebuie urgent adoptată, altfel, nu primim sursele respective. Ați văzut cât de operativ și Constituția a fost modificată și noul procuror general a fost ales după noua modalitate.

Uniunea Europeană a anunțat recent că nu va mai aloca Republicii Moldova o tranșă de 28 de milioane de euro, pentru reformarea sectorului justiției. Cum înțelegeți această decizie? Oficialii europeni au spus că reformele de până acum nu au fost eficiente.

Din păcate, CSM nu este implicat în procedura de acordare a surselor financiare pentru anumite reforme, totul se face prin intermediul Guvernului. Și cel care dă bani, pune unele condiții și verifică dacă au fost respectate. Noi nu am discutat la CSM acest subiect, nu am audiat poziția Ministerului Justiției. Dar, în viziunea mea, cei care au ajuns la asemenea concluzii, au avut, desigur, argumente solide ca să nu dea banii respectivi. Se susține că nu este o tragedie, nu este o problemă, deoarece au fost planificați banii. Nu o să vă pot explica din punct de vedere al contabilității avantajele sau dezavantajele neacordării acestor bani. Dar faptul că acești bani nu au fost acordați reprezintă o apreciere negativă a situației de la noi. Este un semn care spune: fiți atenți, luați măsurile necesare, pentru că nu este corect cum procedați. Nu are importanță cine, cei care au fost la guvernare sau cei care sunt în prezent la guvernare. Reformele planificate, acoperite din mijloace bănești de la donatorii străini, trebuie să fie palpabile, vizibile.

Vă mai dau un exemplu. Strategia reformării sectorului justiției a fost pentru anii 2011-2016. Dacă nu mă înșel, Parlamentul a adoptat-o în 2012. Primul punct era optimizarea hărții judecătorești. Când ne-am apucat de acest lucru? Atunci când deja se termina termenul de implementare a Strategiei. Și foarte operativ, fără să ne intereseze că o facem cu greșeli și călcăm prin străchini. Trebuie să raportăm că am făcut acest lucru. La fel s-a întâmplat și cu Procuratura, și cu acest pachet de integritate pe care noi eram obligați să îl adoptăm mai înainte.

Noi ne ascundem după o frază. Ne lăudam cu faptul că adoptam legi bune, dar uităm că ele mai trebuie implementate. Dar implementarea mai depinde și de situația din țară. Nu orice lege actualizată la cerințele europene poate să fie implementate așa cum e scrisă în Republica Moldova. Avem și noi niște nuanțe specifice naționale, de care uităm.

În România, un recent sondaj de opinie arăta că încrederea în justiție se ridică la 60 la sută în rândul populației, chiar mai mult decât în biserică. Încrederea în justiția din Republica Moldova în continuare nu este la un nivel foarte înalt. Cum poate fi remediat acest lucru?

Încrederea în justiție este un indicator foarte important și societatea trebuie să ne dea aprecierea respectivă. Într-adevăr, încrederea în justiția moldovenească este mică, în comparație cu alte țări. Dar în ultima vreme, mi se face impresia că justiția devine un pic mai deschisă și mai aproape de cetățeni și putem să ne așteptăm la o creștere a credibilității în sistemul judecătoresc. De ce depinde? De noi înșine, cei care facem justiția, de profesionalismul nostru, de comportamentul nostru, de acele acte de dispoziție pe care le adoptă instanța de judecată, procedura care este asigurată. Dar contează și cum se transmite această informație societății civile. Unele mass-media nu transmit decât partea negativă a sistemului judecătoresc, ceva bun despre sistemul judecătoresc nu auzi la ei. Și oamenii primesc ceea ce le dau.

Da, presa scrie despre aceste cazuri referitoare la averile unor judecători care nu s-ar putea justifica prin veniturile lor.

Această discuție a apărut la noi acum, recent. Până acum nimeni nu atrăgea atenția. Ce, până acum oamenii nu aveau case și averi? Eu nu neg că este problema, dar haideți să ne uităm obiectiv la toate lucrurile astea. Fiindcă, dacă îl luăm pe un judecător și îl facem cu ou și cu oțet, iar reprezentatul puterii legislative stă bine-merci cu încă mai multe decât dânsul, cred că nu este corect.

Presa scrie despre toți.

Nu prea am văzut eu. Un om care nu a fost niciodată în instanța de judecată, dacă o să-l întrebați cum apreciază situația în sistemul judecătoresc, sigur că o să spună că negativ. Va spune că știe asta din mass-media. Repet, problema de ridicare a credibilității în sistemul judecătoresc există. Trebuie să intervenim noi, cei care conducem justiția și atunci cred că va fi o credibiltate mai mare.

Uitați-vă în aceeași Românie. Când a fost atins subiectul legat de justiție, când s-au propus modificări referitoare la justiție, s-a ridicat societatea civilă și a spus: domnule ministru, nu! Cine la noi s-a ridicat când ministrul Justiției a spus că îi va pune pe 33 de judecători să plătească ceea ce am pierdut la CEDO? Toți au bătut din palme fără să se gândească în ce bază legală ministrul Justiției a făcut lucrul acesta. Fiindcă până la urmă Curtea Constituțională a spus nu.

Mi-a plăcut o expresie a unui coleg din România, Cristi Danileț, care a spus că în Republica Moldova a venit timpul ca justiția nu numai să fie criticată, dar să fie și ajutată de aceeași societate civilă. Nu sperăm noi la mult ajutor, dar măcar intenția de a face lucrul acesta ar fi un lucru extraordinar de bun.

Am spus mai înainte și repet: într-un stat de drept justiția trebuie să fie tratată în așa mod, ca să fie un garant al statului de drept. Un stat puternic este acela unde justiția este puternică, dar asta nu numai justiția trebuie să vrea, dar și puterea legislativă, și cea executivă, și societatea să înțeleagă. Iar acolo unde merită, justiția trebuie criticată, trebuie pusă la punct, așa cum se întâmplă în țările civilizate.

 

Natalia Enache

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                                            

(0) comentarii
2017-10-20 00:40
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

Lilia Ionița, expertă CAPC: ” Intrăm în derizoriu și cuvântul ”integritate” devine unul de ocară”

Mecanismele legale destinate prevenirii actelor de corupție și stimulării integrității în sistemul de justiție nu funcționează și nu au adus rezultatele scontate, este de părere Lilia Ioniță, coordonatoare de proiecte în cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Experta a explicat într-un interviu pentru portalul Moldova Curată că deși…//...
(0) comentarii
2018-03-26 18:08
Distribuie:

Ambasadorul UE la Chișinău: În Republica Moldova există fenomene de corupție extraordinar de mare, trafic de influență, folosirea pozițiilor în organele de stat sau în administrație, care trebuie dezrădăcinate

Pentru combaterea reală a corupției este necesară voință politică, a declarat Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată.  El a subliniat că pe lângă corupția mică, în Republica Moldova există fenomene de corupție „extraordinar de mare, trafic de influență și folosirea pozițiilor în…//...
(0) comentarii
2018-02-24 10:21
Distribuie:

Rodica Antoci, președinta ANI: ”Am solicitat să avem un corp de inspectori de integritate în număr de 46”

Autoritatea Națională de Integritate ar putea avea 46 de inspectori de integritate, a declarat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, președinta ANI, Rodica Antoci. ANI a elaborat și a înaintat Parlamentului un proiect privind structura și efectivul limită al instituției, în care a solicitat să fie angajați 46 de…//...
(0) comentarii
2018-02-06 10:29
Distribuie:

Vice-președintele ANI, Lilian Chișcă: ”Mulți au o părere greșită că ANI va verifica declarațiile. ANI nu verifică declarațiile, ci averea și interesele personale”

Vice-președintele ANI, Lilian Chișcă a explicat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată modul cum va funcționa sistemul electronic de depunere on-line a declarațiilor de avere și interese personale, E-Integritate, și ce alte funcționalități va avea noul instrument. În ceea ce privește procedurile efective de verificare a averilor demnitarilor, noul…//...
(0) comentarii
2018-01-02 17:39
Distribuie:

Vladislav Gribincea: ”Nu cred că merită să discutăm despre facilități oferite escrocilor într-o țară în care cu trei ani în urmă s-au furat 17 procente din PIB și atacurile raider erau la ordinea zilei”

Autoritățile încearcă să legalizeze unele scheme frauduloase de expropriere prin proiectul de lege promovat de Ministerul Justiției referitor la de-criminalizarea unor infracțiuni economice, atrage atenția președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, într-un interviu pentru Moldova Curată. Anual se produc aproximativ 30 de asemenea infracțiuni, un număr redus, astfel încât…//...
(0) comentarii
2017-12-21 13:56
Distribuie:

”Faptul că acești bani nu au fost acordați reprezintă o apreciere negativă a situației de la noi”

Dumitru Visterniceanu, unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii aflat la final de mandat, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre transparența concursului pentru funcțiile de membri ai CSM și despre tăierea finanțării europene pentru reformele în sectorul justiției din Republica Moldova. El susține că CV-urile candidaților…//...
(0) comentarii
2017-10-20 00:40
Distribuie:
 <1 2 3 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Iraida Bînzari
Președinta raionului Fălești
Alexandr Chendeghelean
Membru în Executivul autonomiei găgăuze
Alexandru Botnari
Primar al orașului Hâncești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.