Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice




Monitorizăm activitatea ANI

Comisia Naţională de Integritate (CNI) are drept obiectiv implementarea mecanismului de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică

//...

În ospeţie la MC

„Procurorii prinşi cu mită nu vor avea nicio facilitate, ba chiar vor fi trataţi mai dur”

Eduard Harunjen
şeful Procuraturii Anticorupţie

Eduard Harunjen, şeful Procuraturii Anticorupţie, a vorbit în cadrul unui interviu pentru portalul „Moldova Curată” despre dosarele magistraţilor şi procurorilor prinşi cu mită în ultimul an. El crede că judecătorii care au pronunţat sentinţe de condamnare pe numele colegilor lor au avut de făcut față unei provocări dificile, dar au trecut cu bine testarea integrităţii profesionale. Şi subalternii săi ajung în situaţii asemănătoare atunci când trebuie să cerceteze penal alţi procurori, spune Eduard Harunjen. Mesajul, însă, e unul clar şi sever: „Procurorii prinşi cu mită nu vor avea nicio facilitate, ba chiar vor fi trataţi mai dur”.

Domnule Eduard Harunjen, câte dintre cazurile care ajung la Procuratura Anticorupţie de la Comisia Naţională de Integritate au deja o finalitate?

Pe parcursul ultimului an, Procuratura Generală a trimis în adresa Procuraturii Anticorupţie 25 de sesizări de la Comisia Naţională de Integritate (CNI). De regulă, materialele CNI sunt expediate la Procuratura Generală, după care, în funcţie de caz şi de rezonanţa socială a acestuia, sesizările sunt trimise în procuraturile teritoriale sau cele specializate. În alte două cazuri, procurorii Anticorupţie s-au autosesizat fie din presă, fie după ce au examinat anumite adresări. Este vorba despre un judecător şi un angajat al unei preturi. În aceste două situaţii am solicitat ca membrii CNI să se expună pentru că în cazul lor nu exista un act de constatare. În consecință, au fost pornite 15 cauze penale dintre care două au deja o finalitate. Una a fost încetată din lipsa componenţei de infracţiune. Una a fost trimisă în judecată, fiind vorba de un angajat de rang înalt din cadrul MAI. Nu vom da nume, fiindcă nu avem încă o decizie finală a instanţei de judecată. Vom respecta prezumţia nevinovăţiei.     Alte patru cauze penale au fost trimise prin ordonanţa procurorului general în alte procuraturi specializate, cele teritoriale sau au rămas la Procuratura Generală. În nouă cazuri procurorii Anticorupţie au decis să nu pornească urmărirea penală pentru că, din conţinutul materialelor, nu reieşea bănuiala rezonabilă de săvârşire a infracţiunii. Celelalte materiale şi cauze penale sunt în prezent în gestiunea fie a ofiţerului de urmărire penală din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), fie în gestiunea procurorilor Anticorupţie.

De ce două cazuri similare de nedeclarare a averii, cel al deputatului comunist Grigore Petrenco şi cel al liberal-democratului Nicolae Juravschi, au avut finalităţi diferite?

Competenţa CNI este diferită de competenţa Procuraturii. Dacă CNI stabileşte doar corectitudinea introducerii datelor în declaraţiile cu privire la  venituri şi proprietăţi sau în declaraţiile cu privire la conflictele de interese, în raport cu alte mijloace şi surse de informaţii, iar la stabilirea discrepanţelor expediază materialele la Procuratură, atunci procurorii când examinează aceste materiale o fac prin prisma legii penale. Există o normă specială în Codul Penal, articolul 352, indice 1, care se numeşte „falsul în declaraţii”. Pentru ca să survină răspunderea penală pentru această componenţă de infracţiune este important să fie stabilite două elemente obligatorii. În primul rând declararea necorespunzătoare trebuie făcută cu intenţie, când persoana îşi dă seama de caracterul social periculos al faptei şi doreşte survenirea consecinţelor şi trebuie să producă efecte juridice în cazul celui de-al doilea element. Pot să vă aduc următorul exemplu. În două cazuri separate CNI a depistat că subiectul declarării veniturilor şi proprietăţilor nu a inclus în declaraţii un card bancar. În unul din acestea este vorba de un card bancar prin care funcţionarul public primea salariul de la stat, în a doua situaţie este vorba de un card bancar personal pe care se făcea un rulaj foarte mare, inclusiv în valută. Deci CNI, stabilind această discrepanţă, a trimis materialele la Procuratură. Pentru membrii Comisiei a fost un fapt săvârşit însăşi constatarea formală a nedeclarării. Noi, procurorii, însă revenim la caz prin prisma vinovăţiei persoanei care este determinată de intenţie. Când persoana a declarat salariul primit de la stat, dar nu a declarat cardul bancar, este o eroare, o neatenţie şi nu poate fi supusă răspunderii penale. În cazul în care acest card nu este declarat pentru ca organele de anchetă să nu poată verifica provenienţa mijloacelor băneşti, legalitatea tranzacţiilor, survine răspunderea penală. Cele două dosare pe numele deputaţilor nu au fost în gestiunea Procuraturii Anticorupţie, dar m-am informat. În cazul parlamentarului Nicolae Juravschi este încetată urmărirea penală, în cazul lui Grigore Petrenco este încă în derulare.

Pentru că este din opoziţie?

Din câte cunosc, Grigore Petrenco nu a dorit să colaboreze cu organul de urmărire penală. Nu a dat explicaţii şi s-a folosit de dreptul de a nu face declaraţii. Această situaţie pune în dificultate procurorii atunci când este vorba de elucidarea adevărului. De multe ori subiecţii vin cu explicaţii şi probe, lucru care facilitează luarea unei decizii într-un termen restrâns. Nu se ştie care va fi finalitatea acestui dosar.

Cât de motivate sunt demersurile CNI care ajung la Procuratura Anticorupţie?

Demersurile sunt întemeiate deoarece membrii Comisiei nu au abilităţile unui organ de urmărire penală, nu pot stabili forma de vinovăţie. De aceea mingea este aruncată pe terenul nostru pentru ca să-i dăm o apreciere prin prisma legii penale şi celei procesual penale.

Mingea a fost aruncată pe terenul procurorilor Anticorupţie şi în cazul lui Vasile Gherasimenco de la Procuratura municipiului Chişinău. Totuşi, oamenii legii au evitat să pornească un dosar penal.

Noi am examinat materialele primite de la CNI nu doar în cazul procurorului Gherasimenco, dar şi în cazul altor procurori care au fost obiectul investigaţiilor CNI. Procurorii au decis că în acest caz nu persistă elementele infracţiunii prevăzute de articolul 352, indice 1, despre care v-am vorbit mai devreme. La moment, acest caz nu are o finalitate deoarece este pentru prima dată când CNI a contestat soluţia procesuală în instanţa de judecată. Suntem şi noi în aşteptarea hotărârii judecătorului pentru a vedea corectitudinea deciziei noastre.

Câte dintre dosarele penale pornite pe numele magistraţilor prinşi cu mită au ajuns deja în instanţa de judecată?

Pe parcursul ultimului an, în vizorul Procuraturii Anticorupţie au fost patru judecători, prinşi în flagrant în momentul în care primeau mită. Ei au fost obiectul examinării în cinci cauze penale şi toate au fost trimise în instanţa de judecată. În privinţa a doi judecători avem deja sentinţe de condamnare. Aceste sentinţe au fost bine mediatizate şi au stârnit polemici în societate. Judecătoarea Elena Roibu din Criuleni a fost condamnată la opt ani privațiune de libertate, iar magistratul Gheorghe Popa de la Teleneşti la şapte ani. Ambele corespund prevederilor legale, după părerea mea. Pronunţarea acestor sentinţe a fost, probabil, o provocare pentru magistraţii care şi-au judecat colegii. Acest lucru demonstrează că ei au trecut testul de integritate profesională. Şi noi ne-am cercetat penal colegii. Pe parcursul ultimului an, trei procurori de la Ocniţa, Glodeni şi Nisporeni au fost prinşi în flagrant, reţinuţi şi plasaţi în izolatorul CNA. Au fost cercetaţi doar în stare de arest. Cauzele penale în privinţa lor se examinează acum în instanţa de judecată. Nu a fost deloc uşor pentru subalternii mei care şi-au anchetat colegii, dar a fost un mesaj destul de clar şi sever pentru toţi angajaţii Procuraturii care vor lua mită: nu vor avea nicio facilitate, ba chiar vor fi trataţi mai dur.

Magistrata Elena Roibu ar fi fugit în regiunea transnistreană. Cel puţin aşa a declarat ministrul Justiţiei Oleg Efrim. Ce şanse sunt să-şi ispăşească pedeapsa?

Nu cunosc aceste detalii, dar cred că există şanse să fie găsită. Atât ea, cât şi avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov, condamnată la 7,5 ani de închisoare, sunt date în urmărire generală. Când vor fi identificate vor fi obligate să-şi ispăşească pedeapsa. Noi nu am contestat sentinţa, considerăm că este una legală. Avocaţii inculpatelor au atacat-o însă la Curtea de Apel.

În cazul judecătorului de la Telenești Gheorghe Popa s-a vorbit despre o sentinţă prea dură pentru o mită de 200 de dolari.

Sentinţa nu e dură. A fost pronunţată în conformitate cu legea în vigoare. Am sesizat elemente de victimizare a acestui judecător. Abordarea nu este corectă. Nu suma contează, ci pericolul social al acţiunilor sale. În acest caz, judecătorul a scos de pe rol o acţiune civilă care valora mult mai mult de 200 de dolari. Era vorba de câteva zeci de mii de euro.

În ce măsură va rezolva testarea integrităţii profesionale problema corupţiei? Acest proces, apropo, a provocat panică printre cei 50.000 de funcţionari angajaţi în sistemul public.

Efectele acestuia au întrecut aşteptările noastre. Avem în procedură multe demersuri de la funcţionari publici care ne informează despre tentativele de mituire. Este un lucru bun şi ne va permite să instrumentăm cauze penale în privinţa persoanelor care s-au obişnuit să ofere mită. Această panică, de altfel, este o reacţie normală. De fiecare dată când are loc o tranzacţie ilegală de solicitare sau de acceptare a unor bunuri sau avantaje, funcţionarul trebuie să aibă teama că poate fi vorba de un agent al statului care doar îi testează integritatea.

Câţi dintre procurorii Anticorupţie ar pica acest test?

Corupţia este un fenomen social, care are chiar elemente de tradiţie naţională. Fiecare persoană se vede obligată să mulţumească unui funcţionar atunci când decizia este în favoarea sa. De asta şi aplicăm pedepse penale, ca să cultivăm în societate  responsabilitatea că toţi sunt egali în faţa legii. Funcţionarul trebuie să-şi facă datoria aşa cum prevede legea, şi nu în felul în care este „mulţumit”. Procurorii Anticorupţie sunt informaţi despre această lege şi şi-au luat angajament. Cei care vor pica testul vor fi excluşi din acest sistem. Dar nu-mi fac griji. Calităţile profesionale şi morale îi vor ajuta pe procurorii Anticorupţie să susţină testul.

A încercat şi pe Dumneavoastră să vă „mulţumească” cineva de-a lungul anilor?

Cum să vă răspund la această întrebare? Cred că cineva îmi testează deja integritatea profesională. Voi proceda conform legislaţiei în vigoare şi mă voi strădui să susţin testul.

De ce a durat atât de mult numirea unui şef la Procuratura Anticorupţie?

Nu a depins de mine. Important e că procuratura activează şi are rezultate. S-au făcut multe, atât cât nu s-a făcut în ultimii ani.

Este adevărat că între Procuratura Anticorupţie și Centrul Naţional Anticorupţie e o colaborare dificilă?

Nu este adevărat. Nu doar în relaţia cu CNA, dar şi în relaţia cu toate organele de anchetă cu care colaborează Procuratura trebuie să existe astfel de relaţii care să poată asigura buna desfăşurare a Justiţiei. Mai mult decât atât, atribuţiile fiecărei instituții sunt foarte clare.

Credeţi că unele competenţe ale ofiţerilor CNA ar trebui date procurorilor?

În iulie a fost aprobat conceptul de reformare a Procuraturii. Între altele, se prevede şi restructurarea Procuraturii Anticorupţie, să-i fie consolidate capacităţile şi să o apropie de modelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din România. Acest model este foarte atractiv pentru noi. Rezultatele DNA sunt de invidiat nu doar pentru Moldova, dar şi pentru alte state europene dezvoltate. Astfel, există păreri potrivit cărora atribuţiile de urmărire penală ar trebui să treacă de la CNA la procurorii Anticorupţie. În aşa fel se restrânge cercul responsabilităţilor la o singură autoritate care va fi Procuratura Anticorupţie. Procurorii vor răspunde de caz din momentul identificării infracţiunii şi până la pronunţarea sentinţelor de condamnare. Până la urmă, foarte multe depind de factorul politic, care nu întotdeauna ne permite să demarăm reforme aşa cum ne-am dori.

Aţi pomenit de DNA care are rezultate foarte bune. Peste Prut au fost băgaţi la închisoare oficiali despre care nu ne-am gândit vreodată că ar putea ajunge după gratii. Ce facem cu corupţia printre grangurii de la noi?

Cred că pentru prima oară avem şi noi realizări în acest spectru. Avem expediate în instanţa de judecată cauze penale în privinţa miniştrilor. Bunăoară, cazul ex-ministrului Finanţelor Veaceslav Negruţă care se prezumă că a prejudiciat bugetul statului în proporţii deosebit de mari. Avem în premieră tentative de corupere a deputaţilor. 250.000 de dolari au constituit obiectul unui act de corupţie. Alţi 500.000 de euro erau pregătiţi pentru a corupe alţi deputaţi. Cazul a fost examinat în termene record. Suntem în aşteptarea unei decizii a instanţei de judecată.

Dar dosarul ministrului Sănătăţii, Andrei Usatîi?

Este în procedura organului de urmărire penală a CNA. Probele acumulate pentru moment nu permit să fie luată o decizie.

Şi cel al fostului şef de la Fisc, Nicolae Vicol?

E în instanţa de judecată de mai bine de un an. Aşteptăm.

Presa a scris despre judecătorii cu case de milioane. Şi ei sunt printre grangurii mari.

La 25 ianuarie 2014 pentru prima dată în legea penală a Republicii Moldova a fost introdusă noţiunea de îmbogăţire ilicită, la fel cum pentru prima oară a fost introdus termenul de confiscare extinsă. Suntem în proces de creare a unei practici. Nu avem încă situaţii de acest fel în ţările vecine. Am încercat să iniţiem cauze penale, dar nu au încă o finalitate.

Despre cine e vorba?

Despre funcţionari din cadrul unor primării.

Portalul Moldova Curată a scris că primarul de la Durleşti ar avea tocmai 65 de loturi. Ce-i de făcut cu astfel de edili?   

Ne-am autosesizat. Am trimis matrialele la CNA. În scurt timp se va decide dacă va fi sau nu declanşată urmărirea penală.

Încep luptele preelectorale. Să ne aşteptăm la dosare cu tentă politică?

Dosarele vor fi pornite dacă vor fi identificate fapte. Dacă am face o analiză a cauzelor penale de la Procuratura Anticorupţie, veţi găsi adepţi ai tuturor partidelor.

Interviu realizat de Anastasia Nani

(0) comentarii
2014-09-13 09:03
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

Ion Nicolaev, inspector de integritate: ”Nu înțeleg de ce pe exterior se creează această impresie că la ANI totul e mort și nu se face nimic”

Peste 80 de acte de constatare au emis de la începutul acestui an inspectorii de integritate din cadrul ANI și au aplicat amenzi în valoare totală de aproape 70 de mii de lei. Deși până nu demult au avut în vizor mai mult primari, consilieri locali și directori de grădinițe,…//...
(0) comentarii
2019-08-31 23:34
Distribuie:

Actuala guvernare ar trebui să aplice imediat măsuri caracteristice justiției de tranzitie, în contextul eliberării instituțiilor din captivitatea politică a fostei guvernări

Este necesară o resetare rapidă a sistemului judecătoresc în cadrul unei curățări mai ample şi fundamentale a instituțiilor statului, dar această curățare trebuie făcută în albia cadrului legislativ, subliniază cercetătoarea Consiliului German de Relații Externe, Cristina Gherasimov, în  cadrul unui interviu pentru  Moldova Curată.   Experta menționează că demiterile  și  demisiile care s-au produs…//...
(0) comentarii
2019-07-10 13:48
Distribuie:

Expert internațional: ”Nu recomandăm o lustrație în sistemul judiciar – este o idee ce pare bună la început, dar care se dovedește ”otrăvitoare” ulterior”

Noua guvernare de la Chișinău ar trebui să se abțină de la un amplu proces de ”lustrație” în sistemul judecătoresc și ar trebui să facă reforme durabile în acest domeniu, a declarat consilierul juridic principal din cadrul Comisiei Internaționale a Juriștilor, Massimo Frigo, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a subliniat…//...
(0) comentarii
2019-06-28 10:11
Distribuie:

Viorel Rusu, membru al CI al ANI: ”În activitatea tuturor organelor se simte o atmosferă de frică și cred că acesta este un motiv care împiedică ANI să-și exercite pe deplin activitatea”

Autoritatea Națională de Integritatea are nevoie de câteva cazuri de rezonanță, ca să își dovedească funcționalitatea și independența, afirmă unul dintre membrii Consiliului de Integritate, Viorel Rusu, într-un interviu pentru Moldova Curată. Potrivit lui, societatea are așteptări mai mari de la ANI, iar rezultatele înregistrate până acum nu sunt mulțumitoare.…//...
(0) comentarii
2019-06-06 20:00
Distribuie:

INTERVIU: Un magistrat corupt este într-un profund conflict de valori cu sine însuși

Calitatea actului justiției este primul factor care poate determina sistemul judecătoresc să-și recâștige încrederea publicului, spune Arina Corsei Vultureanu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București. Aflată într-o vizită la Chișinău la o activitate a comunității Liderilor în Justiție, ea a acordat un interviu portalului Moldova…//...
(0) comentarii
2019-05-27 19:39
Distribuie:

”Chiar cu toată asistența externă masivă de care a avut parte (…) tot nu vedem ca ANI să ne uimească cu rezultate fulminante”

Problema cadrelor și comunicarea cu presa par ar fi, în prezent, cele mai grave probleme ale Autorității Naționale de Integritate (ANI), în opinia Cristinei Țărnă, expertă anticorupție, fostă directoarea adjunctă în cadrul Centrului Național Anticorupție. ”Pentru o instituție de prevenire, cum este ANI, mi se pare un act sinucigaș să…//...
(0) comentarii
2019-02-08 14:22
Distribuie:
 <1 2 3 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.