Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice




Monitorizăm activitatea ANI

Comisia Naţională de Integritate (CNI) are drept obiectiv implementarea mecanismului de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică

//...

În ospeţie la MC

ANI trebuie să fie o garanție pentru noi, cetățenii, că funcționarii și demnitarii nu utilizează aparatul statului și banii din buget pentru a se îmbogăți

Ion Guzun
Consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Moldova:

O instituție puternică în domeniul integrității ar putea pune în pericol interesele mai multor demnitari și funcționari de stat, este de părere Ion Guzun, expert al Centrului de Resurse Juridice.

În cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, el a spus că, în opinia sa, autoritățile tărăgănează intenționat formarea Autorității Naționale de Integritate, care are rolul de a verifica averile și interesele demnitarilor. Deși legea referitore la ANI a fost adoptată acum un an, instituția încă nu este funcțională.

- Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este în proces de reformare, avem aproape un an de când s-a schimbat legea, dar nu avem o instituție funcțională. Cum vedeți această situație și care credeți că ar putea să fie consecințele pentru această perioadă de lipsă de activitate în domeniul integrității, dar și pe viitor?

- Să începem de la faptul că noi avem nevoie de o instituție puternică. În mod normal, când se înființează o instituție, din start trebuie să se prevadă ca aceasta să fie funcțională, iar noi suntem la aproape un an de când ANI a fost instituită prin lege și membrii fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) primesc salarii, dar instituția este nefuncțională. Nu este numit nici președintele, nici vice-președintele, nici persoanele care trebuie să investigheze declarațiile de interese și de avere ale funcționarilor și demnitarilor.

Îmi pare rău că această lege este una dintre exemplele proaste, când o lege este adoptată la insistența instituțiilor internaționale, care au anumite criterii pentru asemenea instituții de anticorupție și integritate. Instituțiile statului nu doresc ca o asemenea instituție să fie funcțională și cu foarte multe garanții.

Impactul este negativ. S-a început cu tergiversarea numirii membrilor în Consiliul de Integritate (CI), care trebuie să numească președintele și vice-președintele ANI. În perioada august-septembrie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii și Congresul Autorităților Locale și-au numit reprezentanții în CI, iar Parlamentul, Guvernul și Ministerul Justiției au încălcat această prevedere cu mai mult de 4 luni. Instituțiile care trebuie să garanteze implementarea în termen a legii au și tărăgănat acest proces.

- De ce credeți că se întâmplă acest lucru?

- Noi avem o Procuratură puternică, dacă ne uităm din punct de vedere al legii. Vedem în ultimul timp foarte multe investigații în care sunt vizați funcționarii, iar sumele de bani implicate sunt destul de mari. Ne întrebăm de unde aceste persoane au aceste sume de bani? Și, iarăși, ne ducem spre alte investigații. S-a văzut că Procuratura, fiind o instituție mai puternică, cu mai multe garanții, ar putea să pună în pericol pe anumite persoane. De aceea, dacă ridicăm competența ANI, să aibă autonomie, competențe de a investiga, s-ar putea să aibă un impact negativ asupra unor persoane. Evident că vorbim la modul iluzoriu, dar cert este că dacă vorbim despre verificarea declarațiilor de avere și de conflicte de interese, legea prevede proceduri foarte complicate, inclusiv confiscarea averii și a bunurilor care nu pot fi dovedite că au provenit din surse legale. Știți din investigațiile jurnalistice cum, din salarii de câteva mii de lei, funcționarii au proprietăți de milioane.

- Potrivit legislației, ANI are suficiente instrumente legale? Ar putea să devină o instituție funcțională, pornind de la perspectivele legale, dar luând în considerare și contextul social-politic?

- Contextul social-politic la noi este utilizat pentru a justifica de ce o reformă merge prost, de ce se tărăgănează. Dacă ne referim strict la aspectul legal și la competențele instituției, chiar dacă ar putea să fie îmbunătățite, acestea sunt destul de bune, cu foarte multe garanții pentru independența persoanelor din componența ANI și pentru faptul că persoanele care depun declarații false să fie sancționate. Care este scopul acestei autorități? Să se asigure că persoana care vine în sistemul public nu obține mai multe bunuri sau servicii decât i se cuvin, atât timp cât își exercită mandatul. Trebuie să fie o garanție pentru noi, cetățenii, că funcționarii și demnitarii nu utilizează aparatul statului și banii din buget pentru a se îmbogăți. Dar se pare că sunt foarte multe exemple că unele persoane anume în aceste scopuri încă se mențin la putere.

- A fost deschis concursul pentru funcțiile de președinte și vice-președinte, a și fost prelungită perioada de depunere a dosarelor. Avem 4 candidați, dar s-a ajuns la un nou impas referitor la aceste avize din parte SIS.

- Legea este foarte clară. Persoana, când depune dosarul, trebuie să declare pe proprie răspundere că nu a fost sau nu este ofițer de informații și că nu a colaborat cu serviciul de informații și securitate de până la declararea independenței. Se pare că există un candidat care este sau a fost și pentru el se încearcă să se facă o anumită interpretare de către Parlament. Cert este că atunci când Consiliul de Integritate a solicitat SIS să informeze cine dintre candidați a fost ofițer sub acoperire, asta a fost o tactică greșită, pentru că acesta este secret de stat la un nivel superior, iar SIS nu acordă această informație unor persoane care nu dețin dreptul de acces la informație de asemenea nivel.

- O instituție puternică în acest domeniu, cum este ANI, ar putea schimba viziunea în societate asupra corupției? Ce mecanisme ar funcționa mai bine ca acest fenomen să fie diminuat?

- Cred că având așa instituții precum ANI, Procuratura Anticorupție și o justiție independentă, ar avea un impact fenomenal asupra combaterii corupției. Nu vom mai avea situații când un segment de drum de 1 km este construit în 8 ani, iar companiile contractate nu vor mai cere majorarea bugetelor ca să finalizeze lucrările, s-ar îmbunătăți serviciile medicale, ar crește numărul medicamentelor compensate de stat, am avea aparate funcționale, nu ca cel de la Spitalul Republican. Acolo, un aparat de câteva sute de mii de euro este nefuncțional, pentru că s-a făcut tender doar pentru aparat și nu s-a luat în calcul că are nevoie de o sursă de energie suplimentară. Sunt foarte multe exemple, inclusiv la procurarea produselor alimentare, precum schemele de achiziții de la rude, la prețuri ridicate, cu trucarea licitațiilor în care pe ultima sută de metri din concurs se retrag concurenți.

- Deci, toată lumea se plânge că există corupție, dar foarte puțini acționează ca să schimbe lucrurile.

- Vă aduc exemplul cetățenilor noștri care muncesc peste hotare, care spun că acolo este altfel. De ce este altfel? Pentru că acolo, pentru actele de corupție, de influențare a unor decizii se pedepsește. De exemplu, să comparăm Statele Unite și Mexic, state comparabile după parametri, dar uitați-vă care este impactul corupției în Mexic și care este în Statele Unite. Sunt state în lume care au resurse mari, dar corupția determină ca statul să fie sărac.

Îmi pare foarte rău că simțul proprietății la noi în Moldova nu este dezvoltat. La noi se consideră că dacă este al statului, nu este al nimănui, de aceea se poate de acolo de luat. Dar lumea nu înțelege că toți banii plătiți prin taxe și impozite se duc în bugetul statului, nu în beneficiul cuiva, dar pentru necesitățile generale ale poporului.

- Ați menționat achizițiile publice ca un sector cu un risc înalt de corupție, dar în care se produc acum unele schimbări, unele reforme. Este în așteptare instituirea unei noi instituții, Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor, a cărei creare a fost și ea tărăgănată, iar agenții economici spun că trebuie să treacă prin proceduri de judecată pentru a putea depune contestații.

- Noi de multe ori ne cramponăm de lucruri foarte tehnice, spunem că nu avem mecanisme, nu avem lege, nu avem instituții care să aplice, dar cadrul legal general există. Problema cea mai mare la noi e că multe din aceste mecanisme nu sunt folosite cu bună credință, în mod unitar de toți și nu sunt respectate. În multe țări din Europa nu există atât de multe instituții cum există în Moldova, vă asigur că în UE nu toate statele au reglementate până la cele mai mici detalii anumite proceduri.

- Instrumente avem, dar nu le folosim?

- Evident, pentru că fiecare, la un moment dat, vede că poți să-ți utilizezi funcția, persoanele apropiate, poziția sau anumite procese și reforme. La noi cuvântul ”reformă” are mai mult o conotație negativă decât pozitivă. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că unele reforme care la noi au durat 10-15 ani, în multe țări au durat sute de ani.

- Se creează impresia că unele mecanisme le-au fost impuse guvernanților noștri de către partenerii externi și noi, ca societate, le-am asimilat foarte superficial, am făcut o instituție, dar nu știm ce să facem cu ea.

- Partenerii externi nu impun nimic. Instituțiile internaționale intervin în dialog cu statul când acesta vrea să se ralieze la anumite standarde sau să facă parte din anumite comunități. Atât timp cât Republica Moldova este membru al Consiliului Europei, nu putem spune că noi suntem stat suveran și nu putem să implementăm, de exemplu, recomandările Comisiei de la Veneția, sau ale Curții Europene pentru Drepturile Omului, sau ale Comitetului European pentru prevenirea torturii. Aici, deja, cu statul suveran nu mai merge.

- Mă refeream la faptul că unele mecanisme sunt prea noi și prea diferite pentru noi, ca societate, care avem alt spirit, nu tocmai democratic.

- Pe de o parte, aveți dreptate. La o discuție mai recentă cu un grup de judecători, procurori și avocați, ziceam că Moldova nu trebuie să meargă în tempouri rapide, vorbim de politica penală a statului, pentru că sunt chestii care durează zeci de ani ca lumea să le înțeleagă.

- Cum vedeți acum situația în domeniul justiției, domeniu care este perceput de societate ca fiind cu un grad înalt de corupție? Avem acum o nouă rețea de judecătorii, am văzut și că oameni noi au intrat în acest domeniu. S-a schimbat spiritul în acest sector?

- Eu cred că da. Și sper foarte mult că acest nou grup de judecători să se manifeste prin promovarea unor lucruri frumoase și inovatoare. Am auzit inclusiv de la judecătorii din instanțele superioare că judecătorii cei mai tineri, din judecătorii, examinează dosarele calitativ, mai rapid, cu un grad de responsabilitate mai mare. Judecătorii tineri și procurorii tineri sunt o miză foarte mare.

Referitor la schimbări și impact, este vorba de o percepție generală. Evident că, atunci când cineva fură sau este implicat în șmecherii de 5 miliarde de lei, vorbim de cazul Ilan Șor, și este condamnat la 7 ani și jumătate, în comparație cu alte escrocherii în care persoanele sunt condamnate la mai mult de 10 ani, apare întrebarea ”De ce?”. Pentru că e Șor și a avut relații apropiate cu 3 președinți, 2 prim-miniștri și alți funcționari de stat? Cum după asta să ai încredere în justiție?

- Deci, cazurile de rezonanță dau tonul?

Evident. Cum Valeriu Guma poate să fie condamnat în România, iar în Moldova să fie achitat? Cum pot să fie multe alte cazuri inexplicabile? Percepția populației n-o să pornească de la o statistică generală a instanțelor sau a procuraturii. Cazurile individuale sunt determinante. De ce cineva care a fost abuzat, a suferit violență domestică foarte mulți ani și, la un moment dat, fiind probabil în stare de legitimă apărare, este condamnată la același nivel cu cineva care a omorât? Societatea, de multe ori, are legitimul drept să condamne justiția, să spună că este influențabilă.

- Totuși, în ultimii ani, avem aceste dosare de rezonanță, cu implicarea unor prim-miniștri, primari, oameni de afaceri.

- Acesta este un lucru normal care trebuie să se întâmple în orice societate. Eu aș avea întrebarea de ce anume acum au început aceste dosare? De ce noi, ca și plătitori de impozite, plătim toată datoria care ni s-a pus în cârcă, iar pe de altă parte, dosarele acestor persoane sunt examinate cu ușile închise? Justiția se confruntă în continuare cu protecționism și justiție selectivă și vedem că persoanele apropiate puterii, indiferent de culoare, se pare că ar fi mai avantajate în comparație cu altele.

- Cum vedeți acum relația dintre autorități și societate civilă? Au fost mai multe evenimente care au contrapus o parte a societății civile cu autoritățile.

- Ce înseamnă societatea civilă? Ea nu există doar în forma ei organizată, dar include pe orice cetățean activ care reacționează la nivel de comunitate la diferite procese. Dacă vă referiți la ultimele acțiuni ce țin de sistemul electoral, noi vedem că puterea este deranjată de organizațiile non-guvernamentale. Pe noi ne bucură din perspectiva că noi suntem auziți și ei înțeleg mesajele noastre și le apreciază ca atare.

Evident că noi condamnăm anumite acțiuni de intimidare în privința noastră, mă refer la declarațiile președintelui Parlamentului, ale domnului Dodon și ale altor funcționari.

- Este ca o foaie de turnesol pentru actuala guvernare, modul cum comunică cu societatea civilă?

- Să vă spun sincer, ultimele presiuni pe care noi le-am simțit, acest nivel înalt de ”atenție” au fost comparabile cu ceea ce s-a întâmplat în privința unor ONG-uri în legătură cu evenimentele din aprilie 2009. Este vorba despre intimidări, mesaje, diferite solicitări, întâlniri, presiuni, ceea ce este anormal.

- Asta se întâmplă acum, zilele astea?

Evident. Vedeți cum un anumit holding de televiziuni care face știri fără a da sursa primară, fără a respecta etica jurnalistului? Evident că este o acțiune concentrată. Ei au toate informațiile și mecanismele pentru a intimida persoanele și pentru a da mai puțină credibilitate societății civile. Eu vreau foarte mult ca societate civilă să nu ajungă la un nivel de credibilitate atât de jos, precum persoanele din politică.

Vă mulțumim.

Natalia Enache

 

 

 

 

(0) comentarii
2017-06-26 10:35
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

Director de programe Transparency International Ucraina: Achizițiile publice transparente pot economisi banii contribuabililor moldoveni

Viktor Nestulia, director de programe Transparency International Ucraina, a explicat în cadrul unui interviu pentru portalul Moldova Curată cum funcționează sistemul electronic de achiziții publice din țara sa, renumitul ProZorro, și cum s-a reușit economisirea unui miliard de euro odată cu implementarea lui. Un sistem similar este testat în prezent…//...
(0) comentarii
2017-09-11 23:57
Distribuie:

Victor Micu: Percepția cetățeanului față de sistemul judecătoresc s-a îmbunătățit, dar mai există câte un caz răsunător care strică toată imaginea

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, vorbește în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre primul caz de cercetare a unui judecător pentru îmbogățire ilicită și despre averile pe care le deține. Victor Micu a mai subliniat că există unele dificultăți în cadrul procesului de reorganizare a rețelei de…//...
(0) comentarii
2017-07-19 22:45
Distribuie:

ANI trebuie să fie o garanție pentru noi, cetățenii, că funcționarii și demnitarii nu utilizează aparatul statului și banii din buget pentru a se îmbogăți

O instituție puternică în domeniul integrității ar putea pune în pericol interesele mai multor demnitari și funcționari de stat, este de părere Ion Guzun, expert al Centrului de Resurse Juridice. În cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, el a spus că, în opinia sa, autoritățile tărăgănează intenționat formarea Autorității Naționale…//...
(0) comentarii
2017-06-26 10:35
Distribuie:

INTERVIU: ”Integritatea în serviciul public este una declarativă”

Integritatea în serviciul public rămâne o valoare declarată, și nu una asigurată, este de părere Mariana Kalughin, expertă în domeniul anticorupție și integritate din cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Ea a subliniat într-un interviu acordat portalului Moldova Curată că nu există impedimente obiective care ar putea să…//...
(0) comentarii
2017-04-30 10:53
Distribuie:

Mariana Kalughin, expert anticorupție în cadrul CAPC, va oferi un interviu pentru Moldova Curată.

Subiectul discuției va fi procesul de reorganizare a Autorității Naționale de Integritate. Vă invităm să-i adresați întrebări.  //...
(0) comentarii
2017-04-11 12:04
Distribuie:

Directorul Agenției Achiziții Publice: ”Riscul de corupere în achiziții este permanent”

Directorul Agenției Achiziții Publice, Ruslan Malai, a declarat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată că instituția pe care o conduce va rămâne fără mai multe atribuții, din 1 ianuarie 2017, potrivit unor modificări operate de Parlament la noua Lege privind achizițiile publice. Astfel, Agenția nu va mai putea verifica…//...
(0) comentarii
2016-12-20 10:19
Distribuie:
 <1 2 3 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Lilia Pogolșa
Viceministră a Educației
Nistor Grozavu
viceprimar al municipiului Chișinău
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.