Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

În ospeţie la MC

Republica Moldova ar putea deveni zonă de legalizare a banilor de origine dubioasă

Veaceslav Negruța
Expert Transparency International

Fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, expert în cadrul Transparency International Moldova, a subliniat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată riscurile pe care le comportă pachetul de legi recent adoptate de Parlament cu privire la amnistierea fiscală și la declararea voluntară a capitalurilor.

Expertul estimează că aceste modificări sunt făcute în interese înguste de grup și de partid și oferă posibilitatea legalizării unor resurse și bunuri de origine dubioasă. „Aceste legi sunt periculoase, mai ales în contextul în care vor funcționa alături de o altă lege, numită cetățenie contra investiții”, remarcă Veaceslav Negruța. De asemenea, el susține că este redus la zero sistemul de integritate și este afectată grav imaginea Republicii Moldova în fața partenerilor de dezvoltare.

 

Domnule Negruță, discutăm pe marginea proiectelor de legi adoptate deja de Parlament, referitoare la amnistia fiscală și declararea voluntară, potrivit cărora averile, veniturile, bunurile nedeclarate până acum vor putea fi trecute în legalitate, contra unei taxe de 3 la sută, așa cum au stabilit parlamentarii. Care ar fi riscurile legate de aceste proiecte și ce ar trebui să-l îngrijoreze pe cetățeanul de rând?

Vorbim despre trei concepte separate, dar care au fost puse toate într-o oală, fiind toate împachetate ca inițiative de reforme fiscale. Anumite teze și mesaje care au fost lansate în spațiul public distrag atenția de la esența acestor legi. Totul s-a încercat a fi acoperit prin mesaje atractive pentru cetățeni, cum ar fi reducerea poverii fiscale, a impozitului pe venit pentru persoane fizice, a cotei de la 18 % la 12 %, deși este vorba și despre majorarea cotei minime de la 7% la 12%, despre care nu s-a spus. S-a încercat să se modeleze percepția societății precum că aceste legi sunt benefice pentru societate, în realitate lucrurile sunt mult mai complexe și mai contextuale. Vedem câteva riscuri. În primul rând, în Republica Moldova s-a întâmplat ceea ce nu s-a întâmplat în alte țări unde s-au aplicat asemenea amnistieri, e vorba despre extragerea din sectorul bancar a 13 % din PIB în 2014. Atâta timp cât nu sunt investigate fraudele bancare și nu sunt întreprinse măsuri de recuperare a mijloacelor, asemenea inițiative precum amnistia capitalurilor și amnistia fiscală sunt privite foarte sceptic, dar și foarte îngrijorător, ca posibilități oferite beneficiarilor acestor resurse extrase din Republica Moldova, de a le legaliza. Tot aici s-ar încadra și alte proprietăți și venituri de care dispune mai multă lume, rude de-ale foștilor funcționari, cărora li se oferă posibilitatea de a le legaliza. Partenerii noștri de dezvoltare, precum Ambasada SUA, Delegația UE, FMI, Banca Mondială s-au pronunțat prompt și au spus că e vorba despre legalizarea banilor de origine murdară, care caută unde să ”aterizeze”.

Avem investigații pornite peste hotare, unde se află o bună parte din aceste resurse, inclusiv în zone off-shore, și se caută să fie readuse acasă acele resurse, ca să aibă siguranța că nu sunt blocate sau sechestrate, ca urmare a investigațiilor desfășurate în alte jurisdicții. Din păcate, nu se întâmplă investigațiile aici, în Republica Moldova, și nici recuperările.

Riscul vine și pe fundalul așa numitei Legi ”cetățenie contra investiții”. Este vorba despre resurse de origine dubioasă care le aparțin cetățenilor străini. Aceștia, obținând pașaport de Moldova, vor avea dreptul să-și legalizeze resursele dubios obținute anterior.

În general, noi am văzut trei elemente în acest pachet de inițiative. Primul se referă la politica fiscală și aici zona de risc este legată de faptul că impozitul pe venit pentru persoanele fizice reprezintă sursă de venit pentru autoritățile publice locale, care vor avea de suferit cel mai mult. Este vorba despre 700-800 de milioane de lei anual, pierderi în bugetul APL. Noi nu am văzut în pachet o măsură compensatorie care să acopere acest gol, ca și transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat. Vedem o ruptură mare care ar putea să creeze o loializare a primarilor față de centru, pentru a beneficia de resursele de care au fost lipsiți prin aceste legi.

Vedem, de asemenea, că marii beneficiari ai acestei cote unice a impozitului pe venit sunt persoanele din categoria cu venituri mari și foarte mari, iar cei cu venituri mici în unele situații nu câștigă nimic, în alte situații chiar vor plăti impozite mai mari decât în condițiile legislației fiscale de azi.

Pentru că se micșorează impozitul pentru veniturile mari, dar se majorează pentru cele mai mici.

Exact – de la 18% la 12 % pentru cei cu veniturile mari, care vor avea în plus 2-3 mii de lei lunar, iar dacă vorbim de cei cu venituri mici, cota de impozitare va crește de la 7 % la 12% și în unele situații chiar vor plăti din buzunar mai mult în fiecare lună. Ciudat este că se mai reduc cotele de impozitare pentru jocurile de noroc de la 15% la 12%, pentru câștiguri la loterie, în situația în care bugetul are nevoie de resurse financiare, inclusiv pentru a acoperi gaura financiară în fondul social.

Al doilea bloc identificat de noi cu zone de risc este legalizarea capitalurilor. Am constatat că delimitarea unor categorii de demnitari și funcționari care nu vor fi beneficiari ai acestei formule, de fapt, are scopul să distragă atenția. Pentru că toate aceste categorii depun an de an declarații de venituri și proprietăți. Dacă ei ar pretinde să fie beneficiarii acestei legi, automat asta ar însemna un autodenunț și inițierea unui dosar penal. Deci logica includerii acestor categorii în lege este de a distrage și de a amortiza eventualele nemulțumiri care apar pe alte segmente din această prevedere. Vedem aici pe intern, dar și din exterior, insistența cu care a doua oară se încearcă acest lucru. În 2016 au făcut-o sub formă de amnistiere, liberalizare a capitalurilor, acum se utilizează o altă formulă, dar în esență este același lucru, prin care se vrea legalizarea resurselor de origine dubioasă, inclusiv extrase anterior din sistemul bancar de aici, plus – legalizarea resurselor care circulă prin regiune și astfel Republica Moldova devine un centru de insecuritate și de risc, la nivel de regiune. Noi cunoaștem că Cipru și Malta, care sunt cele mai cunoscute off-shor-uri folosite în spălări de bani în ultima perioadă, au probleme cu Bruxelles-ul. Acest model de off-shore de legalizare a banilor, în special din est, din Rusia, de origine dubioasă, va fi aplicat aici, în Republica Moldova. Cu siguranță, dialogul cu partenerii de dezvoltare se va agrava în perioada ce urmează, dacă nu se iau în serios toate mesajele care vin de la organismele internaționale, care cer stoparea imediată a promovării legii respective, atât timp cât încă nu a devenit lege (pentru că mai e nevoie și de promulgare).

După deciziile luate la Bruxelles de suspendare a finanțării, pot să vină decizii similare de la FMI de suspendare a programului și atunci Republica Moldova va fi văzută ca zonă de risc, inclusiv pentru viitorii investitori adevărați, veritabili, nu cei care fac investiții speculative.

Al treilea bloc din acest pachet ține de amnistia fiscală sau stimulare fiscală, cum o numesc autoritățile, oferită agenților economici prin iertarea datoriilor față de bugetul public național. Aici vedem un risc extrem de mare, având în vedere experiența din 2008, când amnistia fiscală a fost oferită agenților economici care intenționat nu și-au onorat obligațiile față de buget, anticipând această amnistie. În 2008 bugetul a fost lipsit de 4 miliarde de lei, iar acum ar urma să fie lipsit de 11 miliarde de lei. Este vorba de un business de creare a datoriilor și ne-plăților față de buget, ca ulterior să li se ierte toate păcatele fiscale, ceea ce este incorect față de cei care și-au achitat impozitele. Acele grupuri de oameni de afaceri care au fost în preajma grupului politic care a promovat și a susținut aceste inițiative sunt cei care fac bani din nimic, pe seama lipsirii bugetului de resurse.

Baza fiscală și perspectiva bugetară sunt puternic afectate, lucru afirmat și de FMI și de Banca Mondială, care urmăresc stabilitatea și durabilitatea financiară, în special a sectorului public.

Am văzut că instituțiile internaționale, la fel și ambasadele Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii au reacționat imediat, probabil la câteva ore de la votarea acestor legi. Acesta este un semnal diplomatic foarte serios.

Am văzut că limbajul nu este chiar diplomatic. Este foarte deschis și foarte exact se spuen lucrurilor pe nume.

Apare inclusiv formulări precum ”extrem de îngrijorați”...

Urmate de mesaje care se referă la spălări de bani, diminuarea luptei contra corupției și a tot ce se cheamă lucruri urâte care s-au întâmplat, așa încât Moldova și-a pus ”pecetea” de spațiu unde se operează cu bani murdari.

În 2016 s-a încercat prima dată de a se fenta partenerii de dezvoltare. Pachetul privind amnistia capitalurilor a venit în Parlament la 1 decembrie, alături de un alt proiect – cetățenie contra investițiilor. Deci au fost înregistrate în aceeași zi, sub semnătura acelorași cinci autori, în frunte cu președintele Parlamentului, Andrian Candu. Legea amnistierii capitalurilor s-a dorit să fie votată, ca și acum, foarte repede, ca nimeni să nu priceapă ce se întâmplă. Doar că mai multe semnalări au făcut ca partenerii externi să intervină și FMI să ceară pe ultima sută de metri ca autorii să pună semnătura de retragere a legii. Asta s-a reușit în 2017, pe 27 februarie. Dar, din păcate, cetățenia contra investiții a devenit lege și am putea avea surprize legate de cetățeni cu pașaport de Moldova care vor veni să dea cu împrumut statului câte 250 de mii de euro.

Având această situație în 2016, repetată în 2018, partenerii au reacționat prompt și încearcă prin această atitudine categorică să de-motiveze promovarea acestei legi, ca să nu aibă efecte juridice ulterioare.

Să zicem că se va aplica această lege referitoare la declararea voluntară. Vom putea ști cine sunt persoanele care au apelat la această facilitate?

Vedem foarte clar în aceste legi acea grijă și garanție pe care statul le-o oferă beneficiarilor acestei amnistii. Numele lor va fi protejat de stat și nicio investigație sau urmărire ulterioară nu va fi posibilă, dacă suma sau bunul respectiv a fost subiect al amnistiei. Asta va reduce la zero mai multe investigații care puteau fi pornite sau sunt deja pornite, de urmărire a anumitor active, ca ulterior să fie recuperate în favoarea Republicii Moldova. Va fi dat peste cap tot ce se cheamă sistem de integritate, investigații și statul va pierde dublu.

În acea categorie de persoane care oficial nu vor putea beneficia de această declarare voluntară nu sunt incluși unii oficiali, de exemplu primarii. Să zicem că aceștia vor apela la această facilitate. Ce ar trebui să facă Autoritatea Națională de Integritate, ei fiind subiecți ai declarării? Cum vedeți că va fi afectat întreg sistemul de integritate?

Toți subiecții care sunt obligați să depună declarația de venituri și proprietăți – nu cred că sunt ei cei care vor merge să-și deschidă dosar, inclusiv penal. Pentru că orice fals într-o declarație depusă de exemplu anul trecut și deconspirată prin solicitare de amnistiere iese la suprafață și statul poate aplica sau este obligat să aplice proceduri de urmărire a veniturilor nedeclarate. De fapt, toți cei care depun declarații de avere și interese nu au niciun interes de a apărea ca beneficiari ai acestei legi. Dar, în Republica Moldova este cunoscut că toate averile și proprietățile, toate fluxurile financiare de care aceste persoane beneficiază direct sau indirect, de fapt sunt înregistrate pe alte persoane, pe rude, de exemplu. Și ele într-un fel deja sunt legalizate și nu mai este necesară declararea voluntară.

Probabil că sunt anumite active și conturi peste hotare care nu sunt înregistrate și nu au fost declarate – nu exclud ca acele resurse să apară cu interes de a fi declarate, dar ulterior nu vor mai putea fi urmărite. Și în așa fel se taie cumva lanțul urmăririlor și tot sistemul de integritate este dat peste cap. Tot efortul de a avea sistemul de depunere a declarațiilor de avere și interese, urmărirea și investigarea, ofițerii de integritate – tot lucrul lor va fi redus la zero, dacă legea respectivă este aplicată.

 V-ați așteptat să se revină cu această idee de amnistiere a capitalurilor?

Noi am semnalat chiar atunci, în 2016, și în discuțiile cu partenerii de dezvoltare că miza autorităților este atât de mare, că dacă nu s-a reușit atunci, se va încerca prin elemente sau prin rupturi din această idee să fie modificată legislația. Și am văzut acum că se revine la această idee. Și dacă ne uităm foarte atent, autorii amnistiei din 2008 sunt practic aceiași cu cei ai inițiativelor din prezent. Sunt aceleași persoane și aceleași grupuri care au promovat și amnistia de atunci, și pe cea de acum.

De ce ar face guvernanții o lege pentru un grup restrâns de persoane și de interese, mai ales în an electoral?

Pentru a-și asigura confortul financiar, pentru că beneficiarii acestor legi vor deveni și finanțatorii de campanii electorale. Prin astfel de pachete de legi, prezentate ca stimulente pentru cetățeni, asta fiind doar partea care se vede, se mizează să se mențină la putere. Eu sper că legile vor fi blocate și stopate ca să nu aibă și efecte juridice, dar decizia politică le aparține autorităților. Prin promovarea acestor inițiative, autoritățile impun Republicii Moldova o izolare în dialogul cu Uniunea Europeană, cu partenerii de dezvoltare, cu instituții financiare internaționale, cu riscul de a fi lipsiți de resurse, dar și de credibilitatea referitoare la implementare reformelor care ar avea scopul de a implanta aici democrația, instituții funcționale și respectarea interesului public. Noi vom suporta costuri mari, nu numai financiare, dacă aceste legi devin aplicabile.

Rămâne acum ca președintele Republicii Moldova să facă un pas în direcția asta, de a le promulga sau nu?

El are o problemă. Președintele Republicii Moldova este unul dintre autorii amnistiei din 2007-2008. În 2007, el a promovat legea, dar el era interfața, ca ministru al Economiei. În 2008, când a fost aplicată amnistia – este rodul muncii lui. Dacă a făcut-o o dată, nu văd de ce nu ar face-o și a doua oară. Nu cred că președintele are tăria de a pune piciorul în ușă și a indica asupra problemelor despre care vorbesc și experții naționali, și partenerii de dezvoltare.

Într-o țară normală președinția este o instituție puternică, care ar putea spune NU acestui pachet de legi, cu argumentele pe măsură – din păcate, din nou, nu este cazul Republicii Moldova. Avem un președinte slab, care este un călător, foarte des se află peste hotare și problemele interne mai puțin îl interesează.

Perspectiva de a opri aceste legi este doar prin eforturi comune aici, pe intern, cu cele din exterior, de a crea această presiune asupra autorităților pentru a le face să se dezică de această idee.

Să retragă proiectele, așa cum s-a întâmplat în 2017?

În 2017 asta a fost o condiție a FMI – dacă nu semnați retragerea, blocăm tot dialogul de mai departe. Asta ar fi probabil și în prezent unica posibilitate. Dar nu știu dacă autoritățile de aici mai sunt dispuse să facă un pas înapoi. Presupun că toate angajamentele  lor față de alte centre de putere, care se ocupă de spălări de bani, sunt prea mari și s-a mers prea departe.

Vă mulțumim!

Natalia Enache

Acest interviu apare în cadrul proiectului „Consolidarea principiului integrității persoanelor cu funcții publice și monitorizarea jurnalistică a activității ANI”, implementat    de   Asociația Presei Independente,  cu   susținerea   financiară   a   Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Fundației.

 

(0) comentarii
2018-08-01 10:52
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

Alina Mungiu–Pippidi: ”Corupția din Republica Moldova a atins acel punct în care te întrebi dacă democrația mai poate supraviețui”

Corupția sistemică, așa cum este în Republica Moldova, nu poate fi combătută doar prin adoptatea unor legi și instituirea unor structuri anticorupție, susține politologul din România Alina Mungiu-Pippidi, expertă în politici publice, buna guvernare, lupta anticorupție și democratizare, autoare a volumului ”În căutarea bunei guvernări: Cum au scăpat alte ţări…//...
(0) comentarii
2018-10-01 09:27
Distribuie:

”Conflictele de interese trebuie sancționate penal și combătute cu fermitate”

Conflictul de interese trebuie combătut ferm și sancționat penal, a declarat Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României, Augustin Lazăr, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a vorbit despre gravitatea acestui tip de infracțiune și necesitatea ca autoritățile statului să acționeze cu…//...
(0) comentarii
2018-08-30 14:46
Distribuie:

Republica Moldova ar putea deveni zonă de legalizare a banilor de origine dubioasă

Fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, expert în cadrul Transparency International Moldova, a subliniat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată riscurile pe care le comportă pachetul de legi recent adoptate de Parlament cu privire la amnistierea fiscală și la declararea voluntară a capitalurilor. Expertul estimează că aceste modificări sunt făcute…//...
(0) comentarii
2018-08-01 10:52
Distribuie:

Lilia Ionița, expertă CAPC: ” Intrăm în derizoriu și cuvântul ”integritate” devine unul de ocară”

Mecanismele legale destinate prevenirii actelor de corupție și stimulării integrității în sistemul de justiție nu funcționează și nu au adus rezultatele scontate, este de părere Lilia Ioniță, coordonatoare de proiecte în cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Experta a explicat într-un interviu pentru portalul Moldova Curată că deși…//...
(0) comentarii
2018-03-26 18:08
Distribuie:

Ambasadorul UE la Chișinău: În Republica Moldova există fenomene de corupție extraordinar de mare, trafic de influență, folosirea pozițiilor în organele de stat sau în administrație, care trebuie dezrădăcinate

Pentru combaterea reală a corupției este necesară voință politică, a declarat Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată.  El a subliniat că pe lângă corupția mică, în Republica Moldova există fenomene de corupție „extraordinar de mare, trafic de influență și folosirea pozițiilor în…//...
(0) comentarii
2018-02-24 10:21
Distribuie:

Rodica Antoci, președinta ANI: ”Am solicitat să avem un corp de inspectori de integritate în număr de 46”

Autoritatea Națională de Integritate ar putea avea 46 de inspectori de integritate, a declarat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, președinta ANI, Rodica Antoci. ANI a elaborat și a înaintat Parlamentului un proiect privind structura și efectivul limită al instituției, în care a solicitat să fie angajați 46 de…//...
(0) comentarii
2018-02-06 10:29
Distribuie:
 <1 2 3 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.