Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice




Monitorizăm activitatea ANI

Comisia Naţională de Integritate (CNI) are drept obiectiv implementarea mecanismului de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică

//...

În ospeţie la MC

INTERVIU: ”Integritatea în serviciul public este una declarativă”

Mariana Kalughin
Vicepreședinte al Centrului de analiză și prevenire a corupției

Integritatea în serviciul public rămâne o valoare declarată, și nu una asigurată, este de părere Mariana Kalughin, expertă în domeniul anticorupție și integritate din cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Ea a subliniat într-un interviu acordat portalului Moldova Curată că nu există impedimente obiective care ar putea să justifice de ce lucrurile merg atât de lent în ceea ce privește reforma Autorității Naționale de Integritate.

”Reforma ANI, eficientizarea mecanismului de declarare a averii şi intereselor personale, control şi sancţionare a conflictelor de interese de fiecare dată au fost priorităţi în documente de politici – şi în Strategia de reformare a sectorului justiţiei, şi în Strategia naţională anticorupţie, şi în foaia de parcurs UE - Republica Moldova. Întreg pachetul de integritate trebuia să fie promovat în 2014. Privind în context, înţelegi că guvernarea pur şi simplu, nu îşi doreşte acest lucru, pentru că este construită pe alte valori decât integritatea”, a menționat Mariana Kalughin.

 

Doamnă Kalughin, ANI este în proces de reformare deja din august 2016, sunt mai mult de 8 luni de la iniţierea acestui proces, timp în care verificarea declaraţiilor de avere şi de interese ale demnitarilor a fost îngheţată. Care sunt consecinţele unei perioade atât de lungi de lipsă de activitate în sectorul de integritate?

Potrivit dispoziţiilor finale şi tranzitorii ale Legii privind Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), controlul care a fost început de Comisia Naţională de Integritate (CNI) poate să continue doar în condiţiile legii noi. Însă, s-au schimbat esenţial condiţiile şi procedurile, dar şi modul de luare a deciziilor. Doar inspectorii de integritate sunt cei care vor putea să continue controalele demarate de CNI. Aşteptarea noastră era ca proiectele de lege (n.r.: cu privire la ANI şi privind declararea averii şi intereselor personale) să fie adoptate mult mai devreme. Ele au fost transmise Parlamentului de către Guvern, pentru a fi adoptate, încă în februarie 2016. Cu părere de rău, Parlamentul a adoptat legile mai târziu, în iunie, fiind publicate şi intrând în vigoare, practic, în august 2016. Etapa tranzitorie ar fi putut să fie suficientă pentru ca ANI să fie instituţionalizată, să nu se creeze această ruptură între CNI şi ANI. Dar această perioadă a fost scurtată în mod forţat şi nu s-a reuşit să se păstreze continuitate.

După părerea mea, controalele iniţiate de CNI, care au fost îngheţate ca să fie transmise inspectorilor de integritate din cadrul ANI, cu dificultate ar putea să fie continuate şi finalizate. Asta pentru că în urma dezbaterilor parlamentare au fost introduse mai multe norme care sunt de-a binelea defectuoase. De exemplu, se spune că inspectorul de integritate colectează şi procesează date privind averea subiecţilor declarării „pe perioada anului fiscal”. Această „perioadă a anului fiscal” se referă şi la constatarea diferenţelor substanţiale. Această sintagmă, care a fost introdusă de Parlament, ar putea să creeze confuzia că nu se poate face verificarea declaraţiilor pentru perioada anterioară anului fiscal precedent. Aceasta înseamnă că în 2017 un inspector de integritate nu va putea face verificări decât pentru anul 2016. Faţă de declaraţiile pentru anul 2015, de exemplu, ar putea să fie anumite lucruri restricţionate, iar asta reduce la zero controlul pentru această perioadă şi vom avea un an neverificat.

Acest lucru e foarte grav, mai ales, pentru că nu e prima dată când se întâmplă astfel de ciudăţenii. Vreau să vă aduc aminte că atunci când a fost înfiinţată CNI, în 2012 a intrat în vigoare legea, dar CNI s-a instituţionalizat abia în 2013, cu un an întârziere. Şi atunci a rămas un an neverificat. Acest lucru limitează la maxim creditul de încredere care poate fi acordat guvernării, pentru că de fiecare dată eşuează tocmai la cel mai important exerciţiu – să asigure funcţionalitatea şi eficienţa unei autorităţi menite să garanteze integritatea în serviciul public.

Cum credeţi, care sunt motivele pentru care este tergiversată reorganizarea ANI şi de ce durează atât de mult până vom avea această instituţie, care are rolul de prevenire a actelor de corupţie, funcţională?

Pentru că integritatea în serviciul public rămâne o valoare declarată şi mai puţin care se vrea asigurată. Nu există impedimente obiective care ar putea să justifice de ce lucrurile merg atât de lent. Reforma ANI, eficientizarea mecanismului de declarare a averii şi intereselor personale, control şi sancţionare a conflictelor de interese de fiecare dată au fost priorităţi în documentele de politici – şi în Strategia de reformare a sectorului justiţiei, şi în Strategia naţională anticorupţie, şi în foaia de parcurs UE-RM. Întreg pachetul de integritate trebuia să fie promovat în 2014. Privind în context, înţelegi că guvernarea pur şi simplu nu îşi doreşte acest lucru, pentru că este construită pe alte valori decât integritatea.

Poate nu există suficientă presiune socială? Şi nu doar din partea comunităţii de experţi şi a organizaţiilor non-guvernamentale, dar din partea societăţii întregi. Există unele prejudecăţi că nu trebuie să-ţi ”bagi nasul” în curtea vecinului. Poate oamenilor nu le prea pasă ca asemenea instituţii să funcţioneze?

Eu cred că există presiune din partea societăţii. Anul 2016 a fost anul protestelor, la care au fost cerute reforme ce ţin de integritate şi anticorupţie. Bineînţeles că mai puţin „tehnicist” decât vorbim noi, dar de fiecare dată acest lucru a fost solicitat de la guvernare. Este evident că nu se vrea şi că lucrurile sunt voalate sau sunt făcute într-o manieră cinică. Mă refer şi la modul cum a intrat în vigoare noua legislaţie, cum au fost selectaţi membrii Consiliului de Integritate şi cât timp a durat acest proces.

Guvernul a fost ultimul care şi-a desemnat reprezentatul.

Da, Guvernul a fost ultimul. Toate autorităţile care au reprezentanţi în Consiliul de Integritate trebuiau să îi desemneze în termen de o lună, adică până la sfârşitul lui august 2016. Chiar nu pot înţelege de ce nu s-a putut face acest lucru. Unica instituție care s-a încadrat în termen a fost Consiliul Superior al Procurorilor, restul au făcut-o cu întârziere. În septembrie - Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Abia în septembrie a fost publicat Regulamentul privind modul de selectare a reprezentaţilor societăţii civile în Consiliul de Integritate, ca toate aceste proceduri să se finalizeze în decembrie. Şi, într-adevăr, Guvernul a fost ultimul care şi-a desemnat reprezentatul la sfârşitul lui decembrie. Dacă autorităţile ar fi fost responsabile, ar fi putut să se încadreze într-o lună, pentru ca Consiliul de Integritate să devină îndată funcţional. Legea spune că prima şedinţă a Consiliului de Integritate se convoacă în termen de 15 zile din momentul când sunt desemnaţi cel puţin cinci membri.

S-a dat start concursului pentru funcţiile de preşedinte şi vice-preşedinte al ANI. Destul de mult timp a durat şi elaborarea regulamentului de selectare a acestora. Credeţi că e suficient de bun, astfel încât să fie promovate în aceste funcţii persoanele cele mai potrivite? Sau acest lucru nu ţine regulament?

Poţi să faci norme, însă foarte mult contează practica, care ar putea să răstoarne toate lucrurile. E de remarcat că, potrivit legii, concursul trebuia organizat în termen de două luni de la constituirea Consiliului de Integritate. Nu pot să mă pronunţ asupra documentului propriu-zis. L-am văzut pe site-ul ANI, dar nu sunt sigură că e versiunea finală. Iniţial, era o problemă cu acest regulament. Am şi participat la o dezbatere publică a acestuia şi am observat că era contrar unor exigenţe de elaborare a actelor normative. Se depăşeau anumite limite ale competenţelor Consiliului de Integritate. Un act normativ subordonat legii nu poate depăşi limitele legii, creând alte exigenţe decât cele care sunt prevăzute în lege. Problema nu este că nu ne dorim să fie filtre suplimentare de verificare pentru aceste persoane, dar ar fi trebuit modificată mai întâi legea. Acest aventurism, să-i spunem aşa, ar putea avea un efect invers. Ceea ce-mi doresc eu cel mai mult de la preşedintele şi vice-preşedintele ANI este ca să înţeleagă foarte bine cum funcţionează legea şi să nu permită lucruri care nu sunt prescrise de lege, chiar şi în raport cu ei înşişi. O persoană care permite anumite ilegalităţi în raport cu sine, cred că este predispusă să admită astfel de ilegalităţi şi în raport cu alţii.

Şi ”pachetul de integritate” în final a ajuns de o calitate mult mai proastă decât versiunea iniţială. Mă refer la aceeaşi sintagmă „pe durata anului fiscal”, care ar putea să creeze dificultăţi la continuarea controalelor iniţiate de CNI. Cred că elaborarea Regulamentului pentru concursul pentru funcţiile de preşedinte şi vice-preşedinte ai ANI trebuia făcută concomitent cu promovarea unui proiect de modificare a „pachetului de integritate”, astfel încât cele mai defectuoase prevederi să fie excluse. Mă refer, cu titlu de exemplu, la noţiunea de „conflict de interese”, potrivit căreia acum nu mai poţi constata conflictul de interese în raport cu soţul/soţia sau copiii. Cunoaşteţi foarte bine, din experienţele CNI, că tocmai aceste cazuri sunt cele mai frecvente.

Acestea au fost ”strecurate” în cadrul dezbaterilor parlamentare?

Exact. Subiectul declarării declară interesele personale, inclusiv pe cele ale soţului/soţiei, dar acest lucru nu ne dă nimic pentru calificarea unei situaţii precum cea de conflict de interese. Deci, noţiunile sunt importante. Chiar nu este clar cum se va proceda mai departe. Legea trebuie urgent modificată.

Dar nici nu se vorbeşte despre acest lucru.

Nu se vorbeşte chiar deloc. Speranţa noastră a fost că toate autorităţile, care trebuiau să-şi desemneze reprezentanţi în Consiliul de Integritate, vor da dovadă de bună credinţă. Ne aşteptam ca Parlamentul să desemneze un deputat, care are dreptul la iniţiativă legislativă. Unui deputat care este membru al Consiliului de Integritate chiar poţi să-i reproşezi că nu a avut nicio iniţiativă legislativă, deşi ştia că legea este proastă. Acesta a fost raţionamentul pentru care au fost incluşi reprezentanţi ai Guvernului, ai Parlamentului în Consiliul de Integritate. Parlamentul şi Guvernul au decis altfel şi au desemnat persoane care, bineînţeles, au o anumită experienţă şi poate sunt valoroase, însă nu au suficientă capacitate de a influenţa şi de a schimba lucrurile la nivel de Guvern şi Parlament. În acest mod, ANI rămâne unu la unu cu această problemă şi vom vedea în ce măsură va fi posibilă schimbarea legislaţiei. Şi chiar este o urgenţă, pentru că s-ar putea să fie selectat preşedintele ANI, iar preşedintele Republicii Moldova să nu îl poată numi în funcţie. Există o prevedere în lege care a apărut la faza de redactare, care spune că, în cazul în care preşedintele refuză numirea preşedintelui ANI în funcţie, la propunerea repetată a aceleiaşi candidaturi, preşedintele ţării este obligat să emită „decretul privind numirea sa” în funcţie, adică a preşedintelui Republicii Moldova - în funcţia de preşedinte al ANI. Sunt nişte detalii, nuanţe, care însă periclitează eventuala eficienţă a ANI.

Viitorul preşedinte al ANI va avea şi rolul de a-i selecta pe inspectorii de integritate, care la modul efectiv vor face controlul declaraţiilor de avere şi de interese ale demnitarilor.

Da, însă până acolo mai este mult. Este necesar un regulament privind modul de organizare a concursului pentru suplinirea funcţiilor de inspectori de integritate.

Cine trebuie să îl elaboreze?

Consiliul de Integritate. Doar elaborarea regulamentului de selectare a preşedintelui şi vice-preşedintelui ANI a durat, practic, trei luni. Vă imaginaţi cam cât va dura un regulament care, în genere, este mai complicat şi sub incidenţa acestuia va cădea un cerc mai larg de persoane?

Deocamdată nu ştim câte, pentru că Parlamentul trebuie să decidă şi asupra numărului de inspectori de integritate.

Şi nici buget nu este suficient alocat. Potrivit unor estimări de-ale noastre, credeam că în vară ANI va deveni funcţional. Acum încep să cred că am fost prea optimistă şi procesul ar putea să mai dureze. După mine, Consiliul de Integritate ar trebui să-şi prioritizeze mai bine activităţile, pentru că 3 luni pentru elaborarea unui regulament este prea mult. Nu mai menţionez faptul că Consiliul de Integritate nu are propriul regulament de activitate.

Ce lecţii credeţi că ar trebui însuşite din activitatea CNI, dar şi din ce s-a întâmplat până acum în procesul de reformare a acestei instituţii, de către viitoarea componenţă a ANI? La ce vă aşteptaţi de la această instituţie?

În momentul în care nu se va modifica legea, astfel încât să fie una eficientă, se vor depune, ca şi până acum, eforturi în van. Mai multe lucruri nu vor fi îndeplinite şi nu va fi finalitate. Ar putea să rămână neverificat un an de declarare, ceea ce este grav. Ar putea să dureze prea mult concursul pentru suplinirea funcţiilor de inspectori de integritate.

Şi, în acest caz, am putea avea încă un an pierdut?

Eu sper să nu se întâmple acest lucru. Acea limită de încredere, pe care aş putea s-o acord guvernării, este epuizată. Doar corectitudine poate să mi se solicite, nu şi încredere. Nu este primul caz care demonstrează că nu se face, nu pentru că nu se poate, ci pentru că nu se vrea. Este foarte important să nu scăpăm din vedere ANI şi să o monitorizăm. Eu sper că şi jurnaliştii vor rămâne cu ochii pe ANI. Iar lecţia pentru viitorii conducători ai ANI este să dea dovadă de cât mai mult curaj în această activitate, pentru că astfel își vor putea arăta adevărata faţă. Nu te poţi ascunde după cuvinte şi declaraţii. Viitorul preşedinte al ANI este nevoie să dea dovadă de cât mai mult profesionalism şi determinare. Este important să-şi înţeleagă foarte bine rolul, să nu uite că accentul se pune pe inspectorul de integritate şi independenţa acestuia, iar preşedintele şi vice-preşedintele ANI trebuie să asigure ca inspectorii de integritate să fie eficienţi, să îi protejeze de toate influenţele nepotrivite, chiar şi de cele politice.

Vă mulţumim!

Natalia Enache

(0) comentarii
2017-04-30 10:53
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

Director de programe Transparency International Ucraina: Achizițiile publice transparente pot economisi banii contribuabililor moldoveni

Viktor Nestulia, director de programe Transparency International Ucraina, a explicat în cadrul unui interviu pentru portalul Moldova Curată cum funcționează sistemul electronic de achiziții publice din țara sa, renumitul ProZorro, și cum s-a reușit economisirea unui miliard de euro odată cu implementarea lui. Un sistem similar este testat în prezent…//...
(0) comentarii
2017-09-11 23:57
Distribuie:

Victor Micu: Percepția cetățeanului față de sistemul judecătoresc s-a îmbunătățit, dar mai există câte un caz răsunător care strică toată imaginea

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, vorbește în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre primul caz de cercetare a unui judecător pentru îmbogățire ilicită și despre averile pe care le deține. Victor Micu a mai subliniat că există unele dificultăți în cadrul procesului de reorganizare a rețelei de…//...
(0) comentarii
2017-07-19 22:45
Distribuie:

ANI trebuie să fie o garanție pentru noi, cetățenii, că funcționarii și demnitarii nu utilizează aparatul statului și banii din buget pentru a se îmbogăți

O instituție puternică în domeniul integrității ar putea pune în pericol interesele mai multor demnitari și funcționari de stat, este de părere Ion Guzun, expert al Centrului de Resurse Juridice. În cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, el a spus că, în opinia sa, autoritățile tărăgănează intenționat formarea Autorității Naționale…//...
(0) comentarii
2017-06-26 10:35
Distribuie:

INTERVIU: ”Integritatea în serviciul public este una declarativă”

Integritatea în serviciul public rămâne o valoare declarată, și nu una asigurată, este de părere Mariana Kalughin, expertă în domeniul anticorupție și integritate din cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Ea a subliniat într-un interviu acordat portalului Moldova Curată că nu există impedimente obiective care ar putea să…//...
(0) comentarii
2017-04-30 10:53
Distribuie:

Mariana Kalughin, expert anticorupție în cadrul CAPC, va oferi un interviu pentru Moldova Curată.

Subiectul discuției va fi procesul de reorganizare a Autorității Naționale de Integritate. Vă invităm să-i adresați întrebări.  //...
(0) comentarii
2017-04-11 12:04
Distribuie:

Directorul Agenției Achiziții Publice: ”Riscul de corupere în achiziții este permanent”

Directorul Agenției Achiziții Publice, Ruslan Malai, a declarat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată că instituția pe care o conduce va rămâne fără mai multe atribuții, din 1 ianuarie 2017, potrivit unor modificări operate de Parlament la noua Lege privind achizițiile publice. Astfel, Agenția nu va mai putea verifica…//...
(0) comentarii
2016-12-20 10:19
Distribuie:
 <1 2 3 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Lilia Pogolșa
Viceministră a Educației
Nistor Grozavu
viceprimar al municipiului Chișinău
Stela Grigoraș
Ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.