Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

În ospeţie la MC

Laura Ştefan: Factorul politic este esenţial atunci când se ia decizia iniţială privind curățarea țării de corupție

Laura Ștefan
Coordonator al activităților anticorupție pentru Expert Forum România

Experta anticorupţie de la Bucureşti Laura Ştefan a vorbit în cadrul unui interviu cu Moldova Curată despre experienţa acumulată de instituţiile de drept din România în domeniul combaterii corupţiei şi ce ar putea prelua Republica Moldova în acest sens. Ea a subliniat importanţa asumării reformelor de către clasa politică, dar, mai ales, de către oamenii legii, de la poliţişti şi procurori până la judecători.

 

Știm că în România instituțiile care se ocupă de prevenirea și eradicarea corupției au fost create ca urmare a presiunilor Uniunii Europene în perioada de preaderare. Totodată, la conducerea acestora au ajuns oameni care și-au dorit să facă o schimbare. Ce ar trebui să se întâmple ca și în Republica Moldova să funcționeze instituțiile anticorupţie?

 

Dacă vorbim despre exemplul României, într-adevăr, schimbarea s-a produs la presiunea Uniunii Europene, dar a fost întâi de toate o decizie politică. Politicienii din România au ajuns cu toţii la concluzia că ne dorim ca ţara să intre în UE, a existat un acord asupra faptului că trebuie îndeplinite anumite criterii de aderare la UE, lupta împotriva coruţiei şi reformarea sistemului judiciar fiind două dintre cele mai importante cerinţe. N-a fost un proces simplu şi fără sinuozităţi. Au existat perioade când părea că această încercare de a reforma statul este sortită eşecului. Tot așa  cum au existat și perioade de efervescenţă, de exemplu, 2005-2007, când instituţiile anticorupţie care deja fuseseră înfiinţate, cum ar fi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), creată în 2002, au cunoscut o adevărată renaştere pentru că au venit oameni noi la conducerea lor, care şi-au adus propriii subalterni, colaboratori din structurile de parchet în care lucraseră anterior şi, în general, din parchetele mai tinere din ţară.

Apoi, în 2007 a fost înfiinţată Agenţia Naţională de Integritate (ANI), o structură administrativă care controlează declaraţii de avere, declaraţii de interese şi incompatibilităţi. A fost o luptă mare pentru a înfiinţa această structură şi pentru a o păstra în zona administrativă, pentru că există o tentaţie extrem de pronunţată, pe care o văd manifestându-se şi aici, în Moldova, de a pune tot ce înseamnă lupta împotriva corupţiei în sarcina procurorilor şi în sarcina justiţiei penale. Acest lucru este ineficient, pentru că justiţia penală nu are resurse infinite, justiţia penală în orice ţară este eminamente mică şi trebuie să se ocupe de acele fapte care sunt atât de grave, încât să nu poată fi rezolvate de alte sisteme, cum ar fi sistemul de control administrativ.

După înfiinţarea ANI, sarcinile au fost împărţite cu DNA care se ocupă de anchetă penală, care dispune de resurse semnificative, nu are doar procurori în structura sa, ci poliţişti, astfel încât, urmărirea penală este de la început până la final gestionată de o singură instituţie, care are un singur şef şi, deci, o singură linie de răspundere.

Este important să nu avem instituţii care se calcă pe picioare, asta a fost şi problema României, că a avut multe instituţii care au lucrat în zona anticorupţie, şi faptul acesta permitea aruncarea sarcinii de la o instituţie la alta.

Pentru noi a fost greu după momentul aderării, după 2007, când presiunea politicienilor pe instituţiile anticorupţie a fost extrem de mare, dorindu-se întoarcerea la situaţia de dinainte de 2005. Din fericire, am reuşit ca societate să rezistăm acestor presiuni. Apoi au început să apară şi condamnările în marile dosare de corupţie, iar astăzi vedem rezultatele impresionante ale DNA obţinute în aceşti 10 ani.

În prezent, dezbaterea principală în România este cea referitoare la recuperarea prejudiciilor, punându-se accentul pe aducerea banilor furaţi înapoi la bugetul de stat. E un lucru esenţial, atunci când vorbim despre criminalitatea „gulerelor albe”, despre corupţie la nivel înalt. Doar pedepsirea prin încarcerarea în penitenciar nu ne ajută să întoarcem lucrurile în starea lor iniţială. Acum lucrăm la rafinarea mecanismelor care să permită întoarcerea înapoi la stat a banilor furaţi.

 

În Republica Moldova cum am putea ajunge la asemenea rezultate şi cât de important este factorul politic în această privință?

 

Factorul politic este esenţial atunci când se ia decizia iniţială. Este esenţial ca politicienii să înţeleagă faptul că e nevoie de o justiţie puternică şi de curăţarea ţării de acest flagel care este corupţia. Dincolo de decizia politică, este nevoie şi de o înţelegere profundă a cerinţelor care se pun în faţa sistemului judiciar, e nevoie ca oamenii din sistemul judiciar să-şi asume rolul adevărat pe care îl au în societate. Scuze și explicații sunt multe, mai greu este să faci un lucru bine şi cu responsabilitate.

Cred că este important să reflectaţi asupra modelelor de succes, care şi-au dovedit eficienţa. Cred că pentru România a fost esenţial ca în structura DNA să existe poliţişti şi procurori, în cazul Republicii Moldova – CNA şi Procuratura Anticorupţie, pentru că atunci când avem separaţie de sarcini avem şi această eternă acuzaţie între instituţii care aruncă responsabilitatea de la una la alta. Când avem o singură instituţie care se ocupă de dezvoltarea unui dosar de la început, până la final, ştim unde să căutăm responsabilii.

Iar apoi, sarcina cea mai mare va fi pe judecători, care vor trebui să se obişnuiască să judece dosare care implică oameni importanţi, dosare care uneori îi vor implica pe propriii colegi, pentru că sistemele sunt o reprezentare a societăţii. Este puţin probabil ca într-o societate care are probleme serioase cu un fenomen precum corupţia, să avem sisteme care sunt perfect curăţate de acest fenomen. E nevoie de legi bune, dar dincolo de legi şi instituţii, e nevoie de oameni buni care să îşi asume acest rol în societate. Nu e un rol uşor şi nu e un proces care să se termine repede, însă el trebuie început la un moment dat. Cred că în Moldova ne concentrăm mult mai mult pe motivele pentru care am putea să ratăm şi mai puţin pe soluţii şi pe încercare de a ne concentra energia spre a face ceva.

 

Într-adevăr, au fost adoptate strategii de reformare, legi, dar efectele nu le simte societatea, astfel încât, de exemplu, sectorul justiţiei se află pe un loc foarte jos în topul încrederii populaţiei.

 

Există un risc şi în schimbarea permanentă a paradigmei în care discutăm. În România legile au avut o oarecare stabilitate atunci când vorbim despre zona anticorupţie. Am lăsat instituţiile să existe şi să funcţioneze eficient. Dacă unei instituţii anticorupţie îi spui în fiecare lună că urmează să îi schimbi structura, legea pe baza căreia funcţionează, evident că în cadrul acestei instituţii va exista o reticenţă din partea oamenilor care lucrează acolo să se implice în dosare importante. Cred că stabilitatea legislativă este esenţială. E nevoie de o decizie politică cu privire la cum va arăta sistemul anticorupţie dintr-o ţară, dar odată adoptate nişte legi, este important să ne oprim şi să lăsăm entităţile acestea să funcţioneze. În acelaşi timp, trebuie să dezvoltăm mecanisme eficiente de evaluare a activităţii acestor instituţii, pentru că nici societatea nu poate aştepta la nesfârşit rezultate.

 

La Chişinău a venit recent o misiune formată din judecători şi procurori europeni din care face parte şi procurorul-şef al DNA, cu scopul de a evalua activitatea instituţiilor anticorupţie şi a instituţiilor de drept din Republica Moldova. Cât de eficientă credeţi că va fi această misiune şi la ce rezultate să ne aşteptăm?

 

Să aşteptaţi o evaluare obiectivă a felului în care funcţionează justiţia în Republica Moldova. E o practică obişnuită în cadrul relaţiilor între UE şi ţări terţe. Aceste misiuni se fac nu doar în Moldova, ci peste tot în regiune. Ceea ce vor face, probabil, experţii va fi să ofere câteva sugestii cu privire la felul în care activitatea ar putea fi organizată mai bine. Dincolo de sugestii şi de ajutorul internaţional, Moldova are nevoie să se hotărască ea însăşi pe ce drum trebuie să meargă şi decizia aceasta este una profund naţională, adică se ia de către autorităţile din Republica Moldova, cu ajutorul experţilor şi instituţiilor europene. Cred că mesajul este unul de parteneriat, dar la sfârşitul zilei – decizia e aici.

 

 Ce părere aveți despre instanțele specializate anticorupție – o inițiativă recentă a unui grup de judecători din Republica Moldova?

 

În România, care e o ţară mai mare decât Republica Moldova, eu am fost împotriva acestei idei, pentru că mi se pare mai important ca dosarele să fie repartizate aleatoriu, iar judecătorii de drept penal pot înţelege fără dificultate  dosarele care privesc fapte de corupţie. E adevărat că e nevoie de pregătire în domeniul fluxurilor financiare, de exemplu, pentru că acest tip de infracţionalitate, corupţia, nu apare singură, este legată fie de infracţiuni economice, fie de infracţiuni de criminalitate organizată.

Dar trebuie să ne gândim întotdeauna la ce pierdem şi la ce câştigăm atunci când optăm pentru o politică publică. În cazul instanţelor specializate se spune că vom câştiga o pregătire mai bună a judecătorilor. Eu cred că ceea ce pierdem este mai important şi ceea ce putem câştiga poate fi obţinut şi pe o altă cale. Pierdem repartizarea aleatorie a dosarelor, pentru că vor fi câţiva judecători care vor judeca aceste dosare şi, din experienţa pe care am acumulat-o, prima mea întrebare este cine îi numeşte pe aceşti judecători. Cum îi alegem pe cei care vor judeca dosare de corupţie? De unde ştim că alegerea îi va avantaja pe judecătorii corecţi din sistem? Să nu uităm că sistemul judiciar este, până la urmă, o reflectare a societăţii şi nu avem doar oameni dincolo de orice bănuială în acest sistem.

Pregătirea judecătorilor poate fi obţinută şi altfel, iar noi facem în România, şi am avut participanţi şi din Republica Moldova, programe ample de pregătire pentru judecători şi procurori în aceste domenii. Mi se pare important ca nivelul de pregătire în sistemul judiciar să crească uniform, pentru toată lumea, pentru că ai nevoie întotdeauna de o pepinieră pentru instanţele superioare. E important ca întreg sistemul judiciar să fie pregătit cu privire la aceste subiecte. Trebuie să ne gândim la ce dorim să obţinem, care este beneficiul pentru societate dacă am avea o mână de judecători care ar decide cu privire la toate dosarele de corupţie dintr-o ţară.

Cred că specializarea este mai importantă în zona de urmărire penală, pentru că acolo, într-adevăr, trebuie să ai oameni care se ocupă numai cu astfel de cazuri, pentru a se putea concentra pe fenomene dificile cum sunt crima organizată sau corupţia la nivel înalt. Dar la nivelul instanţelor, vorbim de o altă filozofie şi nu ne ajută foarte mult pe noi, în România, să avem instanţe specializate.

 

În Republica Moldova există un pachet de legi ce urma să fie votat pentru reformarea Comisiei Naţionale de Integritate, care acum ia deciziile în mod colegial. Credeţi că modelul ANI din România ar fi unul bun pentru Republica Moldova? Cum ar trebui să funcţioneze sistemul de verificare a averilor?

 

 Aş prefera să nu discut acest subiect, pentru că am fost implicată în redactarea respectivului act normativ. Pot să vă spun, însă, că Agenţia Naţională de Integritate din România are filozofia unei instituţii administrative. Adică este condusă de un şef, însă dosarele sunt instrumentate de inspectori din cadrul ANI, care analizează dacă persoana are avere nejustificată, dacă se află în conflicte de interese sau dacă se află într-o stare de incompatibilitate, iar decizia îi aparţine acestui inspector, care este un funcţionar public, cu statut special, dar este un funcţionar public, deci nu este o persoană numită politic. Oamenii ajung acolo în baza unui concurs. Toate deciziile ANI pot fi atacate în instanţă, în justiţia administrativă pentru că vorbim de o procedură administrativă, nu despre una penală. Dacă decizia instanţei confirmă decizia ANI, atunci avem sancţiuni aplicate persoanei care a fost dovedită ca având probleme de integritate, fie că este vorba despre confiscarea averii, de constatarea unui conflict de interese sau de constatarea unei incompatibilităţi. Pe baza acestei decizii finale, entitatea din care face parte persoana trebuie să o elibereze din funcţie, de cele mai multe ori. Am avut situaţii numeroase în care chiar Parlamentul a trebuit să constate încetarea mandatelor de parlamentari. E un sistem care funcţionează şi care cred că ar putea să aibă o oarecare utilitate şi în Republica Moldova.

 

Povestiți-ne despre filmul ”De ce eu?” pentru proiecția căruia vă aflați la Chișinău. Este bazat pe fapte reale, fiind istoria unui procuror din România care nu a rezistat în fața sistemului corupt, din câte am înțeles.

 

Suntem aici pentru a proiecta filmul „De ce eu?”, realizat de Tudor Giurgiu şi pentru a organiza dezbateri cu cei care vin la film despre statul de drept, despre corupţie, despre lupta împotriva corupţiei şi despre singurătatea omului împotriva sistemului, căci, de fapt, despre asta e vorba. Organizăm  acest proiect cu ajutorul Ambasadei Olandei şi a Centrului de Resurse Juridice de la Chişinău.

Mesajul filmului este foarte important, filmul vorbeşte despre om şi sistem, despre limite. Deşi este un film care nu se termină tocmai bine, vorbeşte despre România de acum 10-15 ani şi, dacă ne uităm la România de atunci şi la România de astăzi, vedem schimbarea, vedem că se poate. Mesajul secundar este că schimbarea este posibilă dacă ne-o asumăm, credem că se poate întâmpla şi suntem dispuşi în anumite momente să dăm şi din noi, să punem suflet în schimbarea asta, să ne gândim că putem şi învinge, nu doar că putem pierde.

Povestea procurorului Panaint este una tristă, a omului care vine cu nişte principii foarte clare, cu reguli interioare, care intră în conflict direct cu felul în care un sistem corupt funcţionează. Dar faptul că sistemul acesta corupt nu mai există astăzi într-o ţară vecină, cred că e dătător de speranţe. Prin proiectul acesta încercăm să vorbim cu oamenii din Republica Moldova şi să le spunem că, de fapt, nu sunt singuri. Chiar dacă pare că sunt singuri în anumite momente, atunci când spun „NU” sistemului, există o majoritate tăcută care crede ca ei, care îi susţine, chiar dacă nu se manifestă plenar.

 

Vă mulţumim!

 

Natalia Enache

(0) comentarii
2015-12-21 12:17
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

Expert internațional: ”Nu recomandăm o lustrație în sistemul judiciar – este o idee ce pare bună la început, dar care se dovedește ”otrăvitoare” ulterior”

Noua guvernare de la Chișinău ar trebui să se abțină de la un amplu proces de ”lustrație” în sistemul judecătoresc și ar trebui să facă reforme durabile în acest domeniu, a declarat consilierul juridic principal din cadrul Comisiei Internaționale a Juriștilor, Massimo Frigo, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a subliniat…//...
(0) comentarii
2019-06-28 10:11
Distribuie:

Viorel Rusu, membru al CI al ANI: ”În activitatea tuturor organelor se simte o atmosferă de frică și cred că acesta este un motiv care împiedică ANI să-și exercite pe deplin activitatea”

Autoritatea Națională de Integritatea are nevoie de câteva cazuri de rezonanță, ca să își dovedească funcționalitatea și independența, afirmă unul dintre membrii Consiliului de Integritate, Viorel Rusu, într-un interviu pentru Moldova Curată. Potrivit lui, societatea are așteptări mai mari de la ANI, iar rezultatele înregistrate până acum nu sunt mulțumitoare.…//...
(0) comentarii
2019-06-06 20:00
Distribuie:

INTERVIU: Un magistrat corupt este într-un profund conflict de valori cu sine însuși

Calitatea actului justiției este primul factor care poate determina sistemul judecătoresc să-și recâștige încrederea publicului, spune Arina Corsei Vultureanu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București. Aflată într-o vizită la Chișinău la o activitate a comunității Liderilor în Justiție, ea a acordat un interviu portalului Moldova…//...
(0) comentarii
2019-05-27 19:39
Distribuie:

”Chiar cu toată asistența externă masivă de care a avut parte (…) tot nu vedem ca ANI să ne uimească cu rezultate fulminante”

Problema cadrelor și comunicarea cu presa par ar fi, în prezent, cele mai grave probleme ale Autorității Naționale de Integritate (ANI), în opinia Cristinei Țărnă, expertă anticorupție, fostă directoarea adjunctă în cadrul Centrului Național Anticorupție. ”Pentru o instituție de prevenire, cum este ANI, mi se pare un act sinucigaș să…//...
(0) comentarii
2019-02-08 14:22
Distribuie:

Sorin Ioniță, Expert Forum: Clientelismul politic e atunci când se irosesc resurse bugetare cu scopul de a cumpăra votanți

Sorin Ioniță, președinte al organizației Expert Forum din România, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre fenomenul clientelismului politic și riscurile acestuia pentru societate. În opinia sa, un exemplu de clientelism în Republica Moldova este programul ”Drumuri bune”, desfășurat în preajma alegerilor parlamentare. Expertul a participat la…//...
(0) comentarii
2018-12-08 11:43
Distribuie:

Dumitru Visterniceanu, fost judecător CSJ: ”Într-un stat unde există corupție în general, nu poate să nu existe vreun sector unde nu există elemente de corupție. De aceea și sistemul judecătoresc este afectat de acest viciu”

Proiectul de lege privind unificarea sistemului de salarizare pentru bugetari i-a determinat pe mai mulți judecători să plece din sistem în ultima perioadă, susține fostul magistrat la Curtea Supremă de Justiție, Dumitru Visterniceanu, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El însuși a ales să părăsească CSJ, deși mai avea…//...
(0) comentarii
2018-11-21 15:11
Distribuie:
 <1 2 3 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.