Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice




Monitorizăm activitatea ANI

Comisia Naţională de Integritate (CNI) are drept obiectiv implementarea mecanismului de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică

//...

În ospeţie la MC

Lilia Ionița, expertă CAPC: ” Intrăm în derizoriu și cuvântul ”integritate” devine unul de ocară”

Lilia Ionița
Coordonatoare de proiecte în cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției

Mecanismele legale destinate prevenirii actelor de corupție și stimulării integrității în sistemul de justiție nu funcționează și nu au adus rezultatele scontate, este de părere Lilia Ioniță, coordonatoare de proiecte în cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Experta a explicat într-un interviu pentru portalul Moldova Curată că deși au fost adoptate o serie de norme, acestea nu au fost aplicate sau chiar au fost ignorare în domeniul justiției. Ea s-a referit la modul de selectare și promovare a judecătorilor, la concursurile cu un singur candidat și la acrobațiile legislative” din ultima perioadă ale guvernanților.

 

Ați realizat un studiu referitor la modul cum a reușit să fie asigurată integritatea în domeniul justiției în ultimii ani. Au fost adoptate mai multe norme, legi, mecanisme. Cu toate acestea, concluziile sunt că ele nu au funcționat foarte bine.

E a devărat. Vreau să precizez că nu e vorba despre un studiu complex, dar este o retrospectivă a anului 2017, cu unele inserturi din anii precedenți. Am încercat să analizăm cum au evoluat lucrurile pe partea ce ține de elaborarea legislației în materie de asigurare a integrității în justiție. În plus, am încercat să vedem cum s-au implementat prevederile anterioare pe partea ce ține de integritate. Concluzia este într-adevăr cam tristă: autoritățile nu au reușit să asigure acest climat de integritate în interiorul sectorului justiției. Foarte multe prevederi care păreau revoluționare nu au fost aplicate în practică și acest lucru e cam dezolant.

Care ar fi cele mai importante norme pe care le-ați menționa și ce puteți spune despre modul cum au fost aplicate?

În primul rând, este vorba despre modificările care au fost făcute cu referire la statutul judecătorilor, pentru că atunci când vorbim despre sectorul justiției în primul rând îi avem în vedere pe judecători. Au fost norme probabil revoluționare în ceea ce privește selecția și cariera judecătorilor. S-a încercat să fie instituit un nou sistem mai transparent, care să fie bazat pe criterii obiective, pe merit, să fie selectați cei mai buni și cei mai profesioniști aspiranți la funcția de judecător. Sistemul a fost pus în aplicare din 2013, Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a desfășurat câteva monitorizări în cascadă a felului cum au fost puse în aplicare aceste noi prevederi. Știu că și alți colegi din societatea civilă au monitorizat modul în care are loc selecția judecătorilor. Concluziile au fost că acest sistem nu a reușit să-și demonstreze eficiența pentru că, chiar dacă au fost fixate aceste criterii, chiar în faza inițială erau aplicate într-o manieră destul de interesantă de către colegii. Ulterior aceste criterii au fost corectate, dar a apărut o altă problemă. Hotărârile Colegiului de selecție care ar fi trebuit să constituie un punct de reper pentru Consiliul Superior al Magistraturii, care fixează un top al candidaților, nu prea sunt luate în considerare de CSM. Uneori, cel care este la coadă poate să devină alesul. Asta nu ar fi o prolemă, pentru că CSM are atribuția constituțională de a asigura cariera judecătorilor. Problema este că ei nu motivează de ce au ales anume persoana respectivă.

Referitor la modul cum funcționează colegiile CSM – uneori sentimentul colegilor mei care au mers la ședințe este că totul se transformă într-o banalitate. Este invitat candidatul, își prezintă programul, iar întrebările față de el sunt șablon. Ei nu încearcă să verifice personalitatea celui care vrea să devină judecător sau administrator de instanță.

Ne-au promis de mai multe ori cei de la CSM că vor schimba lucrurile. Din câte știu, există un grup de lucru care lucrează asupra acestor criterii și poate că sistemul va produce unele rezultate. Dar până atunci, concluziile sunt cam triste.

O practică pe care am observat-o în ultimul timp este participarea la cocursuri a unui singur candidat la funcții în sistemul judiciar și care, de obicei, este aprobat de CSM.

Legislația nu interzice acest lucru, dar însuși faptul că participă un singur candidat, lipsește de substanță această instituție a concursului. Nu mai este un concurs atunci când există un singur candidat. Dar legea nu prevede obligativitatea mai multor candidați și atunci ei se folosesc de această situație.

Eu aș admite mai degrabă că sunt unele poziții în sistemul judecătoresc care deja sunt convenite și cei care interacționează cu acest sistem deja știu cam cine va fi candidatul la o funcție anunțată în concurs. Acestea sunt sursele din interior care ne spun despre asta.

Și deseori, se confirmă.

Sigur că se confirmă. Devenim previzibili și asta deja nu e bine. Când mai există elementul de suspans e mult mai bine, decât atunci când ne lasă deja să știm că jocurile au fost făcute cu mult înainte de a fi emisă o deciziei sau de a fi organizat concursul.

În domeniul procuraturii cum funcționează mecanismele de integritate?

Când s-a reformat procuratura a fost adoptat același sistem de selecție și evaluare a performanțelor ca și la judecători.

Și funcționează în același mod?

Noi nu am urmărit îndeaproape cum se produc aceste lucruri în cadrul procuraturii, dar nu țin minte să fi fost foarte multe concursuri cu un singur candidat. Poate au fost 2-3 cazuri. La ei se pare că e o mai mare democrație. Măcar respectă aparențele.

La prezentarea studiului, secretarul general al Ministerului Justiției, Anatolie Munteanu, spunea că publicul trebuie educat în această privință și că nu doar autoritățile își au partea lor de vină.

Nimeni nu neagă că climatul de integritate trebuie să existe în întreaga societate. Dar pentru societate contează foarte mult semnalele care vin de la cei care dețin puterea. În momentul în care cei care sunt obligați, la fel ca și cetățeanul de rând, să respecte legea, o ignoră sau se fac că uită, eu ca cetățean mă întreb de ce eu să o respect. Multe lucruri se pot schimba, dacă guvernanții prin exemplul propriu vor demonstra, fără a face acrobații juridice și procedurale, că respectă legea așa cum este scrisă.

Cititorii noștri se întreabă, referitor la integritatea în justiție, cât de onești sunt judecătorii, procurorii care dețin case și mașini luxoase. Nu putem vorbi despre toți, dar sunt destule cazuri despre care a scris presa. Este acesta un indicator al nivelului de integritate în acest domeniu?

Foarte multe cazuri privitor la proprietățile judecătorilor, procurorilor, polițiștilor au fost în vizorul presei, dar și a Comisie Naționale de Integritate, pentru că nu putem vorbi încă despre Autoritatea Națională de Integritate, care este o instituție plăpândă care abia se pune pe picioare. Dar nu am avut nicio reacție din partea autorităților care să demonstreze că într-adevăr au avut loc încălcări, averi nejustificate, venituri nedeclarate. Presa scrie, iar autoritățile demonstrează cu vehemență că nu e adevărat, că ni se pare. Probabil că trăim în lumi paralele.

Judecătorii și procurorii acum ar putea spune că au salarii destul de bune și ar putea să își permită o casă, o mașină mai bună, pentru că au salarii mai mari în comparație cu alți reprezentanți ai sectorului public. Dar eu nu îmi pot explica cum au putut ei să acumuleze în trecut suficienți bani, cu salarii derizorii, ca să-și construiască palate. De fiecare dată s-au invocat o sumedenie de chichițe juridice și până la urmă toate dosarele s-au spart ca niște baloane de săpun.

Vă așteptați ANI să aducă mai multă lumină în acest domeniu, reieșind din mecanismele legislative care i-au fost oferite?

Eu de fiecare dată am fost foarte optimistă cu referire la toate reformele, inclusiv reforma sectorului de justiție și am apărat-o cu toată ardoarea. Dar timpul trece și lucrurile nu se schimbă. O concluzie pe care mi-am făcut-o: contează foarte mult oamenii care pun în aplicare aceste legi. Probabil trebuie să treacă două-trei generații ca să se schimbe lucrurile, pentru că ele prea puțin se schimbă. Se schimbă aparențele, dar nu se schimbă lucrurile în substanță.

Da, am creat un cadrul legal modern, inclusiv pentru ANI, dar contează foarte mult oamenii care vor veni să pună în aplicare aceste noi prevederi. În plus, există unele deficiențe și în aceste legi și frica mea este că ANI va invoca ulterior că au apărut iarăși piedici și pietre subacvatice care încurcă. Așteptările sunt mari, dar frica mea este că nici de data asta nu o să reușim să spunem că avem cazuri de rezonanță, persoane concediate sau condamnate cu confiscarea averilor nejustificate. E problema întregului sistem, e și problema țării noastre care este mică și unde toți se cunosc între ei și nu prea pot să-și păstreze obiectivitatea. O revoluție în acest sens a fost posibilă doar în Singapore, unde când a venit un nou prim-ministru, primul care a stat în pușcărie a fost fratele lui. La noi e mai puțin probabil să avem kamikadze în justiție care să uite de toate și să meargă înainte ca să facă această societate integră.

În lumina ultimelor inițiative, cu certificatele de integritate, cu expertiza integrității proiectelor de lege, deja mi se pare că intrăm în derizoriu și cuvântul ”integritate” devine unul de ocară. Până a fi creată Comisia Națională de Integritate, vorbeam mai mult de anti-corupție, după asta a venit o tendință nouă – vorbim despre integritate, climat de integritate. Așa cum se fac glumițe pe seama principiilor și valorilor, tot așa vom vorbi și despre integritate în curând.

Se va devaloriza această noțiune?

Cu certitudine. În momentul în care nu se fac acțiuni care să demonstreze că autoritățile își doresc acest fapt, dar nu umblă cu tot soiul de modificări legislative, așa și vom rămâne.

Dar faptul că se va cere de la ANI să elibereze aceste certificate cum îl vedeți? Ca pe un impediment în activitatea instituției? Ca pe o povară în plus?

Eu nu știu ce ar putea acum să furnizeze ANI, pentru că ei nu au prea multă materie, jurisprudență, nu au avut anterior nici aceste noi mecanisme prevăzute în noua lege. Potrivit legii, ei trebuie să dețină registrul tuturor acestor încălcări, incidente de integritate. Dar se dublează competențele. ANI va elibera aceste certificate, CNA dă caziere de integritate, mai avem și cazierul judiciar. Avem o sumedenie de acte care trebuie să demonstreze că ești integru, că nu ai fost tras la răspundere penală. Mie deja îmi pare că e absurd. Sigur că ANI va putea să furnizeze aceste date, dar o să-i blocheze la un moment dat activitatea. Eu cred că, cu aceste certificate, chiar pot să se facă anumite jocuri. Nu am văzut experiența altor state cu asemenea certificate de integritate. Noi suntem foarte ”inventivi”. De asta și am spus că integritatea chiar va deveni un cuvânt de ocară.

În studiu făceați trimitere și la percepția populației asupra corupției în sectorul justiției. De ce este important să atragem atenția la percepție?

În studiu am făcut referință nu doar la percepție dar și la experiențele care le-au avut persoanele care au interacționat cu sistemul justiției, făceam referință la studiul care a fost făcut public la începutul acestui an. A fost un studiu realizat de o companie internațională, cu suportul unor parteneri din România, la comanda Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior se spunea foarte mult că toate sondajele operează cu percepții, dar nu operează cu experiența cetățenilor care au interacționat cu sistemul de justiție. Se pare că acest punct de apărare al CSM s-a spart de data aceasta pentru că doar 16% dintre persoanele care au interacționat cu sistemul justiției au declarat că au încredere și asta e cam deprimant pentru ei. S-a făcut trimitere direct la cei care au interacționat. Mai avem o problemă din cauza că unele dintre aceste persoane au afirmat că li s-au cerut cadouri sau avantaje de către persoane din sectorul justiției.

Ceea ce se uită atunci când vorbim despre corupția în sectorul justiției, despre încrederea în sectorul justiției, și acum mă refer mai mult la sistemul judecătoresc, este personalul din sistem. Persoanele, când vin în instanță, nu interacționează din prima cu judecătorii, ci cu personalul angajat. Potrivit Strategiei se propunea ca aceste capacități instituționale ale instanțelor să fie fortificate, colaboratorii instanțelor să fie instruiți cum să interacționeze cu publicul larg, pentru că ei sunt primii pe care îi vezi atunci când intri în instanțe și în momentul în care față de tine nu este manifestată o atitudine binevoitoare, aceasta îți afectează încrederea în instanță.

Am vrut să vă întreb și ce părere aveți despre faptul că ex-ministrul justiției, Alexandru Tănase, spunea că reforma sectorului de justiție a eșuat.

Eu eram curioasă să aud motivele, argumentele lui Alexandru Tănase atunci când el a declarat că a eșuat reforma în sectorul justiției, pentru că el a declarat că sunt mai multe motive, dar nu le spune. Ar fi fost totuși bine să le spună. Am declarat mai devreme, problema principală sunt oamenii. Modelele comportamentale nu le poți schimba peste noapte. E exact la fel cum ai încerca să reeduci un copil care a prins niște năravuri rele, la fel aceeași chestie se întâmplă și în justiție. Ca să-l scapi de anumite vicii care au fost de zeci de ani clădite acolo – durează.

Ce așteptări aveți de la noua conducere a ministerului? Credeți că tonul ar trebui dat de acolo, de la Ministerul Justiției?

Nu trebuie să uităm că intrăm curând în campanie electorală. Deci, pentru acest an eu chiar nu am așteptări că se vor produce anumite restructurări sau anumite reforme spectaculoase. O idee era totuși să încerce să continue ceea ce s-a construit sub umbrela vechii strategii și să asigure acest reglaj al măsurilor sau al lucrurilor care nu au mers. Și iarăși – transparență și comunicare. Atâta timp cât ei se închid, își astupă ochii și urechile și se prefac că nu văd și nu aud nimic, atâta timp noi vom crede că ei au ceva de ascuns sau mai bagă lucrurile sub covor. Pentru noi e important ca ei sa comunice cu noi, să fie transparenți și să-și motiveze toate deciziile, și să ne spună de ce au făcut asta.

 

Natalia Enache

(0) comentarii
2018-03-26 18:08
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

Republica Moldova ar putea deveni zonă de legalizare a banilor de origine dubioasă

Fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, expert în cadrul Transparency International Moldova, a subliniat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată riscurile pe care le comportă pachetul de legi recent adoptate de Parlament cu privire la amnistierea fiscală și la declararea voluntară a capitalurilor. Expertul estimează că aceste modificări sunt făcute…//...
(0) comentarii
2018-08-01 10:52
Distribuie:

Lilia Ionița, expertă CAPC: ” Intrăm în derizoriu și cuvântul ”integritate” devine unul de ocară”

Mecanismele legale destinate prevenirii actelor de corupție și stimulării integrității în sistemul de justiție nu funcționează și nu au adus rezultatele scontate, este de părere Lilia Ioniță, coordonatoare de proiecte în cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Experta a explicat într-un interviu pentru portalul Moldova Curată că deși…//...
(0) comentarii
2018-03-26 18:08
Distribuie:

Ambasadorul UE la Chișinău: În Republica Moldova există fenomene de corupție extraordinar de mare, trafic de influență, folosirea pozițiilor în organele de stat sau în administrație, care trebuie dezrădăcinate

Pentru combaterea reală a corupției este necesară voință politică, a declarat Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată.  El a subliniat că pe lângă corupția mică, în Republica Moldova există fenomene de corupție „extraordinar de mare, trafic de influență și folosirea pozițiilor în…//...
(0) comentarii
2018-02-24 10:21
Distribuie:

Rodica Antoci, președinta ANI: ”Am solicitat să avem un corp de inspectori de integritate în număr de 46”

Autoritatea Națională de Integritate ar putea avea 46 de inspectori de integritate, a declarat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, președinta ANI, Rodica Antoci. ANI a elaborat și a înaintat Parlamentului un proiect privind structura și efectivul limită al instituției, în care a solicitat să fie angajați 46 de…//...
(0) comentarii
2018-02-06 10:29
Distribuie:

Vice-președintele ANI, Lilian Chișcă: ”Mulți au o părere greșită că ANI va verifica declarațiile. ANI nu verifică declarațiile, ci averea și interesele personale”

Vice-președintele ANI, Lilian Chișcă a explicat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată modul cum va funcționa sistemul electronic de depunere on-line a declarațiilor de avere și interese personale, E-Integritate, și ce alte funcționalități va avea noul instrument. În ceea ce privește procedurile efective de verificare a averilor demnitarilor, noul…//...
(0) comentarii
2018-01-02 17:39
Distribuie:

Vladislav Gribincea: ”Nu cred că merită să discutăm despre facilități oferite escrocilor într-o țară în care cu trei ani în urmă s-au furat 17 procente din PIB și atacurile raider erau la ordinea zilei”

Autoritățile încearcă să legalizeze unele scheme frauduloase de expropriere prin proiectul de lege promovat de Ministerul Justiției referitor la de-criminalizarea unor infracțiuni economice, atrage atenția președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, într-un interviu pentru Moldova Curată. Anual se produc aproximativ 30 de asemenea infracțiuni, un număr redus, astfel încât…//...
(0) comentarii
2017-12-21 13:56
Distribuie:
 <1 2 3 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Valeri Hudoba
Magistrat la Judecătoria Comrat
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.