Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

În ospeţie la MC

Ministrul Justiției: Presa nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate nu se va mai putea sesiza din presă

Vladimir Cebotari
Ministrul Justiției

Presa nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate (ANI) nu se va mai putea sesiza din materialele din mass-media, a declarat ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El a argumentat în acest mod excluderea mijloacelor de informare în masă din legea referitoare la ANI, ca surse din care inspectorii de integritate se vor putea sesiza pentru a face controale.

Potrivit ministrului Justiției, în ultimul timp, presa s-a divizat în funcție de preferințele politice și ar fi fost implicată în cele mai grave probleme pe care le-a avut Republica Moldova în ultima perioadă, precum fraudele bancare.

 

Domnule ministru, au intrat în vigoare legile care au menirea să reformeze sistemul de integritate, așa-numitul ”pachet de integritate”. În cât timp vă așteptați ca această nouă instituție care urmează a fi creată, Autoritatea Națională de Integritate, să devină funcțională?

Noi ne-am dori ca această instituție să fie funcțională din ianuarie 2017, cel târziu.

Am văzut că ați lansat un apel ca să fie desemnați membrii Consiliului de Integritate.

Ne-am asumat o inițiativă de a încerca să atragem atenția tuturor actorilor să se miște foarte rapid, pentru a fi instituit consiliul acestei instituții, ca să stimulăm să fie aleși cât mai rapid președintele, vice-președintele și să fie încadrați în câmpul muncii inspectorii de integritate. Anume pentru a reuși să avem o instituție funcțională în luna ianuarie 2017.

Aveți deja niște răspunsuri la solicitări?

Încă nu avem, pentru că abia săptămâna trecută am formulat acele solicitări. Am discutat în prealabil cu cei din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care se va întruni pe data de 24 august și va pune în discuție acest subiect. Am discutat și cu cei din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pentru că sunt membru și într-o parte, și în alta, și chiar la următoarea ședință a CSP va fi pus acest subiect în discuție, cu siguranță se va produce în luna august. Am discutat acest subiect cu domnul prim-ministru și l-am atenționat că trebuie să ne grăbim să desemnăm persoana din numele Guvernului. Am avut și o discuție cu domnul președinte al Parlamentului, care ține la control acest subiect.

În paralel, Ministerul Justiției lucrează la proiectul regulamentului pentru selectarea reprezentanților societății civile pentru a fi desemnați în acest Consiliu. Nu am avut discuții doar cu Congresul Autorităților Locale (CALM) și cu Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), dar sunt sigur că dumnealor au primit aceste scrisori și urmează să acționeze în termeni prompți pentru a avea un bord deja funcțional în luna septembrie.

Acest Consiliu de Integritate este o instituție importantă, întrucât va alege președintele și vice-președintele ANI. Cum vă veți asigura că membrii lui vor fi aleși într-un mod transparent?

Nu trebuie Ministerul Justiției să selecteze sau să asigure acest proces ca să fie aleși transparent. Trebuie să fie desemnați candidații cei mai buni, care fac față sarcinilor, în virtutea legii care a fost aprobată. Dar, în același timp, trebuie să fie selectate persoanele care reprezintă instituțiile care le-a desemnat. Fiecare instituție care desemnează este interesată să fie reprezentată într-un mod cât mai eficient și calitativ.

Vocea ministrului Justiției este doar una în CSM și în CSP. Este necesar să fie responsabilitatea instituțională și profilul persoanei care va fi desemnată trebuie să fie corespunzător. Nu cred că noi, ceilalți, trebuie prea mult să judecăm asupra persoanelor, fără a ști cine sunt acestea sau cum își vor duce responsabilitățile.

Din Consiliul de Integritate a fost eliminat reprezentatul presei. De ce?

Nu este adevărat. Mass-media se plasează în dialogul cu autoritățile publice drept parte a societății civile, de aceea nu este logic să o divizăm. Nu înseamnă că nu pot aceste persoane să candideze și să fie selectate. Doar că avem o experiență mai puțin plăcută din perioadele precedente, atunci când reprezentanții societății civile mai rar aplicau pentru anumite comisii foarte importante. Nu avem prea mari iluzii că vom avea un flux de 150 de CV-uri foarte bune și nu vom ști din ce să alegem.

Deci, jurnaliștii vor putea candida?

Desigur.

Cine îi va alege pe cei doi membri ai societății civile?

O comisie care va fi formată în conformitate cu acel regulament.

Membrii comisiei cine vor fi?

Regulamentul încă nu este elaborat și nici nu este aprobat, de aceea este prea devreme să discutăm acest lucru. Haideți să așteptăm să fie acest regulament consultat, să fie aprobat și atunci vom spune cine va selecta reprezentații societății civile.

Când va fi gata?

Noi lucrăm la el și în curând îl vom propune pentru consultări publice.

În noua lege există prevederi referitoare la „sursele” de unde se poate sesiza noua Autoritate. Mass-media a fost exclusă. De ce?

Da, este adevărat și regret acest lucru, că a trebuit să fie o astfel de excludere, deoarece în ultimul timp, mass-media s-a divizat în funcție de preferințele politice, de interese. Nici măcar anumite surse mass-media nu au stat să nu fie implicate în acele mari probleme cu care s-a confruntat țara noastră în ultimii câțiva ani, pornind de la fraude bancare, terminând cu nu știm care activități. De aceea, din păcate, este cunoscut și indiscutabil că apar articole la comandă, și o spune asta lumea din toate taberele, o spune clasa jurnaliștilor, o spun cei care consumă articolele. Nu se respectă, din păcate, paritatea de opinii sau echidistanța. Nu mă refer la toți, bineînțeles, dar din păcate, presa se de-credibilizează împreună cu clasa politică. Din acest punct de vedere, nu mai poate deveni o sursă veridică de informare. Și acest lucru l-a evidențiat Comisia Națională de Integritate, care a avut atâtea autosesizări din articolele din presă, care nu au fost suficient de bine documentate, care doar le-a creat volum de muncă, care nu s-a soldat cu niciun rezultat, dar au consumat resurse importante.

CNI, apropo, cele mai multe autosesizări le-a făcut din mass-media.

Pentru că era obligatoriu să se autosesizeze, dar câte din acestea s-au terminat cu decizii?

Poate întrebarea e alta, că CNI nu a avut suficiente pârghii, mecanisme ca să dovedească unele abateri?

Nu cred. La CNI dacă au existat anumite probleme, erau legate de lanțul de a aduce un proces până la capăt. Nu de lanțul de constatare. Ei nu se plâng pe faptul că nu pot constata unele abateri, dar pe faptul că nu dețin instrumente necesare ca acele abateri să fie sancționate.

De exemplu, ei nu pot constata drept abatere faptul că un bun este declarat sub prețul de piață.

De ce nu este posibil? Nu este adevărat. Atât legea nouă stabilește că se vor face rapoarte de evaluare, cât și tot cadrul legal existent până acum permitea să fie solicitate rapoarte de expertiză și de evaluare a bunurilor.

Atunci, de ce nu s-au făcut?

Este o întrebare pe care nu trebuie să mi-o adresați mie. Și chiar dacă se constata acest lucru, legislația de până la 1 august 2016 nu sancționează diferența substanțială între valori. Legislația nouă deja sancționează diferența substanțială a valorii care nu poate fi demonstrată și nu a fost declarată. Aceasta este o diferență mare între ceea ce avem și ceea ce a fost, dar nu că nu putea fi evaluat un bun. Oricare bun poate fi evaluat, poate fi ordonată o expertiză. Este un alt aspect legat de buget, lucruri birocratice în acest proces, dar nicidecum ceea ce spuneți că nu au existat pârghii.

ANI va putea să verifice în mod real averile demnitarilor sau, la fel, se va rezuma la verificarea declarațiilor depuse, cum făcea CNI?

Vor putea verifica absolut toate datele din toate registrele, inclusiv vor putea ordona evaluarea bunurilor, dacă există dubii sau bănuieli rezonabile că valorile sunt diferite față de cele declarate. Acest lucru a fost posibil și până acum, dar există anumite birocrații care nu au putut fi depășite. Poate, inclusiv, de aceea că bugetul CNI a fost unul prea mic, pentru că de multe ori colectarea acestor informații presupune încasarea unor taxe. Era gata societatea să accepte un buget mult mai mare la CNI?

Societatea e nemulțumită că demnitari despre care presa scrie că ar avea averi nejustificate rămân neasncționați.

Haideți să pornim din direcție inversă. Pe de o parte societatea nu înțelege de ce e necesar să fie finanțat bine un sector sau altul, pe de altă parte când acest lucru este făcut din sărăcie, când abia se plătesc salariile și chiriile, despre care rezultate putem să vorbim?

Va fi bugetul ANI mai mare?

Trebuie să fie unul mai mare, pentru că, așa înțelegem noi, societatea susține ca această instituție să fie una eficientă, deci – și să dispună de resurse mai mari decât instituția precedentă.

Va rămâne în același sediu?

Nu poate sediul în care se află ei (n.r.: angajații fostei CNI) să încadreze numărul de persoane care a fost planificat pentru noua instituție, va trebui să fie găsit un alt sediu și acesta iarăși este un cost pe care cineva va trebui să îl suporte. Oferirea accesului la diferite sisteme informaționale, iarăși are un cost, oferirea locului de muncă pentru angajați, iarăși are un cost și acesta va fi un buget pe măsură.

A fost anunțat un moratoriu la angajări în instituțiile de stat. Cum se va întâmpla cu angajările în cadrul ANI?

Dacă ați observat, acest lucru se referă la instituțiile din subordine Guvernului, nu a fost extins cercul, deși este o libertate a Parlamentului să decidă ce face cu instituțiile din subordinea sa. Acea hotărâre este valabilă până la aprobarea modificărilor Legii Bugetului pentru 2016. Dacă atunci vor fi identificate alte resurse financiare, această decizie va fi revăzută. De asemenea, s-a vorbit despre un număr constant de angajați care este întotdeauna același în instituțiile publice. Nu s-a spus că dacă se eliberează o poziție vacantă, această funcție nu va putea fi suplinită, dimpotrivă – poate și va trebui suplinită. Dar, istoric, tot timpul se înregistrează un anumit număr de poziții vacanțe. Acest procent va fi păstrat, ceea ce nu este nimic riscant. Ministerul Justiției cu toate autoritățile din subordinea sa, tradițional, are peste 300 de poziții vacanțe. Astăzi în cadrul CNI sunt angajate peste 20 de persoane. 20 de persoane pot fi angajate. Și, credeți-mă, că până la suplinirea întregului personal este necesar mult mai mult timp, decât până la 1 ianuarie 2017(n.r.: dată până la care a fost anunțat moratoriul). Eu am încredere că vom reuși să facem toate lucrurile.

Deci, ca să înțelegem, acum așteptăm ca să fie desemnați membrii Consiliului de Integritate...

După care urmează să fie organizate concursurile pentru selectarea directorului, vicedirectorului, după care vor fi concursuri pentru selectarea și angajarea inspectorilor de integritate. Apoi urmează aprobarea bugetului, acordarea spațiilor, amenajarea locurilor de muncă. Sunt încă foarte multe procese care trebuie realizate în acest timp, care este foarte scurt pentru a da start unei instituții funcționale.

Veți reuși până la termenul pe care l-ați anunțat?

Nu eu trebuie să reușesc.

Am în vedere autoritățile.

Noi ne-am asumat acest pionierat sau leadership în acest proces, din dorința de a face legile și politicile pe care le-am promovat să devină funcționale. În mare parte, funcționalitatea și rezultatul vor depinde de președinte, care va fi persoana cu rolul executiv principal în acestă instituție. El va fi cel care va trebui să înfrunte toate dificultățile și provocările cu care se va confrunta la momentul de instituire a acestei Autorități.

Cum va fi asigurată independența ANI față de influențele politice?

În primul rând, este legea care trebuie respectată. Cred că astăzi nu există persoane care au dubii că legea, mai devreme sau mai târziu, te ajunge din urmă, dacă tu cândva calci strâmb. Eu am această încredere, eu nu aș vedea de ce alte persoane nu ar avea această încredere. Este o chestiune efemeră să crezi că vei fi salvat de anumite împrejurări. Conjunctura politică, puterile politice s-au schimbat de foarte multe ori pe parcursul istoriei noastre și de fiecare dată, din urmă vine valul acelor probleme care s-au acumulat atunci când cuiva i s-a părut că dispune de o anumită indulgență sau imunitate. În aceeași manieră se petrec lucrurile în oricare alt colț al lumii, la fel se întâmplă și la noi, poate – cu specificul local.

Mai rămân unii și nepedepsiți...

Eu nu cred. Eu știu că în istorie toată lumea este, până la urmă, pedepsită.

Cred că de la Dumneavoastră am auzit prima dată propunerea aceasta în cadrul unor dezbateri, și acum o regăsim în lege, ca cel puțin 40 la sută din verificările pe care le va face ANI să fie asupra persoanelor cu demnitate publică. Cum va funcționa aceasta la modul practic?

Foarte simplu. Se poate evalua capacitatea unui inspector de integritate de procesare a numărului de declarații în perioada unui an. Se stabilește care este acest număr, se știe numărul exact al persoanelor cu funcție de demnitate publică și diferența va fi pentru persoanele care ocupă alte funcții și într-o manieră aleatorie. Sau – atunci când există niște sesizări argumentate suficient, pentru a nu fi transformate în calomnii, lucru cu care se confruntă astăzi instituțiile publice, pentru că nu există aplicarea răspunderii pentru calomniere. Dar aceasta consumă resursele necesare, în loc să se concetreze să găsească o persoană care într-adevăr încalcă legislația, și pentru a o trage la răspundere, ne jucăm de-a ”v-ați ascunselea” și încercăm să îl găsim pe cel pe care este supărat un oarecare cetățean care gândește tendențios.

Un alt aspect era cel de verificare a averilor concubinilor, ceea ce este o noutate. Unii experți spun că este un aspect care va fi mai greu de dovedit, pentru că nici legislația națională nu definește această noțiune.

În schimb, noi l-am definit în această lege: conviețuire în perioada unui an fiscal sau perioada pentru care se face declarația, utilizarea în comun a bunurilor, fără încheierea căsătoriei. Este foarte clar cum aceste lucruri pot fi verificate și constatate.

Cum rămâne cu declararea colecțiilor, a banilor cash deținuți acasă?

Este stabilită drept cerință pentru a fi declarate și vor fi declarate. Colecția și cash-ul tot sunt definite în lege. Este o altă întrebare în privința colecțiilor: cine stabilește valoarea? Valoarea se stabilește reieșind din prețul cu care a fost procurată? Este un lucru logic ca așa să fie. Nu întotdeauna cei care posedă un bun sau o colecție cunosc valoarea lor adevărată, dar atunci când apar diferențe la interpretarea valorii, există întotdeauna la dispoziție instrumentul de a evalua acea colecție.

Asta înseamnă că vor trebui rezervați și bani pentru evaluarea lor?

Noi mergem un pic într-o altă extremă. Scopul acestei legi este de a păstra transparent un funcționar public, de a ne asigura că această persoană trăiește din surse câștigate legal și din surse declarate. Ce face el cu aceste colecții, cum le face, mie mi se pare că modul cum dumneavoastră puneți întrebările începe să se transforme într-o inchiziție. Nu este scopul nostru să numărăm fiecare ciorap al funcționarului public. Atunci când este evident că această diferență este substanțială, nu există altă sursă de venit legală, declarată, care ar demonstra că s-a intrat în posesia unui bun, atunci trebuie declanșate deja instrumentele de evaluare. Altfel, o să ajungem să radicalizăm și să ridiculizăm această procedură și va deveni nelucrativă. Într-un stat lucrează doar acele legi care sunt proprii culturii acelei societăți. Noi, cu această lege, și așa am mers un pic cam departe.

Va fi ANI o instituție mai eficientă decât CNI?

Desigur. Eu nu am dubii că sunt create toate premizele ca această instituție să fie una foarte eficientă. Rămâne să avem și personal suficient de calificat ca să ducă munca și responsabilitățile până la capăt. Dar personalul suntem tot noi, cetățenii, pentru că la concurs vor participa persoane din oricare mediu, vor fi simpli absolvenți ai universităților, cei care nu sunt angajați, dar corespund cerințelor acestor funcții, îi întâlnim în parcuri, în magazine. Tot noi suntem. Statul suntem tot noi, în ministere suntem tot noi, în afara ministerelor, la ziare – suntem tot noi. Când nu avem încredere, noi nu avem încredere în noi, în societatea noastră. De aceea, sunt foarte optimist, pentru că eu știu ce vreau, cum vreau și așa îi judec și pe toți ceilalți.

 

Vă mulțumim.

Natalia Enache

(0) comentarii
2016-08-12 09:43
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload



LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.