Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

În ospeţie la MC

Natalia Trofim, șefă de direcție la Curtea de Conturi: «În condițiile actuale, transparența deplină a procesului de achiziții nu este asigurată»

Natalia Trofim
Şefa Direcţiei generale de audit al bugetului de stat şi patrimoniului, din cadrul Curții de Conturi

Sectorul achizițiilor publice reprezintă un domeniu favorabil pentru fraudă și abuz, fiind foarte sensibil la acte de corupție, a declarat şefa direcţiei generale de audit al bugetului de stat şi patrimoniului din cadrul Curții de Conturi, Natalia Trofim, într-un interviu pentru Moldova Curată.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova efectuează constant controale asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici. Deseori semnalați în rapoartele pe care le întocmiți abateri de la lege și proceduri în procesul de achiziții publice. Care sunt cele mai grave abateri, în opinia Dumneavoastră?

Achizițiile publice joacă un rol foarte important în economia Republicii Moldova, iar modul în care autoritățile contractante efectuează achizițiile publice determină, în mare parte, eficiența gestionării banilor publici utilizați pentru realizarea obiectivelor instituționale. De aceea, impactul achizițiilor publice poate influența dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice şi poate să aibă impact, ulterior, asupra calităţii vieţii cetăţenilor, în special în sectorul de sănătate, educaţie, atunci când sunt procurate produse pentru alimentaţia copiilor, medicamente pentru bolnavi.

Sectorul achizițiilor publice reprezintă un domeniu destul de favorabil pentru fraudă și abuz, care, prin efectele multiple și complexe ale acestora, erodează statul pe toate dimensiunile, în special, relațiile sociale, administrative și juridice din societate. Anume din aceste considerente, Curtea de Conturi, în cadrul activităților de audit, abordează și examinează permanent modul în care sunt utilizate alocațiile preconizate pentru  achizițiile publice,  acest domeniu fiind determinat constant ca un domeniu cu cele mai înalte riscuri pentru utilizarea resurselor publice.

Constatările de audit ale Curții de Conturi indică faptul că sectorul achizițiilor publice este foarte predispus  la folosirea irațională a mijloacelor financiare.

În anul 2009, îndată după aprobarea Legii cu  privire la achizițiile publice, precum și în 2015, Curtea de Conturi a efectuat 2 audituri al performanței în sistemul achizițiilor publice, în urma cărora s-au constatat mai multe lacune și probleme aferente acestui domeniu. Deşi o serie de probleme şi lacune ce au fost stabilite în 2009, prin recomandările Curţii de Conturi au fost înlăturate, în cadrul auditului din 2015 s-au stabilit aceleaşi abateri şi neconformităţi.

Cel mai des întâlnite probleme ţin de neconformitatea activității grupului de lucru pentru achiziții şi nestabilirea responsabilității fiecărui membru, planificarea neadecvată a necesităților şi divizarea contractelor, lipsa transparenței și neasigurarea participării extinse a operatorilor economici, evaluarea neadecvată a ofertelor şi întocmirea necalitativă a documentației aferente procedurilor de achiziții publice, nedepunerea garanțiilor de bună execuție, nestabilirea priorităților a ceea ce urmează a fi procurat. Nu sunt respectate condițiile contractuale, în special termenul, specificațiile și calitatea, lipseşte transparenţa în achizițiile publice, ceea ce determină şi încheierea frecventă a acordurilor adiționale. Iar cele mai frecvente cazuri ţin de lipsa monitorizării executării contractelor de către autoritățile contractante.

Am putea spune că transparenţa achiziţiilor publice este crucială pentru existenţa unui nivel bun de concurenţă a ofertanţilor şi poate majora impactul eficienţei utilizării mijloacelor publice.

Să înţelegem că de la începutul procesului şi până la final există lacune, de la organizare şi planificare şi până la faptul că lucrările nu sunt făcute aşa cum trebuie?

Da, sunt admise lacune atât la etapa de organizare, la evaluarea necesităţilor, la procedurile de desfăşurare a achiziţiilor, de selectare a ofertanților. Ulterior, lipsa monitorizării din partea autorităţilor contractante cauzează nerespectarea livrării bunurilor în termen, a specificaţiilor stipulate, a condiţiilor contractuale, a calităţii.

S-a făcut vreodată o estimare a volumului pagubelor provocate ca urmare a licitațiilor publice prost organizate?

Pentru aceasta ar trebui realizat un studiu de proporţii la nivel de ţară, pentru a consolida constatările diferitelor organe. Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului Raportul asupra administrării şi întrebuințării resurselor financiare publice și patrimoniului public pentru exercițiul bugetar expirat.

În rapoartele menționate pentru anii 2013 și 2014, în totalitatea neregulilor şi deficienţelor constatate doar de Curtea de Conturi se înscriu și cele identificate la efectuarea achiziţiilor publice, de circa 824 milioane lei în 2013 și respectiv 324 milioane lei în 2014.

Aceste cifre sunt destul de semnificative, deoarece ele arată că sunt probleme în domeniul respectiv care se repetă frecvent în activitatea autorităţilor contractante.

Cum ar trebui să arate un proces de achiziţii transparent şi eficient, astfel încât banii publici să nu fie cheltuiţi ineficient, dar nici să nu ajungă în buzunarul unor agenţi economici favorizaţi sau apropiaţi ai unor autorităţi?

În primul rând, un proces de achiziții publice care să asigure că banii sunt cheltuiți eficient și care ar putea exclude ajungerea lor în buzunarul unor agenţi economici favorizaţi sau apropiaţi autorităţii contractante ar trebui să înceapă transparent și să se finalizeze tot transparentdeoarece riscurile  de utilizare ineficientă a banilor pentru achiziții urmează a fi gestionate pentru întreg procesul. Însă, în condițiile actuale, transparența deplină a acestui proces nu este asigurată, principiul dat fiind respectat mai mult la etapa de planificare, pregătire și desfășurare a procedurii de achiziții, pe când etapa de monitorizare și executare a contractelor încheiate rămâne a fi mai puțin transparentă. Ştim că planurile anuale de achiziţii sunt publicate, se publică anunţurile de intenţie, se desfăşoară procedura de achiziţii, dar după selectarea ofertei câştigătoare transparenţa este limitată.

Noi am recomandat elaborarea unor rapoarte intermediare privind executarea de către furnizori a obligaţiilor contractuale, să fie publicate periodic pe pagina web a autorităţii contractante sau poate chiar a Agenţiei de Achiziţii Publice, când este vorba despre achiziţii cu sume semnificative şi de importanţă socială majoră.

Eficiența și legalitatea utilizării banilor pentru achizițiile publice este semnificativ influențată de capacitățile autorităților contractante, de nivelul de pregătire a grupurilor de lucru pentru achizițiile publice, de obiectivitatea și integritatea celor implicați în procesul achizițiilor, de sistemul de management și control în cadrul acestei instituţii.

Se întâmplă să vă daţi seama, în timpul controalelor, că unele tranzacţii au fost făcute în situații de conflict de interese? Dacă da, cum procedați? Sesizaţi Comisia Naţională de Integritate? Cât de frecvente sunt astfel de situații?

Auditorii au responsabilitatea să ia  în considerare necesitatea de a evalua riscurile și de a raporta asemenea cazuri de fraudă, inclusiv cele de integritate.

Astfel, pe parcursul anului 2014 au fost transmise spre examinare Comisiei Naţionale de Integritate 3 hotărâri ale Curţii de Conturi privind eventualele încălcări ale regimului juridic al conflictului de interese, iar în perioada anului 2015 au fost remise 3 materiale Comisiei Naţionale de Integritate și unul – Consiliului Concurenței. Mai multe detalii referitor la acestea se găsesc în rapoartele anuale ale Curții de Conturi pentru anul 2014 şi 2013.

Un raport al CNA arăta că unul dintre riscurile de corupție la organizarea licitațiilor este mita și comisioanele ilegale. Care sunt concluziile CCRM în această privință?

Concluziile în această privință țin de competența altor organe, care sunt în drept să califice fapta. Conform standardelor,  auditorii din sectorul public nu au responsabilitatea directă de a detecta aceste abuzuri, corupere, mită și comisioane ilegale, dar au responsabilitatea să ia  în considerare necesitatea de a evalua riscurile și de a raporta asemenea cazuri, dacă sunt suficiente probe. În aceste cazuri, materialele respective sunt remise pentru examinare după competențe, Centrului Național Anticorupție sau Procuraturii Generale cu care Curtea de Conturi are  semnate acorduri de colaborare.

După aceasta, urmăriţi ce se întâmplă mai departe?

Este o corespondenţă între Curtea de Conturi şi organele în adresa cărora au fost remise aceste materiale, care prezintă informația referitor la situația examinării acestor materiale. Astfel, Curtea de Conturi a remis organelor de drept 6 materiale ale auditurilor realizate pentru anul 2014  şi 5 materiale pentru anul 2013. Drept urmare, Curtea de Conturi a fost informată că, pentru materialele remise în 2014 au fost pornite 6 cauze penale, a fost emisă o ordonanţă de refuz în pornirea urmăririi penale, 4 materiale – conexate la cauzele penale pornite anterior. În prezent, 3 materiale se află în proces de examinare.

Pentru materialele remise în 2013, Curtea de Conturi a fost informată că în urma examinării acestora, au fost pornite 16 cauze penale, emise 4 ordonanţe de refuz în pornirea urmăririi penale şi întentat 1 proces contravenţional. Totodată, unele materiale remise au fost comasate cu 2 dosare penale pornite anterior. În prezent, un material se află în proces de examinare. Iarăși, mai multe detalii se găsesc în rapoartele anuale ale Curții de Conturi pentru anul 2014 şi 2013.

În raportul de audit al Curții de Conturi se spune că Agenția de Achiziții publice nu are suficiente instrumente sau nu le utilizează în mod eficiente pe cele pe care le deține. Puteți să ne dați mai multe detalii?

Deşi Agenţia de Achiziţii Publice în mare măsură își îndeplinește responsabilitățile în domeniul achizițiilor publice, sunt unele aspecte care pot fi îmbunătăţite. În cadrul auditului achizițiilor publice,  ne-am referit la sistemul de înregistrare a achizițiilor publice, care nu în toate cazurile este  complet. Au mai fost stabilite probleme în ceea ce priveşte procedura de examinare a contestaţiilor depuse pe marginea unor proceduri de achiziţii publice. Probabil, prin prisma implementării noii Legi cu privire la achiziţiile publice și instituirii structurii corespunzătoare de examinare a litigiilor, mai multe  probleme vor fi înlăturate.

De asemenea, Lista operatorilor economici calificați și Lista de interdicție a operatorilor economici, întocmite de către Agenţia de Achiziţii Publice aveau o utilitate mai limitată. În Lista de interdicţie, autorităţile contractante urmau să prezinte Agenţiei solicitările de a fi introduşi aceşti agenţii economici, fapt ce nu se întâmpla la momentul oportun. Există riscul că ei vor participa din nou la concursuri de achiziţii publice.

Agenţia de Achiziţii Publice a făcut destul de mult în dezvoltarea sistemului de achiziții electronice, acest segment urmând și în continuare a fi consolidat.

În rapoartele Curţii de Conturi cu privire la activităţile autorităţilor publice de toate nivelurile sunt constatate o mulţime de fărădelegi, abuzuri, încălcări. Dar se întâmplă ca recomandările Curţii să rămână neîndeplinite. Cât de frecvent?

Da, sunt cazuri, și destul de frecvente, când unele recomandări ale Curţii de Conturi nu sunt realizate pe deplin sau sunt parțial realizate, din mai multe considerente, atât obiective, cât și subiective.  În consecință, nu sunt înlăturate lacunele identificate. Dar nu Curtea de Conturi este organul care trebuie să asigure eliminarea problemelor, ea sesizează, constată aceste fapte, și respectiv formulează recomandări și cerințe menite să aducă înlăturarea lor sau îmbunătățirea corespunzătoare. Prin intermediul rapoartelor de audit aceste constatări se prezintă autorităţilor auditate ca responsabili de execuţia banilor publici, ulterior sunt făcute publice prin publicarea lor în Monitorul Oficial și pagina web a Curții de  Conturi. De asemenea, după caz, acestea sunt remise organelor competente, Guvernului, Parlamentului.

În anul 2014, valoarea contractelor de achiziții publice a însumat circa 11miliarde de lei, ceea ce constituie peste 10 la sută din Produsul Intern Brut. Este o sumă mare sau mică? Ce relevă aceasta sumă?

Desigur, este incontestabil că valoarea contractelor de achiziții publice reprezintă o sumă semnificativă. Acest domeniu este un segment destul de sensibil la folosirea iraţională a mijloacelor financiare. De aceea, Curtea de Conturi abordează sistematic aspectele aferente achizițiilor publice. Aceste constatări sugerează că responsabilii de utilizarea fondurilor publice trebuie să întreprindă măsuri riguroase pentru a reduce eventuale pierderi ce țin de achiziții şi de a diminua toate riscurile care pot afecta o bună desfăşurare a acestor proceduri.

 

Natalia Enache

(0) comentarii
2016-03-28 23:45
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

Expert internațional: ”Nu recomandăm o lustrație în sistemul judiciar – este o idee ce pare bună la început, dar care se dovedește ”otrăvitoare” ulterior”

Noua guvernare de la Chișinău ar trebui să se abțină de la un amplu proces de ”lustrație” în sistemul judecătoresc și ar trebui să facă reforme durabile în acest domeniu, a declarat consilierul juridic principal din cadrul Comisiei Internaționale a Juriștilor, Massimo Frigo, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a subliniat…//...
(0) comentarii
2019-06-28 10:11
Distribuie:

Viorel Rusu, membru al CI al ANI: ”În activitatea tuturor organelor se simte o atmosferă de frică și cred că acesta este un motiv care împiedică ANI să-și exercite pe deplin activitatea”

Autoritatea Națională de Integritatea are nevoie de câteva cazuri de rezonanță, ca să își dovedească funcționalitatea și independența, afirmă unul dintre membrii Consiliului de Integritate, Viorel Rusu, într-un interviu pentru Moldova Curată. Potrivit lui, societatea are așteptări mai mari de la ANI, iar rezultatele înregistrate până acum nu sunt mulțumitoare.…//...
(0) comentarii
2019-06-06 20:00
Distribuie:

INTERVIU: Un magistrat corupt este într-un profund conflict de valori cu sine însuși

Calitatea actului justiției este primul factor care poate determina sistemul judecătoresc să-și recâștige încrederea publicului, spune Arina Corsei Vultureanu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București. Aflată într-o vizită la Chișinău la o activitate a comunității Liderilor în Justiție, ea a acordat un interviu portalului Moldova…//...
(0) comentarii
2019-05-27 19:39
Distribuie:

”Chiar cu toată asistența externă masivă de care a avut parte (…) tot nu vedem ca ANI să ne uimească cu rezultate fulminante”

Problema cadrelor și comunicarea cu presa par ar fi, în prezent, cele mai grave probleme ale Autorității Naționale de Integritate (ANI), în opinia Cristinei Țărnă, expertă anticorupție, fostă directoarea adjunctă în cadrul Centrului Național Anticorupție. ”Pentru o instituție de prevenire, cum este ANI, mi se pare un act sinucigaș să…//...
(0) comentarii
2019-02-08 14:22
Distribuie:

Sorin Ioniță, Expert Forum: Clientelismul politic e atunci când se irosesc resurse bugetare cu scopul de a cumpăra votanți

Sorin Ioniță, președinte al organizației Expert Forum din România, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre fenomenul clientelismului politic și riscurile acestuia pentru societate. În opinia sa, un exemplu de clientelism în Republica Moldova este programul ”Drumuri bune”, desfășurat în preajma alegerilor parlamentare. Expertul a participat la…//...
(0) comentarii
2018-12-08 11:43
Distribuie:

Dumitru Visterniceanu, fost judecător CSJ: ”Într-un stat unde există corupție în general, nu poate să nu existe vreun sector unde nu există elemente de corupție. De aceea și sistemul judecătoresc este afectat de acest viciu”

Proiectul de lege privind unificarea sistemului de salarizare pentru bugetari i-a determinat pe mai mulți judecători să plece din sistem în ultima perioadă, susține fostul magistrat la Curtea Supremă de Justiție, Dumitru Visterniceanu, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El însuși a ales să părăsească CSJ, deși mai avea…//...
(0) comentarii
2018-11-21 15:11
Distribuie:
 <1 2 3 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.