Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

În ospeţie la MC

”Conflictele de interese trebuie sancționate penal și combătute cu fermitate”

Augustin Lazăr
Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție a României:

Conflictul de interese trebuie combătut ferm și sancționat penal, a declarat Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României, Augustin Lazăr, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a vorbit despre gravitatea acestui tip de infracțiune și necesitatea ca autoritățile statului să acționeze cu fermitate pentru combaterea și prevenirea conflictului de interese.

Procurorul General al României a făcut referire la licitațiile publice fraudate prin tolerarea conflictelor de interese, precum și la situațiile în care funcționarii și demnitarii favorizează anumite companii la care intenționează să se retragă după pensionare.

Menționăm că Augustin Lazăr este autorul unui volum numit ”Conflictul de interese. Teorie și jurisprudență. Studii de drept comparat”, lansat în 2017. Procurorul general al României și-a lansat la Chișinău, la Salonul Internațional de Carte Bookfest, un alt studiu - ”Protecția juridică a patrimoniului cultural și natural”.


Din start, Augustin Lazăr a ținut să explice cum anul trecut a fost modificat Codul Penal al României, astfel încât a fost restrânsă aria de acțiune a conflictului de interese, ca urmare a unor interese de ordin politic.

Anul trecut, în iunie a fost modificat Codul Penal, așa încât noțiunea de conflict de interese a fost transformată dintr-o infracțiune care se comitea prin mai multe modalități într-o infracțiune mai redusă ca incriminare.

Credeți că a fost o decizie bună să fie o infracțiune mai puțin gravă?

Nu este mai puțin gravă, dar aria de incriminare este mai redusă. Nu sunt atât de multe fapte incriminate.

Adică mai puține situații cad sub incidența acestui tip de infracțiune?

Da, exact. Iată definiția care era dată anterior conflictului de interese: ”Fapta funcționarului public care în exercitarea atribuțiilor de serviciu a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii, prin care a obținut direct sau indirect un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul doi inclusiv sau pentru altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căruia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”.

Cineva a atacat la Curtea Constituțională că textul nu ar fi clar sub aspectul că ”s-a aflat în raporturi comerciale”, care nu sunt definite de legea penală. Și atunci ar fi trebuit să schimbe textul în ”raporturi între profesioniști”, pentru că așa le definește Codul Civil. Dar legiutorul, când a luat textul la examinare, s-a gândit că este deja prea larg și să mai reducă deja din text situațiile alternative, când cineva s-ar putea afla în conflict de interese. Și atunci, legea a fost schimbată și a rămas așa: ”Fapta funcționarului public care în exercitarea atribuțiilor de serviciu a îndeplinit un act ...”. A tăiat expresia ”ori a participat la luarea unei decizii”, prin urmare această modalitate de comitere a faptei, când un primar, un consilier local vota în consiliul local în interes propriu era incriminată, acum nu mai este incriminată. Asta este schimbarea.

Este surprinzător cum legiutorul s-a gândit că acest aspect trebuie scos. Și în lege a rămas doar că ”a îndeplinit un act prin care a obținut direct sau indirect un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul doi inclusiv”. Atât a rămas. După care a tăiat expresia ”pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură”.

Prin urmare, un om de afaceri care are un bun consilier la firmele lui, își poate promova consilierul în funcția de ministru și ministrul, prin deciziile pe care le ia, să-i facă diverse favoruri omului de afaceri respectiv. Fiindcă nu mai există nicio interdicție cu privire la faptul că a lucrat în ultimii cinci ani la firma respectivă.

Atunci când s-a incriminat această faptă, în modalitatea cuprinsă în textul inițial, s-a avut în vedere că în practică chiar au fost situații de felul acesta. Au fost citați oameni de afaceri curajoși care au intrat în politică și și-au promovat consilierii juridici miniștri. Și apoi au ieșit diverse probleme și toată lumea a văzut că ministrul respectiv se află în conflict de interese, pentru că promovează, susține și produce foloase pentru fostul lui patron.

Acum, conflictul de interese se numește ”Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane” și a rămas ceva mai mic ca arie de incriminare. A rămas: ”Fapta funcționarului public, care în exercitarea atribuțiilor de serviciu a îndeplinit un act prin care a obținut direct un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul doi inclusiv”. S-a scos ”indirect”, ceea ce iarăși nu este în regulă pentru că foarte puțini sunt cei care o fac în mod direct. Cel mai des, bagă un intermediar și găsesc o modalitate pentru a nu bate la ochi. A rămas sancțiunea de la 1 la 5 ani, ceea ce este bine. E de menționat că anterior se sancționa de la 6 luni la 5 ani, deci este sancționat mai sever.

Republica Moldova este o țară mică. Fiecare se cam știe cu fiecare, sunt înrudite multe persoane între ele, inclusiv persoane aflate în funcții publice. Ce recomandări ați avea în acest domeniu al conflictelor de interese pentru autoritățile care se ocupă de examinarea unor asemenea situații?

Există o Directivă europeană care recomandă să se combată ferm conflictul de interese. Și recomandările europene trebuie urmate, dacă cineva vrea să intre în Uniunea Europeană. Directiva europeană recomandă să se sancționeze penal conflictul de interese, fiindcă simple sancțiuni cu caracter administrativ, nu sunt de natură să inhibe astfel de fapte. Dar se mai recomandă să se mai acționeze și preventiv. De exemplu, la noi există un soft numit ”PREVENT”, care este folosit la licitațiile publice. Oricine participă la o licitație publică, trebuie să treacă pe la soft-ul acesta și să completeze niște rubrici, unde apare imediat, dacă sunt sinceri cei care completează formularul respectiv, că se află în conflict de interese și nu poate participa, este eliminat.

Dacă veți urmări această carte, veți vedea că în Franța, care este o țară cu un sistem de drept asemănător cu al nostru și de unde ne-am inspirat și noi, românii, această faptă este sancționată penal și este sancționată foarte sever. Sunt sancționați cei care și-au încheiat activitatea ca funcționari de stat, care supraveghează niște firme și care ulterior pensionării merg și se angajează la acele firme. Nu este permis așa ceva, pentru că este un conflict de interese. Mulți dintre ei se pregătesc din timp, de când lucrează ca funcționari de stat își găsesc o modalitate de a se orienta și de a favoriza niște firme la care urmează să se retragă ulterior. Și se poate vedea și pe plan internațional că mulți oameni cu activitate politică, după pensionare, s-au retras la un mare concern internațional.

i arătat cum acest articol privind conflictele de interese a fost modificat, a fost redus. Putem vorbi aici despre interferența politicului în domeniul justiției?

A fost o voință politică să facă treaba asta.

t de gravă este această situație când politicul interferează cu justiția?

Urmează să vedem în perioada următoare fiindcă noi, atunci când s-a aplicat primul text de lege, am avut niște rezultate destul de considerabile în sancționarea multor persoane, funcționari publici, demnitari chiar magistrați. Foarte multe persoane care au avut calitatea de funcționari și care nu au observat aceste dispoziții legale au fost sancționate.

Apropo, știți cum s-a introdus noțiune de ”conflict de interese”? S-a făcut un studiu și s-a stabilit că circa 70-80 la sută din fondurile, din bugetele consiliilor locale și județene erau drenate către firmele anumitor persoane, care erau în acord cu consilierii ori erau firme la care unii consilieri lucraseră mai înainte și rămăseseră la soțiile lor. Chestii din astea. 70-80 la sută! Să drenezi atâția bani către firmele proprii, asta înseamnă că omoară concurența, dezvoltă corupția și degeaba vine cutare om de afaceri care e harnic și vrea să facă treabă, că nu are ocazia, el e scos din circuitul acesta.

Asta se întâmplă prin licitații publice?

Asta se întâmpla în mod curent prin licitațiile publice. Spre exemplu, toate consiliile locale doresc să-și achiziționeze servicii de curățat zăpada iarna sau de pus pietriș pe drumurile comunale sau județene. De unde cumpărăm? De la firma soției, iar anul viitor de la firma vice-primarului. Și tot așa se înțeleg între ei. Și atunci degeaba cutare este om de afaceri corect și vrea să prezinte niște bunuri și servicii de calitate și la un preț rezonabil, că nu are ocazia. De asta vă spuneam că există o Directivă europeană care recomandă statelor membre, pentru protejarea liberei concurențe pe piață, să incrimineze aceste fapte.

Vă mulțumim!

Natalia Enache

(0) comentarii
2018-08-30 14:46
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

Expert internațional: ”Nu recomandăm o lustrație în sistemul judiciar – este o idee ce pare bună la început, dar care se dovedește ”otrăvitoare” ulterior”

Noua guvernare de la Chișinău ar trebui să se abțină de la un amplu proces de ”lustrație” în sistemul judecătoresc și ar trebui să facă reforme durabile în acest domeniu, a declarat consilierul juridic principal din cadrul Comisiei Internaționale a Juriștilor, Massimo Frigo, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a subliniat…//...
(0) comentarii
2019-06-28 10:11
Distribuie:

Viorel Rusu, membru al CI al ANI: ”În activitatea tuturor organelor se simte o atmosferă de frică și cred că acesta este un motiv care împiedică ANI să-și exercite pe deplin activitatea”

Autoritatea Națională de Integritatea are nevoie de câteva cazuri de rezonanță, ca să își dovedească funcționalitatea și independența, afirmă unul dintre membrii Consiliului de Integritate, Viorel Rusu, într-un interviu pentru Moldova Curată. Potrivit lui, societatea are așteptări mai mari de la ANI, iar rezultatele înregistrate până acum nu sunt mulțumitoare.…//...
(0) comentarii
2019-06-06 20:00
Distribuie:

INTERVIU: Un magistrat corupt este într-un profund conflict de valori cu sine însuși

Calitatea actului justiției este primul factor care poate determina sistemul judecătoresc să-și recâștige încrederea publicului, spune Arina Corsei Vultureanu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București. Aflată într-o vizită la Chișinău la o activitate a comunității Liderilor în Justiție, ea a acordat un interviu portalului Moldova…//...
(0) comentarii
2019-05-27 19:39
Distribuie:

”Chiar cu toată asistența externă masivă de care a avut parte (…) tot nu vedem ca ANI să ne uimească cu rezultate fulminante”

Problema cadrelor și comunicarea cu presa par ar fi, în prezent, cele mai grave probleme ale Autorității Naționale de Integritate (ANI), în opinia Cristinei Țărnă, expertă anticorupție, fostă directoarea adjunctă în cadrul Centrului Național Anticorupție. ”Pentru o instituție de prevenire, cum este ANI, mi se pare un act sinucigaș să…//...
(0) comentarii
2019-02-08 14:22
Distribuie:

Sorin Ioniță, Expert Forum: Clientelismul politic e atunci când se irosesc resurse bugetare cu scopul de a cumpăra votanți

Sorin Ioniță, președinte al organizației Expert Forum din România, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre fenomenul clientelismului politic și riscurile acestuia pentru societate. În opinia sa, un exemplu de clientelism în Republica Moldova este programul ”Drumuri bune”, desfășurat în preajma alegerilor parlamentare. Expertul a participat la…//...
(0) comentarii
2018-12-08 11:43
Distribuie:

Dumitru Visterniceanu, fost judecător CSJ: ”Într-un stat unde există corupție în general, nu poate să nu existe vreun sector unde nu există elemente de corupție. De aceea și sistemul judecătoresc este afectat de acest viciu”

Proiectul de lege privind unificarea sistemului de salarizare pentru bugetari i-a determinat pe mai mulți judecători să plece din sistem în ultima perioadă, susține fostul magistrat la Curtea Supremă de Justiție, Dumitru Visterniceanu, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El însuși a ales să părăsească CSJ, deși mai avea…//...
(0) comentarii
2018-11-21 15:11
Distribuie:
 <1 2 3 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.