Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

În ospeţie la MC

Victor Micu: Percepția cetățeanului față de sistemul judecătoresc s-a îmbunătățit, dar mai există câte un caz răsunător care strică toată imaginea

Victor Micu
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, vorbește în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre primul caz de cercetare a unui judecător pentru îmbogățire ilicită și despre averile pe care le deține. Victor Micu a mai subliniat că există unele dificultăți în cadrul procesului de reorganizare a rețelei de judecătorii, dar și despre obligațiile morale și de integritate ale magistraților.

 

În contextul cercetării inițiate de procurori pe numele unui judecător, Oleg Melniciuc, pentru îmbogățire ilicită, am vrut să vă întrebăm în legătură cu donațiile pe care le declară acesta în declarațiile sale de avere, din partea mamei sale, care este în vârstă. De asemenea, mama sa, rudele sale au apartamente într-un bloc destinat judecătorilor, presa a scris despre asta de mai multe ori. De ce Consiliul Superior al Magistraturii nu a reacționat la aceste situații, dar, dimpotrivă, l-a avansat în funcția de vice-președinte al Judecătoriei Chișinău?

Competența de a verifica bunurile și averile judecătorilor nu este a CSM, dar a Autorității Naționale de Integritate, care nu activează din august 2016. A fost depusă o plângere referitor la faptele date la procuratură. Procuratura a verificat circumstanțele și a adoptat o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale. Mă refer la casa destinată judecătorilor de la Râșcani și judecătorilor de la Curtea Constituțională, de pe strada Hristo Botev. Acolo a fost cu grup de lucru, este hotărârea Consiliului Municipal Chișinău, s-a făcut totul transparent. Acordarea spațiului locativ s-a făcut la un preț redus de 360 euro metrul pătrat. Ținând cont de prețurile care sunt pe piață, cred că nu este un preț așa de mic. Cineva în presă a scris că judecătorii sunt deja proprietari ai apartamentelor. De la contractul de investiții și până la dreptul de proprietate este foarte mult.

Dumneavoastră tot aveți apartament acolo.

Da, și eu am recunoscut. Și acum plătesc ratele și când o să le achit, atunci o să devin proprietar. Dacă n-o să-mi permită bugetul să achit, firma are dreptul să rezilieze contractul.

Locuiți acolo?

Nu locuiesc. Nu a fost dat în exploatare. Pot să vă spun că locuiesc în strada Drumul Crucii, am indicat și în declarația de avere, a fost publicat un articol de Ziarul de Gardă, când am fost numit în funcția de președinte al CSM. Locuiesc în casa socrilor din anul 1994. Este o casă rămasă prin succesiune de la bunelul soției mele și locuim acolo împreună. Casa este din 1962 sau 1964, nu mai țin minte. E clar că e făcută reparație. Dar am și apartament pe strada Miron Costin, apartamentul familiei, care a fost dobândit în perioada de când activez. Trebuia să trec cu traiul în apartament, dar ținând cont de unele circumstanțe, nu a fost posibil. Posibil că lunile viitoare o să trec cu totul în apartament. Am și un automobil, Volvo din anul 2008, este înregistrat în proprietatea mea din 2011, nu l-am schimbat până acum.

Judecătorii, procurorii, cei care lucrează cu legea și o știu foarte bine, știu foarte bine, probabil, și cum să ocolească legile, mai ales că unele norme permit acest lucru. De exemplu, dacă o proprietate e scrisă pe numele surorii sau pe numele cumnatului, iar subiectul declarării locuiește acolo. Nu știu cum ar putea fi dovedit acest lucru în instanță.

Dacă până acum era prevăzută declararea numai a ceea ce se deține în proprietate, acum este un aliniat unde se prevede că persoana trebuie să indice și adresa la care locuiește, chiar dacă nu este proprietar. Legea actuală, care a intrat în vigoare în august 2016 este mai restrictivă.

Doar că până acum nu a fost aplicată.

E clar că legea este foarte dură și noi, la Consiliul de Integritate am anunțat concurs, dar au fost puține rețineri. Dar, până la urmă competențele ANI vor fi foarte amănunțite, vor fi angajați inspectori de integritate, vor fi aleși președintele și vice-președintele și cred că efectul de la activitatea ANI, față de fosta CNI, va fi mai mare, așa sper eu. Legea oferă mai multe prerogative, drepturi, anume inspectorilor de integritate, care vor verifica averile demnitarilor și funcționarilor publici.

Dar de ce durează atât ca ANI să devină funcțională? Dacă stăm să analizăm punct cu punct, înțelegem care au fost etapele și ne dăm seama care vă sunt argumentele, dar, totuși, de ce se tergiversează?

A durat până au fost delegați reprezentanții societății civile. Oricum, exista numai legea și nimic altceva nu mai era. Noi am adoptat regulamentul cu privire la alegerea președintelui și vice-președintelui. Acum lucrăm asupra regulamentului Consiliului de Integritate. Sunt chestiuni de procedură prevăzute în lege și noi nu am putut să depășim cadrul legal. Ne-am străduit să grăbim situația, dar nu-i posibil să încalci legea și să grăbești lucrurile. Poate trebuia de prevăzut în legea actuală ca CNI să funcționeze până când vor fi aleși președintele și vice-președintele ANI și poate nu era timpul acesta pierdut. Dar așa, instituția nu funcționează de aproape un an.

Credeți că cineva poate să profite de această perioadă, când nu sunt verificate declarațiile de avere și interese ale demnitarilor?

Eu cred că perioada poate fi verificată după ce va fi ales președintele, vice-președintele și toate organele de control. Inspectorii de integritate vor avea dreptul și obligația să verifice averea funcționarilor publici pe anii precedenți. E clar că ar fi fost bine ca instituția să funcționeze, dar noi abia la la 1 ianuarie 2017 am început să adoptăm regulamente, o strategie referitoare la acțiunile noastre.

Dumneavoastră veți mai rămâne în cadrul Consiliului de Integritate, odată cu numirea la Curtea Supremă de Justiție? Ca să completez întrebarea, probabil nu veți mai putea rămâne în cadrul CSM, care v-a desemnat la Consiliul de Integritate.

În lege nu există incompatibilități referitoare la faptul dacă membrul CSM nu poate candida la o funcție de judecător în altă instanță. Având în vedere că mandatul meu de membru al CSM și de președinte îmi expiră la 1 ianuarie 2018, am hotărât să candidez la o funcție de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Au mai candidat doi judecători și ținând cont de punctele acumulate la Colegiul de selecție, am fost propus pentru funcția de judecător la CSJ.

Intenția mea este să-mi duc mandatul de membru al CSM și de președinte până la final. Așa este intenția mea, dar o să mă mai gândesc care va fi situația, mai am tot dreptul. Aș opta pentru finalizarea mandatului, pentru că mandatele tuturor membrilor CSM expiră în noiembrie, în decembrie și în ianuarie. Numai al unui membru CSM expiră mai târziu, pentru că a fost ales mai târziu, peste un an. Dacă aș pleca la CSJ, se va crea un vid la CSM.

Înseamnă că rămâneți și membru al Consiliului de Integritate?

Da, rămân. Deja, dacă o să plec la CSJ, se va soluționa chestiunea în cauză, dar în lege tot nu e prevăzut cum ar trebui de procedat. Judecătorul, conform legii, nu poate munci în alt domeniu, decât în justiție sau în domeniul didactic. Când va apărea problema, va fi soluționată de către CI.

Doamna Iftodi a ales să plece. Dar situația tot nu era foarte clară.

Da, dumneaei, pentru a nu lăsa loc de interpretări, a hotărât să depună cerere.

Desemnarea dumneavoastră la Curtea Supremă de Justiție prin votul colegilor dumneavoastră, nu a fost o situație de conflict de interese? Poate nu e una clasică, strict reglementată de lege, dar dacă e să ne uităm la aspectul moral al acestei probleme?

Faptul că suntem colegi nu înseamnă nimic. Noi avem diverse opinii. Ați văzut că la ședințele CSM nu se votează unanim. Sunt situații când se votează unanim, dar și situații foarte aprinse când sunt voturi și așa, și așa. Uneori conflictul de interese se interpretează… eu chiar mă mir. Nu poți să interpretezi conflictul de interese la nesfârșit. Există niște limite.

Eu vă întrebam din punct de vedere al eticii, al moralității. Pentru că dumneavoastră fiind aici la CSM, șeful lor, în calitate de președinte al Consiliului, se poate întâmpla ca membrii CSM să aibă niște sentimente mai favorabile.

Sentimente poate să aibă fiecare. Poate sunt favorabile, dar poate nu sunt favorabile. Deja fiecare se exprimă prin vot pro sau contra.

Cum decurge procesul de reorganizare a instanțelor de judecată?

Legea a ținut cont de unele circumstanțe, dar real, în practică, sunt multe dificultăți. Foarte mulți judecători, asistenți, grefieri pleacă din sistemul judecătoresc. Sunt dosare tot mai multe, exigențele față de judecători s-au mărit. A avut un impact și legea cu privire la pensionare. Dacă vorbim de asistenți și grefieri, salariul lor este foarte mic. Mai ales în raioane, practic, judecătorii îi roagă pe asistenți și grefieri să nu plece, că nu au cu cine lucra. Chiar și în Chișinău este problema aceasta, de exemplu, la Judecătoria Chișinău avem acum 80 de funcții vacante.

Sunt și probleme legate de Programul integrat de gestionare a dosarelor. Era prevăzut ca toate dosarele puteau fi depuse la orice sediu al instanței, dar urmau să fie repartizate aleatoriu la toate instanțele. Înainte de anul nou s-a modificat legea și repartizarea se face între judecătorii care sunt în aceeași filială. E o problemă cu repartizarea aleatorie, dacă sunt 2-3 judecători la o filială. Altfel, dacă cetățeanul depunea cerere la Ocnița, dosarul putea să fie repartizat la Briceni, ar fi apărut o problemă de deplasare.

Au venit și oameni noi în sistem.

Dacă să vorbim despre ultimii ani, nu jumătate, dar aproape jumătate dintre judecători s-au schimbat, unii s-au eliberat, iar alții au venit în locul lor. Dar sunt raioane unde din 2014 noi anunțăm concurs, dar nu dorește niciun judecător să plece acolo.

A schimbat acest lucru atmosfera din sistem? Pentru că sistemul de justiție nu este văzut foarte bine de populație, este în continuare perceput ca fiind cu un risc înalt de corupție.

Sunt de acord, dar nu până la capăt. S-au făcut mai multe acțiuni pentru majorarea transparenței în sistem, dar nu întotdeauna se recunoaște. Este foarte complicat să vezi binele, este mai ușor să vezi răul. Dar sunt de acord că mai sunt probleme.

E foarte complicat să schimbi percepția, dar, totuși, conform ultimelor sondaje, nu cu mult, dar s-a îmbunătățit percepția cetățeanului față de sistemul judecătoresc. Sunt de acord că mai există câte un caz răsunător care strică toată imaginea.

La asta am vrut să mă și refer, la cazurile de rezonanță care sunt examinate cu ușile închise, când interesul public este foarte mare, cum a fost dosarul fostului premier Vlad Filat, sau când se dă o sentință de 7 ani și jumătate pentru o persoană care se presupune că a participat la o fraudă bancară uriașă pentru proporțiile noastre. Sunt situații care trezesc nedumeriri și neîncrederea populației.

CSM, ca organ de autoadministrare, nu are dreptul să dea indicații dacă să se examineze în ședință închisă sau deschisă. Dacă s-a încălcat norma legală, lasă să depună plângere la CSM și Inspecția Judiciară va verifica dacă au fost încălcări sau nu.

La capitolul îmbunătățirii actului de justiție, ținând cont de hotărârile Curții Supreme de Justiție, față de anul precedent, calitatea actului de justiție s-a îmbunătățit. Dar e foarte greu să se recunoască asta. Oricum, judecătorul este liber și trebuie să fie liber, și trebuie să adopte hotărârea în baza probelor care sunt prezentate, obiectiv și echidistant. Acesta este principiul de bază.

Vrem să vă întrebăm și despre cercetarea penală a unor judecători. Mai mulți judecători spun că acel articol din legislație care permite cercetarea penală pentru adoptarea unei hotărâri ilegale trebuie eliminat.

În unele țări nu există așa normă de incriminare. Articolul 307 din Codul penal al RM se referă la adoptarea unei încheieri, hotărâri vădit ilegale. Este cuvântul ”vădit” și aici apar interpretări. Oricum, cât există norma legală, e clar că procurorul are dreptul să înainteze învinuirea.

Credeți că ar putea să urmeze alte dosare pe numele judecătorilor pentru îmbogățire ilicită? Presa a avut destule investigații pe numele judecătorilor, în care a arătat că au unele proprietăți care le depășesc veniturile legale.

Este competența organelor procuraturii dacă se vor instrumenta asemenea cauze sau nu. A fost cazul dat pe care l-am examinat din toate punctele de vedere. Norma în cauză a intrat în vigoare în 2014, iar legea penală are efect retroactiv numai în cazul în care se ușurează pedeapsa. Dacă faptele au avut loc până în 2014, organele nu vor putea demonstra dacă este îmbogățire ilicită sau nu.

Deci, cineva poate să stea liniștit.

Nu poți să incriminezi unei persoane niște fapte înainte să fie intrată în vigoare norma  juridică.

În prezent, activitatea unui judecător îi permite să ducă o viață integră, luând în calcul toate realitățile noastre?

Odată ce ți-ai asumat rolul de judecător, trebuie să te limitezi în unele situații. Fiecare dintre noi ne dorim să trăim cât mai bine, dar oricum, funcția de judecător este interesantă, dar este și foarte responsabilă. Asta nu înseamnă că judecătorul trebuie să fie izolat de tot, să nu vorbească cu nimeni, să nu se ducă nici la o nuntă sau la o sărbătoare, dar trebuie să aibă un comportament adecvat. Cum ar fi ca un judecător să se ducă la o nuntă sau la o discotecă și să danseze așa, exagerat? Nu este corect. Noi avem și Codul de etică, și Codul cu privire la răspunderea disciplinară, care prevăd restricții față de judecători. Poți să mergi la o nuntă, dar nu poți să te duci la o nuntă la cineva care a fost parte într-un dosar examinat. Salariile judecătorilor poate sunt mai mari față de alți funcționari, dar ținând cont de restricțiile care se impun față de judecători, nu este foarte exagerat.

Natalia Enache

 

 

(0) comentarii
2017-07-19 22:45
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

Lilia Ionița, expertă CAPC: ” Intrăm în derizoriu și cuvântul ”integritate” devine unul de ocară”

Mecanismele legale destinate prevenirii actelor de corupție și stimulării integrității în sistemul de justiție nu funcționează și nu au adus rezultatele scontate, este de părere Lilia Ioniță, coordonatoare de proiecte în cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Experta a explicat într-un interviu pentru portalul Moldova Curată că deși…//...
(0) comentarii
2018-03-26 18:08
Distribuie:

Ambasadorul UE la Chișinău: În Republica Moldova există fenomene de corupție extraordinar de mare, trafic de influență, folosirea pozițiilor în organele de stat sau în administrație, care trebuie dezrădăcinate

Pentru combaterea reală a corupției este necesară voință politică, a declarat Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată.  El a subliniat că pe lângă corupția mică, în Republica Moldova există fenomene de corupție „extraordinar de mare, trafic de influență și folosirea pozițiilor în…//...
(0) comentarii
2018-02-24 10:21
Distribuie:

Rodica Antoci, președinta ANI: ”Am solicitat să avem un corp de inspectori de integritate în număr de 46”

Autoritatea Națională de Integritate ar putea avea 46 de inspectori de integritate, a declarat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, președinta ANI, Rodica Antoci. ANI a elaborat și a înaintat Parlamentului un proiect privind structura și efectivul limită al instituției, în care a solicitat să fie angajați 46 de…//...
(0) comentarii
2018-02-06 10:29
Distribuie:

Vice-președintele ANI, Lilian Chișcă: ”Mulți au o părere greșită că ANI va verifica declarațiile. ANI nu verifică declarațiile, ci averea și interesele personale”

Vice-președintele ANI, Lilian Chișcă a explicat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată modul cum va funcționa sistemul electronic de depunere on-line a declarațiilor de avere și interese personale, E-Integritate, și ce alte funcționalități va avea noul instrument. În ceea ce privește procedurile efective de verificare a averilor demnitarilor, noul…//...
(0) comentarii
2018-01-02 17:39
Distribuie:

Vladislav Gribincea: ”Nu cred că merită să discutăm despre facilități oferite escrocilor într-o țară în care cu trei ani în urmă s-au furat 17 procente din PIB și atacurile raider erau la ordinea zilei”

Autoritățile încearcă să legalizeze unele scheme frauduloase de expropriere prin proiectul de lege promovat de Ministerul Justiției referitor la de-criminalizarea unor infracțiuni economice, atrage atenția președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, într-un interviu pentru Moldova Curată. Anual se produc aproximativ 30 de asemenea infracțiuni, un număr redus, astfel încât…//...
(0) comentarii
2017-12-21 13:56
Distribuie:

”Faptul că acești bani nu au fost acordați reprezintă o apreciere negativă a situației de la noi”

Dumitru Visterniceanu, unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii aflat la final de mandat, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre transparența concursului pentru funcțiile de membri ai CSM și despre tăierea finanțării europene pentru reformele în sectorul justiției din Republica Moldova. El susține că CV-urile candidaților…//...
(0) comentarii
2017-10-20 00:40
Distribuie:
 <1 2 3 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Iraida Bînzari
Președinta raionului Fălești
Alexandr Chendeghelean
Membru în Executivul autonomiei găgăuze
Alexandru Botnari
Primar al orașului Hâncești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.