Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

În ospeţie la MC

Vladislav Gribincea: ”Nu cred că merită să discutăm despre facilități oferite escrocilor într-o țară în care cu trei ani în urmă s-au furat 17 procente din PIB și atacurile raider erau la ordinea zilei”

Preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova

Autoritățile încearcă să legalizeze unele scheme frauduloase de expropriere prin proiectul de lege promovat de Ministerul Justiției referitor la de-criminalizarea unor infracțiuni economice, atrage atenția președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, într-un interviu pentru Moldova Curată. Anual se produc aproximativ 30 de asemenea infracțiuni, un număr redus, astfel încât nu este clar motivul autorităților de promovare a acestui proiect, a remarcat Vladislav Gribincea.

El a adăugat că proiectele schimbă și mecanismele de investigare a corupției și împovărează procurorii anticorupție cu sarcini mai puțin însemnate, pe lângă cele de investigare a marii corupții. Și investigarea fraudelor bancare, inclusiv ”furtul miliardului”, ar putea fi pusă în dificultate de inițiativele parvenite de la Ministerul Justiției, a remarcat Vladislav Gribincea.

 

Vorbim despre inițiativa Ministerului Justiției de a modifica o serie de legi, astfel încât să fie de-criminalizate o serie de infracțiuni economice, pentru a oferi mediului de afaceri un climat mai prietenos și mai relaxat, după cum argumentează autoritățile. Pe de altă parte, societate civilă le-a criticat. Care sunt principalele obiecții?

Mai exact, Ministerul Justiției nu propune de-criminalizarea, ci propune ca pentru anumite tipuri de infracțiuni să fie oferite facilități oamenilor acuzați. Dacă cineva încalcă drepturile acționarilor sau ar folosi informații privilegiate de pe piața valorilor mobiliare, adică finanțe, ar urma să fie exonerat de răspundere penală dacă plătește o amendă la stat și își recunoaște vinovăția, compensează prejudiciul. În termeni practici, acest lucru înseamnă că persoanele care s-au ocupat de mașinații economice în detrimentul business-ului, pentru că au luat proprietăți de la altcineva, nu vor sta la închisoare. Tendința internațională este de a înăspri sancțiunile pentru fraudele economice. În cazul Republicii Moldova se merge invers. Noi ne-am pus întrebarea câte infracțiuni de acest fel sunt comise anual. Statistica ne spune că nu mai puțin de 30 de dosare. Întrebarea apare: de ce discutăm atât de mult, dacă este vorba un număr atât de redus? E vorba, de fapt, de escroci. Un răspuns plauzibil nu am auzit. Explicația noastră este că această parte a proiectului, de facto, dorește să legalizeze anumite scheme frauduloase de expropriere comise de cineva. Nu poți să încurajezi mediul de afaceri oferind facilități penale escrocilor.

O altă prevedere ține de imposibilitatea arestării persoanelor care au comis infracțiuni economice. Acest lucru, de asemenea, ni se pare deplasat. Să ne închipuim situația că cineva mai comite o fraudă bancară. Potrivit acestei inițiative, persoana care este acuzată de o nouă fraudă bancară nu mai poate fi arestată, nu mai poate fi arestată la domiciliu. Ea își poate lua valiza, își poate transfera banii peste hotare, poate fugi în altă țară și de acolo va fi foarte greu să o aduci în Republica Moldova. Noi asta ne dorim?

Problema reală în ceea ce privește politica penală și arestările nu constă în lege, dar în carențele la implementarea ei. Este vorba de, probabil, abuzurile procurorilor, ale judecătorilor, ale polițiștilor. Acolo trebuie de lucrat. Altfel, de facto, Ministerul Justiției acceptă că procurorul general și președintele Curții Supreme de Justiție nu își fac treaba.

Ce spune actuala legislație? Spuneți că e suficientă și potrivită pentru ceea ce avem în prezent.

Legislația actuală spune că nu poți să arestezi dacă nu ai motive, nu poți să faci controale dacă nu ai aparență de încălcări, nu poți să condamni dacă nu ai probe.

Nemulțumirile mediului de afaceri vin din modul în care este aplicată legea?

Mediul de afaceri susține proiectul, dar nu în partea asta. Oamenii de afaceri susțin proiectul în partea ce vizează controalele autorităților. Aici nu avem nici noi obiecții. Noi avem obiecții doar la patru compartimente. Am vorbit despre scoaterea basma curată a persoanelor care au comis mașinații economice și imposibilitatea arestărilor pentru infracțiuni economice. Dacă acest proiect se referă la infracțiuni economice, de ce este introdusă schimbarea mecanismului de investigare a corupției? Noi nu găsim explicații și nici proiectul nu explică acest lucru. Acum avem 50 de procurori anticorupție care au câteva sute de dosare. CNA are câteva mii de dosare. Proiectul propune ca toate dosarele CNA să treacă la procurorii anticorupție, adică volumul lor de lucru se va mări de patru ori. Asta înseamnă ceea ce actualmente se promovează în România, ca să dilueze atenția procurorilor anticorupție de la marea corupție.

Și să se concentreze pe cazurile mai mărunte?

Da, să le distragă atenția de la cazurile complicate, ceea ce nu este sustenabil și este contrar celor mai bune experiențe și recomandărilor experților europeni. În plus, și procuratura, și CNA au dat avize negative, iar Ministerul Justiției nu explică nici într-un fel de ce acest lucru se întâmplă.

Și o altă obiecție pe care o avem se referă la luarea abilităților de control ale poliției și transferarea lor către procurori. Inclusiv calitatea în construcții, înșelarea clienților etc. Cum procurorii vor putea face asemenea investigații? Ei nu au abilități, nu au experți, nu au ofițeri de urmărire penală în teritorii. Asta înseamnă că volumul de lucru pe care îl au acum peste 2000 de ofițeri de urmărire penală de la poliție va fi pus pe seama a 700 de procurori, suplimentar la volumul de muncă pe care deja îl au. Poliția nu va mai avea posibilitatea să intervină penal. Această schimbare merge în contradicție cu politicile de până acum ale Guvernului, care spunea că vrea să capaciteze poliția.

Dacă problema este în abuzul procurorilor, judecătorilor sau poliției, atunci acest lucru nu poate fi nicidecum soluționat prin lege. Dacă procurorul sau judecătorul va dori să abuzeze de lege, el o va face, pretext va găsi.

Care ar fi soluția?

Soluția ar fi să identificăm corect problema. Proiectul nu se focusează pe cauza problemei, dar pe consecințe.

Pe de altă parte, nu putem să oferim facilități business-ului, iar restul populației să o lăsăm în mocirlă. Acest lucru nu este corect. Iar insistența cu care acest proiect se promovează, fără argumentări, mă face să cred că proiectul de facto are menirea să legitimeze anumite interese ascunse. Acest Guvern, cu un an în urmă, a venit cu un proiect similar, de legalizare a capitalului. Pe urmă s-a venit cu o idee de vânzare a cetățeniei, iar acum se vine cu ideea exonerării de răspundere penală. Noi pierdem atâta energie pe inițiative controversate, în loc să ne concentrăm pe lucruri care pot îmbunătăți viața oamenilor.

Aceste inițiative vi se par cumva legate între ele, după scopul și originea lor? De unde ar putea proveni ca idee?

Faptul că noi nu am găsit o explicație logică pentru aceste proiecte, în plus, nu era clar cine a scris aceste proiecte, ne face să credem că există o legătură cauzală între ele.

Eu nu cred că merită să discutăm despre facilități oferite escrocilor într-o țară în care cu trei ani în urmă s-au furat 17 procente din PIB și atacurile raider erau la ordinea zilei. Statul trebuie să se gândească cum să combată aceste fenomene, nu cum să ofere cuiva facilități penale. Ministrul Justiției spunea că oamenii sunt gata să plece. Oamenii ceia trebuie să stea la închisoare dacă au organizat scheme de expropriere a partenerilor de afaceri, a concurenților, altfel o să încurajăm businessmanii de rea credință și o să-i descurajăm pe cei adevărați.

Aceste inițiative ar putea pune în pericol și investigarea acelei imense fraude bancare?

Da, în versiunea inițială se prevedea că administrarea frauduloasă a unei bănci sau creditarea ilegală, sau subminarea controlului Băncii Naționale asupra băncilor să cadă sub incidența acestor facilități penale. Aceste prevederi, însă, afectau direct toate persoanele implicate în frauda bancară și le permiteau să nu mai stea la închisoare. Când i-am spus ministrului Justiției acest lucru, el a spus că noi speculăm, iar ulterior s-a convins că nu este așa și a exclus acele prevederi. Dar a menținut în proiect câteva componențe de infracțiune problematice, precum încălcarea drepturilor acționarilor, folosirea informațiilor privilegiate de pe piața financiară etc.

Asta înseamnă că domnul ministru nu știa ce promovează, dacă până la urmă le-a retras?

Întrebarea și pentru mine era asta. Fie nu știe ce promovează, fie se face că nu știe. Și una și alta e prost. Dar ceea ce este cert, este că noi am fost acuzați că manipulăm. Asta e o insultă adusă și partenerilor de dezvoltare care au avut o poziție destul de critică față de acest proiect.

La o ședință anterioară a Guvernului premierul Pavel Filip a spus că ar fi bine să se mai aștepte cu acest proiect, după o discuție cu Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko.

Da, și discuții efective după asta nu au fost. Luni (18 decembrie 2017) nici nu am fost invitați la o discuție la Guvern, la care a fost invitat numai mediul de afaceri, care se pare că nici nu a citit proiectul.

Dar l-a lăudat.

Da, l-a lăudat. Întrebarea este dacă acest lucru a fost spus voit sau în mod necesar? Prin aceste prevederi și mediul de afaceri este afectat, nu încurajat. Ce se va întâmpla atunci când o companie este expropriată și schimbată conducerea, iar cel implicat în această mașinație nu va sta la închisoare, ci va plăti o amendă și va sta acasă?

Proiectul mai spune că drept condiție pentru exonerarea de răspundere trebuie să admiți că ai încălcat legea, să repari prejudiciul și să plătești o amendă. Cine cuantifică prejudiciul? Mai ales în cazul manipulărilor economice, e foarte greu de cuantificat și acest lucru este lăsat în seama procurorilor. Și aceasta lasă un spațiu enorm pentru abuz. Se poate întâmpla așa încât domnul Șor va fi acuzat că a comis un prejudiciu de 100 de milioane de lei statului. El va plăti 100 de milioane statului, 200 de milioane amenda, adică 300 de milioane de lei și va sta bine-mersi, nesancționat. Proiectul lasă spațiu enorm pentru manipulări.

Credeți că această remaniere de Guvern anunțată ar putea schimba viziunea Ministerului Justiției asupra acestui proiect, dacă se va schimba ministrul?

Eu vreau să văd ce spune domnul Tănase despre carențele pe care noi le-am menționat. Dacă și el va susține cu înverșunare și fără motive aceste inițiative, lucrurile sunt clare, nu este vorba de o neînțelegere a situației de către ministru, este vorba de interese ascunse.

Credeți că schimbarea ministrului Cebotari ar avea legătură și cu promovarea acestor proiecte?

Nu știu, dar nu exclud. Dar având în vedere situația din reforma justiției nu este deloc bună, au fost unele elemente care au determinat schimbarea ministrului. Nu schimbi un ministru dacă el este foarte bun, nu?

Fundația Friedrich Naumann a constatat că Republica Moldova se confruntă cu o lipsă severă de independență a justiției, corupție generalizată, iar nepotismul, justiția selectivă și corupția sunt larg răspândite. De ce nu evoluează lucrurile în justiția din Republica Moldova?

Noi avem o legislație destul de bună. Avem o lege care spune că promovările și numirile judecătorilor trebuie să fie în bază de merit. Iar CSM promovează nu în bază de merit, dar cum dorește el. Noi avem un sistem care spune că nu poți aresta o persoană decât în mod excepțional, când alte măsuri efective nu pot fi aplicate, iar judecătorii dau arest în 87 la sută din cazuri. Eu nu cred că judecătorii vor să încalce legea în mod deliberat. Una dintre explicații, în ultima perioadă, este frica. Judecătorii se tem să se opună puterii. A doua explicație este corupția. Ei se tem deoarece mulți dintre ei au păcate despre care procurorii știu. A treia explicație o găsim în semnalele care vin de sus: spunem una, dar facem diametral opusul. Și atunci, în momentul în care judecătorii nu văd o intenție de schimbare a lucrurilor de sus, ei percep că orice schimbare în legislație are scopul de a ”drege busuiocul” și nu de a schimba lucrurile. Și avem și o problemă în ceea ce ține de calitatea actului de justiție și rolul părților în proces. Deseori avocații câștigă procesele și nu înțeleg de ce le-au câștigat.

În momentul în care lucrurile se întâmplă cum s-au mai întâmplat, speranțe pentru schimbări în bine în viitorul apropiat sunt cam puține. Dar mult depinde și de ministrul Justiției, fiindcă el face politica în acest domeniu. Și în acest context eu am mari speranțe de la domnul Tănase că el va revigora lucrurile în acest domeniu și va trimite semnale corecte și judecătorilor, și CSM, și deputaților, și Guvernului. Există o singură șansă să impresionezi și ministrul nu are chiar mult timp pentru asta. Îi urez succes.

Ce ar însemna semnale corecte?

Că totul se va baza pe merite, că lucrurile se vor schimba calitativ și la nivel de politici, și la nivel de implementare a politicilor. Ministrul Justiției va fi un prim exemplu în acest sens.

Dar faptul că este înaintat de o persoană care nu are o reputație tocmai bună în Republica Moldova, și mă refer acum la toți candidații înaintați la funcțiile de miniștri, umbrește cumva imaginea acestora?

E o întrebare interesantă, dar totuși, domnul Tănase ține mult la imaginea sa și nu cred că el va permite ca ea să fie deteriorată subit prin ceea ce spuneți dumneavoastră. Faptele vorbesc mai mult decât vorbele.

O să vedem ce urmează.

Da.

Vă mulțumim pentru interviu.

 

Natalia Enache

(0) comentarii
2017-12-21 13:56
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload


Alte interviuri:

Expert internațional: ”Nu recomandăm o lustrație în sistemul judiciar – este o idee ce pare bună la început, dar care se dovedește ”otrăvitoare” ulterior”

Noua guvernare de la Chișinău ar trebui să se abțină de la un amplu proces de ”lustrație” în sistemul judecătoresc și ar trebui să facă reforme durabile în acest domeniu, a declarat consilierul juridic principal din cadrul Comisiei Internaționale a Juriștilor, Massimo Frigo, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a subliniat…//...
(0) comentarii
2019-06-28 10:11
Distribuie:

Viorel Rusu, membru al CI al ANI: ”În activitatea tuturor organelor se simte o atmosferă de frică și cred că acesta este un motiv care împiedică ANI să-și exercite pe deplin activitatea”

Autoritatea Națională de Integritatea are nevoie de câteva cazuri de rezonanță, ca să își dovedească funcționalitatea și independența, afirmă unul dintre membrii Consiliului de Integritate, Viorel Rusu, într-un interviu pentru Moldova Curată. Potrivit lui, societatea are așteptări mai mari de la ANI, iar rezultatele înregistrate până acum nu sunt mulțumitoare.…//...
(0) comentarii
2019-06-06 20:00
Distribuie:

INTERVIU: Un magistrat corupt este într-un profund conflict de valori cu sine însuși

Calitatea actului justiției este primul factor care poate determina sistemul judecătoresc să-și recâștige încrederea publicului, spune Arina Corsei Vultureanu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București. Aflată într-o vizită la Chișinău la o activitate a comunității Liderilor în Justiție, ea a acordat un interviu portalului Moldova…//...
(0) comentarii
2019-05-27 19:39
Distribuie:

”Chiar cu toată asistența externă masivă de care a avut parte (…) tot nu vedem ca ANI să ne uimească cu rezultate fulminante”

Problema cadrelor și comunicarea cu presa par ar fi, în prezent, cele mai grave probleme ale Autorității Naționale de Integritate (ANI), în opinia Cristinei Țărnă, expertă anticorupție, fostă directoarea adjunctă în cadrul Centrului Național Anticorupție. ”Pentru o instituție de prevenire, cum este ANI, mi se pare un act sinucigaș să…//...
(0) comentarii
2019-02-08 14:22
Distribuie:

Sorin Ioniță, Expert Forum: Clientelismul politic e atunci când se irosesc resurse bugetare cu scopul de a cumpăra votanți

Sorin Ioniță, președinte al organizației Expert Forum din România, a vorbit în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată despre fenomenul clientelismului politic și riscurile acestuia pentru societate. În opinia sa, un exemplu de clientelism în Republica Moldova este programul ”Drumuri bune”, desfășurat în preajma alegerilor parlamentare. Expertul a participat la…//...
(0) comentarii
2018-12-08 11:43
Distribuie:

Dumitru Visterniceanu, fost judecător CSJ: ”Într-un stat unde există corupție în general, nu poate să nu existe vreun sector unde nu există elemente de corupție. De aceea și sistemul judecătoresc este afectat de acest viciu”

Proiectul de lege privind unificarea sistemului de salarizare pentru bugetari i-a determinat pe mai mulți judecători să plece din sistem în ultima perioadă, susține fostul magistrat la Curtea Supremă de Justiție, Dumitru Visterniceanu, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată. El însuși a ales să părăsească CSJ, deși mai avea…//...
(0) comentarii
2018-11-21 15:11
Distribuie:
 <1 2 3 >  Last ›

LiveChat-uri:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.