Serghei Ostaf, directorul executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO), reprezentantul Legislativului în CI, a depus declarația de avere și interese personale la trei luni de la desemnare, deși legea prevede un termen de o lună pentru subiecții declarării. Experții în domeniul anticorupție sunt de părere că a fost încălcată legea. Serghei Ostaf insistă însă că el nu are statut de funcționar public și nici de persoană de demnitate publică, de aceea legislația îl obligă să depună declarația până la sfârșitul lunii martie.

Membrii Consiliului de Integritate sunt subiecți ai declarării averii și intereselor personale. Potrivit Legii privind declararea averii și intereselor personale, membrii CI, dar și ceilalți subiecți sunt obligați să depună declarațiile de avere și interese personale anual, până la 31 martie, dar și în cazul angajării/ validării mandatului/ numirii în funcție sau a încetării mandatului/ raporturilor de muncă/ de serviciu în termen de 30 de zile de la data survenirii situației respective.

Potrivit ANI, din cei șapte membri ai CI, doar Serghei Ostaf nu a depus declarația de avere și interese personale în termen de o lună de la desemnarea în această poziție. ”…Respectiv, odată cu numirea în funcție de către instituțiile abilitate a membrilor CI, potrivit datelor Registrului în care au fost incluse declarațiile acestora, situația este următoarea: membrii CI au depus în termen declarațiile în cauză, excepție făcând domnul Serghei Ostaf. În bază de concurs, domnul Ostaf a fost numit de Parlament ca membru al CI la 22 decembrie 2016, iar declarația de numire a depus-o nu în termen de 30 de zile, ci la 31 martie 2017, odată cu declarația anuală”,  se spune în răspunsul dat de ANI la o solicitare de informații expediată de portalul Moldova Curată.

S. Ostaf: ”Nu este o funcție publică, nu primesc salariu, nu am restricții”

Totuși pe site-ul ANI sunt două declarații de avere și interese personale ale lui Serghei Ostaf: una datată cu 30 ianuarie 2016, alta – cu 31 martie 2017.

Întrebat când totuși a depus declarațiile la ANI, Serghei Ostaf a menționat că ambele declarații (cea de la desemnare și cea anuală) le-a depus în luna martie curent, motivând că legea nu reglementează clar modalitatea de declarare pentru membrii CI. ”Am depus la 31 martie 2017 ambele declarații. Legea specifică obligația pentru cei care sunt numiți - eu nu sunt numit, dar desemnat. Nu este o funcție publică, nu primesc salariu, nu am restricții. Pentru a depune declarația, trebuie sa ai confirmările cu venituri de la mai multe instituții unde ai lucrat pe parcursul anului (pentru că din nou, nu sunt funcționar și nu am restricții: nici în sectorul privat, nici în alte sectoare). Aceste confirmări vin până la data de 31 martie a fiecărui an, deci ca să fac declarația corectă, e nevoie de acest timp”, a argumentat S. Ostaf.

El a adăugat că și în legislație este o neclaritate. ”Văd și eu acum că formatul declarației spune ”la angajare”, evident este un format greșit în cazul membrilor Consiliului de Integritate. Nimeni nu este angajat sau numit în funcție la Consiliul de Integritate - toți sunt desemnați cu obligații publice, dar fără funcții publice sau demnități publice”, a mai spus reprezentantul Legislativului în CI.

Ion Guzun: ”După numire, membrii CI urmează să depună declarația, iar acest lucru nu a fost făcut”

Câțiva experți anticorupție afirmă însă că Serghei Ostaf trebuia să depună declarația de avere și interese în perioada de 30 de zile de la desemnare. Ion Guzun, consilier juridic la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), spune că actul legislativ are prevederi clare despre modalitatea de depunere a declarației. ”Lucrurile sunt clare, după numirea membrilor în Consiliul de Integritate, aceștia urmează sa depună declarația. Acest lucru nu a fost făcut. În rest, sunt interpretări, deși legea e foarte clară”, a specificat juristul.

Lege fără contravenții

La rândul său, Elena Prohnițchi, manageră de program în cadrul Asociației pentru Democrație Participativă ”ADEPT”, afirmă că sunt neclarități în legislație în ceea ce privește sancțiunile contravenționale aplicate celor care depun cu întârziere declarațiile la angajare, numire sau desemnare. Ea spune că depășirea acestui termen este o încălcare și ar fi trebuit sancționată contravențional, dacă nu ar fi existat niște limitări legale privind definirea depunerii tardive ale declarației de avere și interese. ”Acestea se conțin în legea nr.132/2017 cu privire la ANI, care face referire doar la declarațiile anuale. Această lacună este una din multele care se regăsesc la moment în cadrul legal, fiind admise inclusiv la etapa dezbaterilor parlamentare, și care urmează a fi înlăturate de către legiuitor. În situația dată, cred că era cazul ca ANI să informeze Parlamentul despre situația creată și să solicite o notă din partea Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului”, afirmă experta de la ADEPT.

Elena Prohnițchi: ”Membru CI  trebuie să fie o persoană de o corectitudine ireproșabilă”

Experta a mai precizat că membrii CI trebuie să fie corecți. ”Totuși, repercusiunile acestei încălcări nu pot fi măsurate în unități contravenționale, din moment ce este vizat un membru al CI. Se presupune că acesta trebuie să fie o persoană de o corectitudine ireproșabilă, care va deține dreptul moral să efectueze controlul privind depunerea în termen a declaraţiilor de avere şi interese personale de către preşedintele şi vicepreşedintele ANI, precum şi de către inspectorii de integritate”, a explicat experta.

 Mariana Kalughin: „Pachetul de integritate” în loc să fie îmbunătățit, a fost rebutat”

Și Mariana Kalughin, expertă anticorupție, vicepreședinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), precizează că anume în Legislativ au fost introduse acele norme interpretabile, care nu prevăd clar sancțiuni pentru subiecții declarării care depun tardiv declarațiile la numire, angajare sau desemnare. ”Potrivit prevederilor legale, se califică ca depunere tardivă a declarației depunerea acesteia după expirarea termenului de depunere, în intervalul de timp cuprins între termenul de depunere (31 martie) și data inițierii controlului. În opina mea, aceste norme nu pot fi aplicate decât declarațiilor anuale. Totuși, fiind confuze, aceste prevederi fac incerte eventualele sancțiuni. Cu regret, nu pot să nu constat impactul dezastruos al exercițiilor parlamentare de “creație legislativă”. „Pachetul de integritate”, în loc să fie îmbunătățit, a fost rebutat”, a menționat experta CAPC.

Integritate tergiversată

Amintim că ”pachetul de integritate”, din care face parte şi actul legislativ de reformare a  ANI, este una dintre acţiunile prevăzute în Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016. Aleșii poporului au tergiversat adoptarea acestor legi, iar votarea lor în Parlament a fost o condiție a României de acordare a unui suport financiar.

Chiar dacă legile integrității au fost adoptate, acestea nu dau rezultate încă, deoarece finalizarea reformei ANI este tărăgănată de mai bine de un an. Acest lucru se întâmplă după ce candidații la funcția de președinte al ANI au picat testul la poligraf. Prin urmare, CI a organizat un alt concurs. Nici până în prezent această instituție nu are conducere.

Lilia Zaharia