Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

ANI ascunde informațiile de interes public. A refuzat să divulge cine sunt demnitarii care au cerut în instanță anularea actelor fostei CNI

Abia devenită funcțională după reformare, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) îngrădește accesul la informațiile de interes public. Portalul MoldovaCurata.md a solicitat numele și prenumele subiecților declarării veniturilor și intereselor personale care au cerut în instanță anularea actelor de constatare adoptate de fosta Comisie Națională de Integritate (CNI). În răspunsul oficial, președinta Rodica Antoci ne-a scris că informația solicitată ar conține date cu caracter personal. Unii experți critică decizia ANI și sunt de părere că instituția se transformă într-un paravan al corupților.

Până la reformare, pe site-ul fostei CNI exista o rubrică unde erau indicate toate dosarele ANI care sunt în instanța de judecată, astfel ca publicul să monitorizeze finalitatea actelor contestate de subiecții declarării veniturilor și intereselor personale. După ce Comisia și-a încetat activitatea, evidența acestor dosare în instanța de judecată a dispărut de pe site. În luna aprilie curent, portalul Moldova Curată.md a cerut de la instituție să-i prezinte lista cu numele și prenumele subiecților declarării în privința cărora Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis decizii prin care nu a menținut actele de constatare ale CNI.

ANI dezaprobă furnizarea informației solicitate

În răspunsul semnat de Rodica Antoci, care cuprinde aproape două pagini, instituția refuză furnizarea informației, invocând prevederi din Legea privind protecția datelor cu caracter personal. ”Datele cu caracter personal, direct sau indirect identifică o persoană fizică. În special prin referire la un număr de identificare (cod personal), la unul sau mai multe elemente specifice proprii identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale, se împart în două categorii: obișnuite și speciale. Categoria obișnuită o constituie informația care dezvăluie: numele și prenumele...”, se spune în răspunsul ANI.

La finalul răspunsului, conducerea instituției afirmă că dezaprobă furnizarea informației solicitate: ”Finalmente, bazându-se pe prevederile normelor legale sus-citate, în temeiul articolului 4 aliniat 1 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal și art.19 din Legea privind accesul la informație, reiterând și calitatea emitentului actelor judecătorești (CSJ) prin care au fost anulate actele de constatare ale CNI, Autoritatea dezaprobă furnizarea informației solicitate”, mai este specificat în răspuns.

Dumitru Alaiba: ”E clar că e o interpretare abuzivă a legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal”

Unii experți condamnă atitudinea ANI față de informația de interes public. Dumitru Alaiba, directorul Centrului de Reforme Politice (CRP), este de părere că instituția a comis un abuz. ”E clar că e o interpretare abuzivă a legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal, în defavoarea interesului public. Or, caracterul public al ședințelor de judecată trebuie protejat și consolidat prin accesul deplin la informații despre acestea, la orice etapă. ANI deține informația, dar nu a oferit-o la solicitare, încălcându-vă dreptul la accesul la informație”, a precizat expertul, care menționează că nefuncționrea instituției va afecta asistența financiară a Moldovei.

Mariana Kalughin: ”Între a fi Autoritate și a avea autoritate – e o cale imposibil de parcurs fără curaj și responsabilitate instituțională”

La rândul său, Mariana Kalughin, expertă anticorupție, precizează că asemenea informație nu conține date cu caracter personal. ”În opinia mea, răspunsul ANI poate servi drept etalon de cazuistică administrativă. Este o încercare de a-și voala refuzul prin astfel de expresii că ”autoritatea dezaprobă furnizarea informației solicitate”. Asemenea argumentări denotă frică și iresponsabilitate instituțională. Este cu neputință să dezlegi ”raționamentele” instituției, acestea fiind sofisme. Rămâne neclar temeiul în baza căruia ANI califică divulgarea numelui/prenumelui declarantului imixtiune în viața privată a persoanei. Declarațiile cu privire la venituri și proprietate (inclusiv numele și prenumele declarantului) au constituit acte publice, inclusiv cu respectivele acte de constatare ale CNI, dar și hotărârile judecătorești. Evident, confuzia totală vine de la reiterarea evazivă a ”calității emitentului actelor judecătorești (CSJ)”. Or, în situația în care considera că CSJ este instituția cu adevărat vizată, ANI ar fi trebuit să-i readreseze cererea în condițiile legii”, precizează experta. Mariana Kalughin a adăugat că prin acest răspuns, ANI a încălcat atât legislația națională, cât și cea internațională în domeniul accesului la informație. ”În opinia mea, informațiile care au fost solicitate nu pot fi calificate ca informații cu accesibilitate limitată. În speță, în special, ar fi trebuit să fie aplicate prevederile art. 10 din Legea privind datele cu caracter personal. Potrivit normelor citate, limitările/restricțiile la eliberarea informațiilor nu se aplică în situaţia în care prelucrarea datelor se face exclusiv în scopuri jurnalistice și dacă informațiile sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat. Abordarea ANI este contrară spiritului standardelor, cum ar fi Directiva nr. 2003/98/CE a Parlamentului European și Consiliului privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, care, prin pct. 16, reafirmă că punerea la dispoziția publicului a tuturor documentelor general disponibile deținute de sectorul public, care se referă nu numai la procesul politic, ci și la cel legal și administrativ, reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la cunoaștere, care este un principiu de bază al democrației. Este regretabil că ANI, care încă nu a reușit să se instituționalizeze, nu a trecut, iată, nici testul inițial al democrației – deschiderea către public. Între a fi autoritate și a avea autoritate – e o cale imposibil de parcurs fără curaj și responsabilitate instituționale. Sper ca ANI să-și revadă poziția”, a conchis Mariana Kalughin.

În opinia lui Sergiu Bozianu, expert independent în domeniul protecției datelor cu caracter personal, refuzul nu poate fi întemeiat pe simplul fapt că informația conține date cu caracter personal, or, art. 10 din Legea nr. 133 stabilește și anumite excepții de la regimul juridic al acestei legi, atunci când reprezentanții mass-media cer informații în scopuri jurnalistice. ”În acest sens, nu-mi este clar refuzul cel puțin pe faptul că sunt date cu caracter personal”, a specificat expertul.

CNPDCP cere ca jurnaliștii să-și motiveze solicitarea

Portalul Moldova Curată a cerut Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să analizeze răspunsul dat de ANI. Într-un răspuns oficial, ni s-a comunicat că, într-adevăr, numele și prenumele acestor funcționari sunt considerate informații ce conțin date cu caracter personal, menționând că jurnalistul care a cerut informația trebuia să-și motiveze cererea. ”Ținând cont de prevederile legale enunțate supra, se impune necesitatea respectării anumitor condiții și rigori de către solicitanții informației ce consemnează date cu caracter personal, pentru motivarea, în special, a interesului, scopului, relevanței solicitării, etc. informației oficiale cu accesibilitate limitată. Or, în contextul art. 8 alin. (2) al Legii privind accesul la informație, persoana care solicită acces la informația/documentele ce conțin date cu caracter personal, nu este absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate. În aceste condiții, pornind de la dispozițiile prevăzute supra, orice solicitare de dezvăluire a datelor cu caracter personal din partea unui reprezentant mass-media urmează să întrunească toate condițiile enunțate în art. 4, coroborat cu dispozițiile art. 10 din Legea privind protecţia datelor cu caracter personal, în special comunicarea scopului și temeiului legal, probarea interesului legitim asupra fiecărei categorii de date cu caracter personal solicitate, din perspectiva legăturii de cauzalitate și pertinenței/necesității obținerii acestor informații cu accesibilitate limitată care consemnează date cu caracter personal, care ar oferi operatorului de date cu caracter personal o justificare suficientă pentru ingerinţa în viaţa privată a persoanei fizice”, se spune în răspuns. Totodată, CNPDCP spune că informația solicitată poate fi furnizată doar când există un interes public major. ”În pofida faptului că cei vizați în solicitare sunt funcționari publici, subliniem că acestora de asemenea le este asigurată protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale în calitate de persoană fizică, în ceea ce priveşte protecţia datelor cu caracter personal, în special a dreptului la inviolabilitatea vieţii intime, familiale şi private. a acesteia. Astfel, doar un interes public major poate justifica identificarea acestor persoane şi în niciun caz simpla curiozitate”, se menționează în răspunsul CNPDCP.

ANI din România – transparentă, ANI din Moldova – cu lacăt pe informația de interes public

Dacă ANI din Moldova ascunde informația de interes public, Agenția Națională de Integritate din România publică pe site-ul său toate cazurile care se află în proces de judecată. Silviu Ioan Popa, secretarul general de la ANI din România, confirmă că informația solicitată de Moldova Curată nu trebuie să fie ascunsă de instituție. ”Numele persoanelor în privința cărora au fost efectuate activități de evaluare privind respectarea regimului juridic privind integritatea reprezintă date și informații cu caracter public. Conform prevederilor din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul deexprimare a informaţiei”, a explicat secretarul general al ANI din România. El a precizat că pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (www.integritate.eu) sunt publicate informații despre dosarele aflate în instanța de judecată, dar și cele în care judecătorii au emis deja decizii definitive. ”Datele privind stadiul dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată ori care sunt soluționate definitiv fac parte tot în categoria informațiilor de interes public. În acest sens, tot pe site-ul ANI se regăsesc listele privind persoanele aflate sub interdicția de 3 ani de a mai deține una dintre funcțiile publice ca urmare a constatării definitive în sarcina lor a incidentelor de integritate…”, a conchis Silviu Ioan Popa.

ANI din Republica Moldova nu mai verifică declarațiile de avere și interese personale deja de doi ani, de când în august 2016 a intrat în vigoare noua lege cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate și instituția a intrat în proces de reformare. ANI încă nu are angajați inspectorii de integritate – funcționari care vor examina cazurile de încălcare ale regimului juridic al conflictului de interese, al declarării veniturilor și incompatibilităților de funcții.

 

Lilia Zaharia

Preluarea textelor de pe pagina www.moldovacurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.moldovacurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
(0) comentarii
2018-06-27 09:47
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Valeri Hudoba
Magistrat la Judecătoria Comrat
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.