Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Prevederile legale referitoare la integritatea procurorilor moldoveni sunt confuze și controversate

În Recomandarea 1604 (2003) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind rolul Procuraturii într-o societate democratică guvernată în baza principiului supremaţiei legii, a fost recunoscut rolul esenţial al procurorului în asigurarea securităţii şi libertăţii în societatea europeană prin:

  • protecţia principiului supremaţiei legii;
  • protecţia drepturilor şi libertăţilor contra infracţiunilor penale;
  • asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor persoanelor bănuite sau acuzate de comiterea infracţiunilor penale;
  • supravegherea funcţionării corespunzătoare a organelor responsabile de investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor.

Evident, pentru a-şi îndeplini misiunea, procurorii trebuie să dispună de anumite garanţii. Acestea sunt nuanţate în Recomandarea (2000) 19 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind rolul Procuraturii în sistemul de justiţie penală. Potrivit documentului, statele ar trebui să adopte măsuri eficiente pentru a garanta că procurorii sînt capabili să-şi onoreze responsabilităţile profesionale în condiţiile legale şi organizaţionale adecvate, precum şi în condiţii adecvate în ceea ce priveşte mijloacele puse la dispoziţia lor. Astfel de condiţii ar trebui stabilite în cooperare strînsă cu reprezentanţii procurorilor. Statele ar trebui să ia măsuri pentru a asigura că:

  • recrutarea, promovarea şi transferul procurorilor să fie efectuate conform unor proceduri echitabile şi imparţiale, care ar prevedea garanţii împotriva oricărei abordări de favorizare a intereselor anumitor grupuri specifice şi care ar exclude discriminarea pe orice motiv;
  • cariera procurorilor, promovarea şi mobilitatea lor sînt guvernate de criterii obiective şi cunoscute, cum ar fi competenţa şi experienţa;
  • mobilitatea procurorilor este guvernată, de asemenea, de necesităţile serviciului;
  • procurorii posedă condiţii rezonabile de serviciu, reglementate prin lege, cum ar fi remunerarea, durata serviciului, pensie corespunzătoare, vîrstă de pensionare adecvată;
  • procedurile disciplinare împotriva procurorilor, reglementate prin lege, garantează echitatea şi obiectivitatea evaluării, dar şi luării deciziilor în acest sens, care ar putea fi supuse unei revizuiri independente şi imparţiale;
  • procurorii au acces la o procedură satisfăcătoare de apel, inclusiv, în caz de necesitate, accesul la judecată, cînd este afectat statutul lor juridic;
  • procurorii, împreună cu familiile lor, sînt protejaţi fizic atunci cînd este ameninţată securitatea lor personală ca urmare a îndeplinirii funcţiilor lor.

În fapt, aceste garanţii, de rînd cu altele (libertatea de exprimare, credinţă şi asociere; dreptul la instruire; specializare; atribuirea şi re-atribuirea dosarelor care ar asigura imparţialitatea şi independenţa; dreptul de a solicita ca indicaţiile ce le sînt adresate să fie exprimate în scris) vin să asigure integritatea individuală a procurorilor.

Unul dintre cele mai relevante documente europene în partea ce ţine de integritatea procurorilor este Ghidul european al eticii şi conduitei procurorilor, adoptat la Conferinţa Procurorilor Generali din Europa, Strasbourg, 31 mai 2005. Ghidul nu este obligatoriu pentru serviciile naţionale ale Procuraturii, însă, conţinînd principii general-acceptate, ar trebui să ghideze reglementările la nivel naţional în ceea ce priveşte etica şi conduita procurorilor. Ghidul stabileşte standarde de conduită şi activitate aşteptată de la procurori. Potrivit Ghidului, procurorii sînt datori:

  • să-şi onoreze obligaţiunile, inclusiv obligaţiunea de a acţiona întotdeauna în conformitate cu legislaţia naţională şi internaţională relevantă;
  • să-şi exercite atribuţiile just, imparţial, consecvent şi prompt;
  • să respecte, să protejeze şi să susţină demnitatea umană şi drepturile omului;
  • să conştientizeze faptul că acţionează din numele societăţii şi în interes public;
  • să se străduiască să menţină echilibrul dintre interesul general al societăţii şi interesele/drepturile fiecărui cetăţean.

Pe lîngă aceste îndatoriri de bază, Ghidul conţine prevederi referitoare la:

  • conduita profesională în general;
  • conduita profesională în contextul procedurilor penale;
  • conduita în viaţa privată.

În Republica Moldova există prevederi în vederea asigurării integrităţii procurorilor, însă acestea nu sînt suficient de clare şi cuprinzătoare.

Una din condiţiile de numire în funcţia de procuror, în virtutea Legii cu privire la Procuratură (nr. 294/2008), este buna reputaţie a candidatului, însă nu se specifică ce se înţelege prin buna reputaţie. Legea stabileşte şi un anumit regim de incompatibilităţi şi interdicţii. Astfel, potrivit art. 34, funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţilor didactice şi ştiinţifice. Din nou, nu este specificat exact ce se înțelege prin activitate didactică şi ştiinţifică. De altfel, necesitatea definirii noţiunilor „activitate didactică” şi „activitate ştiinţifică” este semnalată de mai mult timp, mai ales în contextul exigenţelor legale referitoare la declararea şi controlul patrimoniului/intereselor personale de către agenţii publici.

În condiţiile art. 35 din Legea cu privire la Procuratură, procurorul este supus unui regim de interdicţii conform căruia nu are dreptul:

  • să participe în proces de judecată dacă se află cu judecătorul, cu avocatul sau cu un alt participant la proces interesat de rezultatele procesului în relaţii de căsătorie, de rudenie sau de afinitate de pînă la gradul II inclusiv;
  • să facă parte din partide sau din formaţiuni politice, să desfăşoare ori să participe la activităţi cu caracter politic, iar în exercitarea atribuţiilor să exprime sau să manifeste în orice mod convingerile sale politice;
  • să fie ofiţer de investigaţii, inclusiv sub acoperire, informator sau colaborator al organului care exercită activitate specială de investigaţii;
  • să-şi exprime public opinia cu privire la dosare, la procese, la cauze aflate în curs de desfăşurare sau cu privire la cele despre care dispune de informaţie în legătură cu funcţia exercitată, altele decît cele care sînt în gestiunea sa;
  • să desfăşoare activitate de întreprinzător sau activitate comercială, direct sau prin persoane interpuse;
  • să desfăşoare activitate de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
  • să acorde consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar în cazul în care cauza respectivă este examinată de un organ al Procuraturii, altul decît acela în cadrul căruia îşi exercită funcţia, cu excepţia soţului (soţiei), copiilor şi părinţilor, procurorul neputînd să îndeplinească nici o altă activitate care, potrivit legii, este efectuată de avocat;
  • să aibă calitatea de asociat sau de membru în organul de conducere, de administrare sau de control al unei societăţi comerciale, inclusiv în bancă sau în o altă instituţie de credit, în societate de asigurări ori în societate financiară, în companie naţională, în societate naţională sau în regie autonomă.

Totodată, potrivit aceluiași articol, procurorul este obligat să se abţină de la orice activitate legată de exercitarea funcţiei sale în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele sale, pe de o parte, şi interesul public, al justiţiei sau al apărării intereselor generale ale societăţii, pe de alta, cu excepţia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus în scris la cunoştinţă conducătorului organului Procuraturii în care activează şi s-a considerat că existenţa conflictului de interese nu afectează îndeplinirea imparţială a atribuţiilor de serviciu. Evident, aceste norme sînt confuze. Or, pornind de la sensul noţiunii de conflict de interese, definită în art. 2 din Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, urmează a fi tratate nu numai situaţiile în care conflictul de interese afectează îndeplinirea imparţială a atribuţiilor de serviciu (conflict real de interese), ci şi situaţiile în care conflictul de interese ar putea afecta îndeplinirea imparţială a atribuţiilor de serviciu (conflict potenţial de interese).

La fel de confuze sînt şi prevederile din art. 39 alin. (2) lit. g) din Legea cu privire la Procuratură, potrivit cărora, pentru a participa la concurs, persoana depune, între altele, şi declaraţia cu privire la venituri şi proprietate, deşi candidaţii la funcţii nu sînt subiecţi ai declarării veniturilor şi a proprietăţii, lista acestora fiind stabilită expres şi exhaustiv prin art. 3 din Legea nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere (Legea nr. 1264/2002).

Norme controversate se conţin şi în prevederile art. 61 lit. f) din Legea cu privire la Procuratură, potrivit cărora constituie abatere disciplinară încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţia cu privire la venituri şi proprietate. Or, în condiţiile art. 14 din Legea nr. 1264/2002, este sancţionabilă disciplinar neîndeplinirea de către persoana responsabilă de colectarea declaraţiilor a obligaţiilor impuse de lege. Restul încălcărilor se urmăresc, în funcție de caz, contravenţional sau penal.

Este evident, acestea nu sînt singurele deficienţe ale Legii cu privire la Procuratură. Legea nr. 294/2008 ar putea genera probleme şi în contextul ciclului al IV-lea de evaluare a Republicii Moldova de către Grupul de State contra Corupţiei, cele mai importante fiind:

  • la nivel naţional, nu există o înţelegere comună a locului Procuraturii în sistemul puterilor în stat. Deşi, potrivit art. 1 din Legea nr. 294/2008, Procuratura este o instituţie autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, jurisprudenţa Curţii Constituţionale susţine o altă opinie;
  • pornind de la modul de numire a procurorului general, nu este garantată suficient independenţa Procuraturii faţă de Legislativ. Reamintim prevederile art. 125 alin. 1 din Constituţie, potrivit cărora procurorul general este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia;
  • Consiliul Superior al Procurorilor nu are capacitate suficientă (membri detaşaţi, sediu, personal) pentru a deveni garant veritabil al independenţei şi integrităţii sistemului organelor Procuraturii;
  • există problema subordonării excesive a procurorilor faţă de procurorii ierarhic superiori, care pot interveni şi asupra deciziilor procurorilor ierarhic inferiori;
  • deşi există standarde de etică (Codul de etică a procurorului, aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 12-3d-228/11 din 04.10.2011), acestea nu au un rol diriguitor în conduita procurorilor. Mai mult, Codul de etică a procurorului necesită a fi revizuit şi în contextul actualelor reglementări referitoare la declararea patrimoniului şi intereselor personale ale agenţilor publici.

De fapt, aceste probleme sînt notorii. Multe dintre ele sînt recunoscute şi de autorităţi, anumite soluţii fiind propuse prin Concepţia de reformă a Procuraturii, aprobată prin Legea nr. 122 din 03.07.2014. Însă, orice document de politici rămîne declarativ atît timp cît nu este dezvoltat un cadru legal pentru implementarea acestuia. Cu certitudine, reformarea Procuraturii, inclusiv în contextul standardelor europene, trebuie să devină prioritate în guvernare.

 

Mariana Kalughin, expert,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei

 

Preluarea textelor de pe pagina www.moldovacurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.moldovacurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
(0) comentarii
2014-12-10 12:55
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload

Știri relevante:

ANI a inițiat 6 controale ale averilor și intereselor unor judecători. Unii experți consideră efortul ”o mare decepție”

ANI a inițiat 6 controale ale averilor și intereselor unor judecători. Unii experți consideră efortul ”o mare decepție”
Inspectorii de integritate au inițiat 6 controale ale averilor și intereselor personale ale judecătorilor. Despre asta anunță, într-un comunicat, Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Potrivit instituției, inspectorii au analizat dacă cei în jur de 400 de judecători pe care îi are sistemul de justiție din Republica Moldova și-au depus declarațiile…//...
(0) comentarii
2019-08-13 14:23
Distribuie:

Poate Oleg Efrim să-l apere pe Plahotniuc și să fie membru în Consiliul de Integritate al ANI?

Poate Oleg Efrim să-l apere pe Plahotniuc și să fie membru în Consiliul de Integritate al ANI?
Avocatul Oleg Efrim, a cărui Casă de avocatură ”Efrim, Roșca și Asociații” a anunțat că îl va reprezenta pe fostul lider al Partidului Democrat, deputatul Vladimir Plahotniuc, este și membru al Consiliului de Integritate (CI) al Autorității Naționale de Integritate (ANI). El a fost desemnat din partea Guvernului, pentru un…//...
(0) comentarii
2019-07-23 16:19
Distribuie:

Deputatul democrat Grigore Repeșciuc a luat în arendă fostul său birou din Primăria Căușeni

Deputatul democrat Grigore Repeșciuc a luat în arendă fostul său birou din Primăria Căușeni
Fostul primar al orașului Căușeni și actualul deputat democrat Grigore Repeșciuc nu se poate despărți de biroul său de primar. El a decis să-l arendeze pe durata mandatului său de parlamentar, pentru orele de întâlnire cu cetățenii. Darea în arendă a fost deja aprobată de Consiliul local. Deși Oficiul Teritorial…//...
(0) comentarii
2019-07-12 11:43
Distribuie:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.