Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice




Monitorizăm activitatea ANI

Comisia Naţională de Integritate (CNI) are drept obiectiv implementarea mecanismului de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică

//...

Profil candidat: Ilan Șor

Integritate în activitatea politică

Ilan Șor s-a implicat în politică în anul 2015, cu ocazia alegerilor locale. În acea perioadă, el se afla în arest la domiciliu, fiind cercetat penal în dosarul privind furtul miliardului. Îndată după ce a fost înregistrat în calitate de candidat la locale pentru fotoliul de primar al or. Orhei, din partea mișcării social-politice „Ravnopravie”, a fost eliberat sub control judiciar din arest la domiciliu, ca urmare a unei cereri depuse de avocații săi, pentru ca să se poată implica în campania electorală. Analiștii politici au calificat atunci implicarea lui în politică drept intenție de a scăpa de arestul la domiciliu.

Șor a preluat oficial conducerea Mișcării „Ravnopravie” în iunie 2016, atunci când fostul președinte al formațiunii Valeriu Klimenco i-a cedat fotoliul. La scurt timp, în noiembrie 2016, Ilan Șor a reformat formațiunea, schimbându-i numele din Mișcarea „Ravnopravie” în Partidul Șor[1].

Anterior, Șor nu a făcut parte din niciun partid, în schimb, în mai multe conferințe de presă susținute în 2015-2016, politicianul a dezvăluit că ar fi finanțat activitatea mai multor partide: Partidul Liberal Democrat, Partidul Socialiștilor[2] [3]. La rândul său, Igor Dodon, care respinge acuzațiile, a afirmat că Șor ar fi fost unul dintre finanțatorii Partidului Comuniștilor[4].

 

În activitatea sa politică, Ilan Șor s-a remarcat prin agresivitate și atacuri verbale cu incitare la ură și violență îndreptate împotriva liderilor opoziției. Cel mai dur dintre acestea a fost discursul din iulie 2018, atunci când Șor, într-un video plasat pe Facebook, i-a amenințat pe Maia Sandu și Andrei Năstase că îi va bate cu cureaua, iar pe jurnaliștii care îl critică îi va pedepsi[5].

Ați scris despre pachete, da, desigur, au fost pachete, ele conțineau tartine și o sticlă cu apă pentru fiecare om, pentru că eu, în comparație cu voi, animalelor, mă gândesc la oameni. Acum despre cureaua mea, ea are patru ani, mi-a dăruit-o soția, aceasta este cureaua mea de noroc, eu am purtat-o și o voi purta, iar apoi cu această cataramă îți voi da la fund și ție Andrușa, și ție Maicica. Și dacă jurnaliștii plătiți, care-și permit să scrie lucruri urâte despre oameni, atunci când voi ajunge la putere, și asta va fi foarte curând, o să vă pedepsesc. Încetați sau vă va fi dureros”, a spus Șor în video

De asemenea, Șor s-a făcut remarcat în politică prin gesturi de ademenire a alegătorilor cu daruri, deschiderea magazinelor sociale în mai multe localități și concertelor la care mulțimea este hrănită și primește pachete cu produse alimentare. Sursa banilor pentru aceste acțiuni nu este cunoscută. CNA și Procuratura Generală, deși au fost sesizate de opoziție să verifice proveniența banilor, așa și nu au deschis o anchetă penală.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

Jurnaliștii de investigație au depistat mai multe proprietăți și averi deținute de Ilan Șor direct sau indirect, dar care nu se regăsesc în declarațiile de avere depuse de el la Comisia Națională de Integritate, transformată în Autoritatea Națională de Integritate.

Potrivit ultimei sale declarații de avere depusă la CEC, în contextul alegerilor parlamentare,  pentru anii 2017-2018[6], Ilan Șor deține un teren pentru construcții (indicat la categoria terenuri) pe care este amplasată o casă de 201,8 m. p., și un garaj de 48,6 m.p. procurate în 2014 și evaluate împreună la 4,8 milioane de lei. De asemenea, el mai are în proprietate trei apartamente: unul de 158 de m.p., procurat în 2000 cu 942.000 de lei, altul de 239,4 m.p., procurat în 2013 cu 824.000 de lei, și al treilea de 57 m.p., din 2002, cu valoarea de 162.000 de lei.

În declarația de avere Șor mai indică trei automobile: un Bentley Continental din 2010, procurat în 2014 cu 2,5 milioane de lei, un GAZ 2410 din 1988, procurat în 2014 cu 5000 de lei, și o parte dintr-o Toyota Runner din 1997, moștenită în 2006 cu 400 de lei.

În realitate, potrivit unei investigații Jurnal TV, parcul său de automobile ar fi mult mai mare.

Șor ar avea în folosință încă cel puțin trei Mercedesuri clasa G, cu care a fost văzut la mai multe evenimente publice, dar și încă un Bentley, cu alt număr de înmatriculare, în care diferă doar o cifră. Două din cele trei Mercedesuri ale lui Șor au fost filmate de mai multe ori lângă Primăria Orhei, dar și lângă un local de lux din capitală, unde se afla Șor. Potrivit JurnalTV, Ilan Șor a fost văzut în ultimul timp și cu un Audi luxos a cărui valoare, potrivit siteurilor de specialitate, ar fi de peste 90 de mii de euro. [7] Întrebată despre aceste automobile cu care se deplasează liderul Partidului Șor, purtătoarea de cuvânt a politicianului, Alina Șargu, a declarat că ele aparțin de fapt companiilor gestionate de el.

Deși indică în declarația sa de avere o casă în Chișinău, evaluată la 4,8 milioane de lei (cu tot cu garaj și teren), Ilan Şor locuieşte în Chişinău, pe o altă adresă, pe str. Lacului, o moşie cu o suprafaţă totală de 27 de ari, pe care şi-a ridicat mai multe clădiri. La Cadastru, potrivit Jurnal TV, sunt indicate trei construcţii separate - de 650, 100 şi, respectiv, 270 de metri pătraţi. Imobilul este înregistrat pe numele altei persoane. Tot aici au efectuat percheziţii procurorii, în februarie 2015, când au pornit urmărirea penală împotriva lui Ilan Șor. Potrivit datelor de la Cadastru, imobilul ar valora circa 9 milioane de lei.[8]

Ilan Şor şi soţia sa au o casă şi în suburbia Moscovei, în localitate Rubliovka. Potrivit presei din Rusia, Ilan și Sara Șor au procurat locuința în toamna anului 2013. Soția politicianului, Sara Şor, a demonstrat de mai multe ori presei ruse această locuință. Ea a dezvăluit că în casa cu trei etaje familia are şi o sală pentru sport, dar şi piscină. [9]

Ilan Șor este cunoscut drept omul de afaceri care a oferit de mai multe ori demnitarilor moldoveni servicii de transportare aeriană, ducându-i fie la meciuri de fotbal, fie în vacanțe, fie în deplasări. Șor menționează despre asta și în autodenunțul depus împotriva lui Vlad Filat. Cu toate acestea, în declarațiile sale de avere nu s-a regăsit niciodată vreun avion sau o companie aeriană. Totuși, Ilan Şor a recunoscut în cadrul unei conferinţe de presă, susţinute în martie 2015, că îi aparțin companiile aeriene Nobil Air şi Air Clasica. La sfârșitul lui 2014, Nobil Air a achiziționat un avion nou-nouț Embraer Legacy 650. Numărul de înregistrare - ER-KKL. KKL reprezintă și seria numerelor de înmatriculare a mașinilor lui Ilan Șor.

Preţul unui asemenea aparat de zbor porneşte de la 25 de milioane de dolari, echivalentul a peste 400 de milioane de lei, a constatat Jurnal TV, într-o investigație.[10] Urmărind rulajele financiare de pe unele dintre firmele implicate în furtul din sistemul bancar, jurnaliștii de la Jurnal TV au constatat că avionul Embraer Legacy 650 a fost cumpărat cu bani din miliardul furat. Un avans de 200 de mii de dolari a provenit de la o firmă de-a lui Șor, care a luat credite de la Banca de Economii. O altă plată, de 95 de mii de dolari, a făcut-o o altă companie controlată de către primarul de Orhei, de această dată abonată la credite la Unibank.

Nava Embraer Legacy a fost vândută pe 3 martie 2017 unei companii austriece specializată în oferirea serviciilor avia în domeniul businessului.

Classica Air de asemenea a deținut un avion, Embraer Learjet 60. Nava a fost vândută pe 24 august 2015, peste câteva luni după punerea sub acuzare a primarului de Orhei.

Presa a scris anterior și despre faptul că una dintre firmele lui Ilan Șor, Ghermivali SRL, ar fi dobândit 30 ha de pădure lângă satul Ivancea, Orhei. Firma este administrată de către o persoană pe nume Nadejda Coişman şi are sediul pe str. Tighina, 12, acolo unde își aveau sediul şi celelalte firme importante ale lui Sor: Dufremol, Klassika Asigurări sau Moldklassika International. Pe 23 octombrie 2015, Ghermivali a vândut pădurea firmei D.F.I. SRL, și ea parte a holdingului Sor. Noul proprietar al pădurii este o companie fondată în august 2012 de Viorel Melnic, acționar și fost președinte la Unibank, o altă financiar-bancară implicată în frauda bancară. Peste o lună, Melnic se retrage din acționariatul D.F.I., iar noul asociat unic devine Dufremol SRL, companie deținută de Ilona Sor[11].

Tot prin intermediari, Ilan Şor a intrat şi pe piaţa media din R. Moldova, achiziţionând, în vara anului 2014, prin SRL „Klassika Media”, posturile de televiziune Euro TV şi Alt TV.[12]

Recent, Euro TV și-a schimbat denumirea în „Televiziunea Centrală”, iar Alt TV în Orhei TV. Noile posturi TV s-au lansat în noiembrie 2018, în preajma campaniei electorale. Posturile TV au fost trecute în acte pe o nouă companie, Media Resurse, fondată încă în anul  2014, al cărei conducător este Dumitru  Chitoroagă, reprezentant împuternicit al partidului „Șor” în municipiul Chișinău, sectorul Botanica și Centru.

Întrebat de jurnaliștii Ziarului de Gardă cine a finanțat reorganizarea Euro TV și lansarea noului post de televiziune, Dumitru Chitoroagă a spus că banii vor fi împrumutați „de la parteneri ai fondatorului”, fără a preciza care parteneri.[13]

Nici companiile din domeniu media ale lui Ilan Șor nu s-au regăsit vreodată în declarațiile sale de avere.

Potrivit ultimei sale declarații de avere, Ilan Șor a încasat în ultimii 2 ani un salariu de circa 5170 de lei lunar, dar s-a împrumutat de la mama sa vitregă cu 36 de milioane de lei, împrumuturile urmează a fi stinse până în 2023. Luate impreuna cu imprumuturile pe care le-a facut în anii precedenți, datoriile edilului de la Orhei față de Ilona Șor se ridică la 76,8 milioane de lei.

Contrar multiplelor investigații în presă despre averile ascunse de Ilan Șor pe companii, CNI doar o dată, pe 22 octombrie 2015, a dispus iniţierea controlului privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţilor pentru anul 2014 de către Ilan Şor. CNI s-a autosesizat atunci după ce Ilan Şor a declarat într-un autodenunţ din 2015[14] că a oferit o sumă de 250 mln de dolari fostului prim-ministru Vlad Filat. CNI urma să verifice sursa acestor bani şi dacă ei au fost declaraţi de către primarul or. Orhei. Pe 3 martie 2016 CNI a examinat rezultatele controlului, fără a publica rezultatele acestuia. Toate încercările noastre de a afla care a fost decizia CNI pe acest caz s-au soldat cu eșec. ANI nu ne-a oferit informația[15].

În ultimul an, în presă, au apărut mai multe investigații despre vacanțele de lux și bunurile extrem de scumpe deținute de Ilan Șor și soția sa, înterpreta rusă Jasmine.

Potrivit unor anchete ale Jurnal TV, în perioada 2014-2015, în timpul și imediat după „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc, Șor a avut mai multe vancațe de sute de mii de dolari în locații exotice.

Astfel, de exemplu, în august 2014, Șor împreună cu familia și prietenii apropiați de la Moscova a avut o vacanță de lux în Coasta de Azur. Vacanța l-a costat pe businessmen 660.000 de euro. Numai chiria vilei luxoase a costat 430.000 de euro. A făcut și alte cheltuieli colaterale, de 230 de mii de euro, pentru închiriere de iaht și mașini de lux. Sumele ar fi provenit din împrumuturile frauduloase care au dus la falimentarea celor trei bănci conduse de Șor, iar ulterior au devenit datorie publică. Banii au fost transferați de compania Hezburg LLP, despre care Șor a recunoscut că îi aparține în cadrul proceselor de judecată ale lui Vlad Filat, Chiril Lucinschi și Veaceslav Platon.[16]

La sfârșit de 2014, Ilan Șor și soția sa au avut o vacanță în Maldive, pentru care au fost achitați 150.000 de dolari. Banii ar fi provenit din creditele frauduloase - prima sumă dintr-un credit de la Unibank și a doua - de la Banca de Economii. Banii au fost transferați de aceeași firmă off-shore. [17]

Tot în 2014, Șor a avut o vacanță pe o peninsulă privată din Grecia. La fel ca și în celelalte cazuri, Ilan Șor a cheltuit 108 mii de euro, banii ar fi fost transferați de aceeași  Hezburg LLP, din banii sustrași de la Banca de Economii.[18]

Potrivit unor documente cu rulajele financiare de pe conturile companiei Hezburg LLP, obținute de Jurnal TV, pe parcursul anului 2014, firma a transferat banii diferitelor companii pentru  închirierea avioanelor private, a automobilelor, iahturilor și a hotelelor de lux. În Serbia, în iunie, august și septembrie 2014, pentru serviciile de taxi aerian și avioane private, Hezburg a achitat 68 de mii de euro. În Elveția, pentru arendarea iahtului în iulie și august 2014, compania lui Șor a transferat 115 mii de euro.

Ilan Șor nu a comentat faptele expuse de Jurnal TV în investigație. Potrivit surselor din cadrul Jurnal TV, până în noiembrie 2018, Ilan Șor nu a depus în instanță vreo acțiune prin care ar contesta cele scrise de jurnaliști în investigație.

Potrivit declarației de avere pentru 2013-2014, în doi ani el a obținut un venit de circa 250.000 de lei.[19]

Ilan Șor ar fi finanțat campania electorală a PDM, înainte de alegerile parlamentare din noiembrie 2014. Cel puțin două plăți efectuate pentru concerte electorale ale Partidului Democrat au fost făcute de pe conturile unei firme, care a primit credite de la Unibank și Banca Socială, scrie Jurnal TV[20]. Banii, circa 30.000 de euro, ar fi fost transferați de pe conturile aceleiași companii Hezburg LLP, la care au ajuns mai multe sume din creditele neperformante de la BEM, BS și UB.

În timpul campaniei electorale din 2016, pentru funcția de președinte, Ilan Șor ar fi încercat  să transfere circa 300.000 de lei și pe conturile Partidului ˝Acțiune și Solidaritate˝, prin 4 viramente care au venit de la o persoană interpusă – apropiată de Șor, Veaceaslav Galoi.

Imediat ce și-au dat seama de proveniența banilor, cei de la PAS au refuzat să primească donația. 
Ilan Șor a declarat de mai multe ori că a sponsorizat și activități ale PSRM, PLDM, dovezi în acest sens nu au fost însă prezentate.

În octombrie 2015, Ilan Șor a făcut un autodenunț în care a afirmat că l-a mituit în repetate rânduri pe fostul premier Vlad Filat în schimbul obținerii unor avantaje personale sau de business. Potrivit lui Șor, suma mitei ar fi ajuns la 250 de milioane de dolari, iar acești bani au fost oferiți în schimbul unor privilegii pe care Filat ar fi trebuit să le acorde afacerilor actualului primar de Orhei. De  exemplu, pentru ca Filat, care era prim-ministru, să rezolve problema unui litigiu dintre Dufremol și Le Bridge, Șor ar fi plătit jumătate de milion de dolari. De asemenea, i-ar fi plătit pentru ca Ministerul de Externe să îl numească consul onorific în Rusia. Alte 500.000 de dolari i-ar fi oferit pentru ca Vlad Filat să promoveze adoptarea cadrului legal pentru comercializarea „produselor petroliere duty-free în zona vamală a R. Moldova”. Totuși, afirma Șor, Filat nu i-a îndeplinit doleanța.

Proiectul lui Ilan Șor privind deschiderea benzinăriilor duty free  a devenit realitate abia în acest an, printr-un proiect de modificare a legislaţiei fiscale, propus de către deputatul Vladimir Cernat, și votat de majoritatea parlamentară în lipsa unei expertize anticorupţie, a dezbaterilor în plen şi a unui aviz pozitiv al Guvernului. Cernat a negat pentru Ziarul de Gardă că ar avea vreun interes sau că ar fi fost remunerat pentru promovarea amendamentului la lege. [21]

Ilan Șor ar fi achitat și pentru studiile făcute în Marea Britanie de către fiul mai mic al lui Iurie Leancă, Liviu Tristan. Ar fi vorba despre 25.000 de lire sterline, banii provenind din creditele neperformante de la cele trei bănci aflate în process de lichidare.  [22]

Leancă a respins acuzațiile, precizând că a plătit studiile fiilor din propriile economii.[23]

De mai bine de zece ani, Ilan Șor a legat o strânsă „colaborare” cu șefii Confederației Naționale a Sindicatelor, a reușit să privatizeze pe bani mărunți mai multe imobile valoroase aflate în patrimoniul sindicatelor. Centrul de Investigații Jurnalistice a realizat mai multe anchete despre modul în care Șor a reușit să privatizeze în condiții dubioase hotelul Cosmos[24], hotelul Turist, Palatul de Cultură al Sindicatelor,[25]  pensiunea Flora etc.

O altă afacere ce implică un bun al statului și numele lui Ilan Șor este concesionarea Aeroportului International Chișinău. Potrivit raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind verificarea legalității concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, dar și unii raport comun anterior al Ministerului  Justiției și CNA[26], realizat la cererea fostului premier Valeriu Streleț, transmiterea bunului în concesie pe o perioadă de 50 de ani a avut loc cu multiple încălcări ale procedurii de organizare a concursului, cu mai multe condiții dezavantajoase statului și cu prejudicii pentru stat. [27]

Integritatea în gestionarea funcției publice și/sau de partid

Ilan Șor este cunoscut pentru comportamentul său agresiv și sfidător cu jurnaliștii. În ultima perioadă, Șor a lansat mai multe amenințări la adresa jurnaliștilor și a instituțiilor de presă care au realizat investigații despre el sau și-au permis să îl critice. Cel mai recent atac a fost adresat angajaților Jurnal TV pe care Șor i-a numit „gunoaie”, recomandându-le să își caute de lucru. [28]

Anterior, Șor a atacat-o dur și pe jurnalista TV8 Natalia Morari, pe care a comparat-o cu o prostituată: „Posturile de televiziune Jurnal TV și TV8 difuzează informații eronate, iar Natalia Morari de la TV8 este o „nemernică cu responsabilitate socială redusă”, a declarat Ilan Șor în timpul unui miting în fața sediului PPDA. „Uitați-vă cum vorbește despre popor. O să-i alungăm sub plintă ca pe șoareci”, a declarat Ian Șor.[29] [30]

De asemenea, după alegerea lui Ilan Șor în funcția de primar de Orhei, jurnaliștii s-au plâns de mai multe ori de restricționarea accesului în clădirea primăriei sau de refuzul autorităților locale din Orhei de a le oferi acces la informații și răspunsuri la solicitări oficiale de informații.

Urmare a atacurilor și amenințărilor sale la adresa jurnaliștilor, mai multe ONG-uri  din Republica Moldova au solicitat Procuraturii Generale să investigheze declarațiile făcute de Ilan Șor sub aspectul incitării la ură[31]. În septembrie 2018 Procuratura municipiului Chișinău, care a examinat amenințările lui Ilan Șor sub aspectul ”huliganism”, a emis o ordonanță de neîncepere a urmăririi penale.

Cel mai important prejudiciu care fi fost adus de Ilan Șor bugetului de stat ține de acuzațiile care îi sunt aduse de procurori în cazul falimentării Băncii de Economii, Băncii Socială și Unibank. Pentru a acoperi gaura formată la cele trei bănci urmare a acordării creditelor frauduloase, Banca Națională a Moldovei a acordat garanții de stat în valoare de 13,34 de miliarde de lei, ulterior transformate în datorii de stat.

Procurorii moldoveni îl acuză pe Ilan Șor că ar fi sustras din cele trei bănci circa 5 miliarde de lei. Judecătoria Chișinău a stabilit însă că există probe doar pentru sustrageri în valoare de 2,7 miliarde de lei.

Compania britanică Kroll, contractată de Guvern să realizeze un audit al situației în dosarul fraudei bancare, a constatat că împrumuturile oferite de cele trei bănci companiilor din așa-numitul grup Șor ating cifra de 2,9 miliarde de dolari, acordate în perioada anilor 2012 - 2014. Împrumuturile oferite ar fi fost ascunse în calitate de împrumuturi corporative, fiind spălate printr-un proces coordonat la nivel înalt, prin mai multe conturi bancare din Letonia, aparent coordonate de Șor[32].

Cazier judiciar

Pe numele lui Ilan Șor există două dosare penale pornite în legătură cu frauda din sistemul bancar. Primul dosar, din 6 mai 2015, a fost pornit pentru abuz de serviciu cu urmări grave, din funcția de președinte al Consiliului de Administrare al BEM. Al doilea dosar, din 22 iunie 2016 – pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani.

Pe primul dosar, ancheta se mai află pe masa procurorilor, iar pe al doilea caz, Șor a fost deja condamnat de Judecătoria Chișinău.

Învinuirea primarului de la Orhei a suferit schimbări pe parcurs. Instanța a recalificat „escrocheria în proporții deosebit de mari” (care se pedepsește cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului penal) în „cauzare de daune prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” (pentru care Codul penal prevede până la trei ani de închisoare) și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Într-un final, Șor a fost condamnat la 7 ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis.

În acest moment (ianuarie 2019), dosarul se află la Curtea de Apel Cahul.

 

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

 

 



 

 

 

Preluarea textelor de pe pagina www.moldovacurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.moldovacurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
(0) comentarii
2019-01-21 00:57
Distribuie:

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload

Știri relevante:

Integritatea politică în societatea moldovenească – între Coduri de Etică și criză de moralitate

Integritatea politică în societatea moldovenească – între Coduri de Etică și criză de moralitate
Clasa politică moldovenească are mari deficiențe la capitolul integritate, dar nici instituțiile statului și nici societatea nu sancționează în mod eficient aceste abateri, afirmă experți, dar și politicieni, participanți la masa rotundă „Integritatea politică – condiție esențială a unui sistem național durabil de integritate”, organizată de Asociația Presei Independente și…//...
(0) comentarii
2019-06-01 13:18
Distribuie:

Niciun certificat de integritate nu a împiedicat înregistrarea candidaților la parlamentare. Iurie Ciocan: Esența a fost ca oamenii să știe cu cine au de a face

Niciun certificat de integritate nu a împiedicat înregistrarea candidaților la parlamentare. Iurie Ciocan: Esența a fost ca oamenii să știe cu cine au de a face
Certificatele de integritate, eliberate de Autoritatea Națională de Integritate pentru prima dată la alegerile parlamentare, nu au împiedicat înscrierea în cursa electorală a vreunui candidat. Chiar dacă unele certificate arătau ”păcatele” candidaților, membru CEC Iurie Ciocan spune că ei nu au fost scoși din cursă deoarece nu aveau stabilite interdicții…//...
(0) comentarii
2019-03-02 21:02
Distribuie:

Lista Partidului Șor: figuranți în raportul Kroll și un martor al acuzării în dosarul Filat

Lista Partidului Șor: figuranți în raportul Kroll și un martor al acuzării în dosarul Filat
Unele nume de pe lista electorală a Partidului Șor apar și în raportul Companiei britanice Kroll, angajată de Guvern să investigheze ”furtul miliardului”. Marina Tauber și Reghina Apostolova, de exemplu, au fost acționare la Unibank, una dintre băncile falimentate în urma fraudei, și ar fi luat credite, folosind conturile unor…//...
(0) comentarii
2019-02-22 09:30
Distribuie:

Top demnitari cu probleme

Iacob Stegărescu
Șef al Secției Construcții Telenești
Ilan Șor
Primar al orașului Orhei
Vasile Ozun
Primar al comunei Bogzești
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.