Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice

Monitorizăm integritatea persoanelor cu funcţii publice




Monitorizăm activitatea ANI

Comisia Naţională de Integritate (CNI) are drept obiectiv implementarea mecanismului de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică

//...

Regulamentul de alegere a conducerii ANI – contestat de societatea civilă

Mai multe organizații neguvernamentale atenționează că regulamentul elaborat de Consiliul de Integritate pentru selectarea președintelui și vice-președintelui Autorității Naționale de Integritate conține imprecizii și necesită a fi îmbunătățit. De asemenea, în unele cazuri, regulamentul depășește cadrul legal existent, consideră experții.

Experți: testul cu detectorul de minciuni nu ar trebui să fie decisiv

Una dintre condițiile de concurs ar urma să fie testarea cu detectorul de minciuni a candidaților, iar rezultatele ar urma să fie hotărâtoare în ce privește acceptarea în concurs. În opinia Marianei Kalughin, vicepreședintă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, testul la poligraf nu ar trebui să fie decisiv, întrucât legislația națională prevede că acesta este un mecanism complementar altor testări și nu poate fi considerat o dovadă incontestabilă că persoana spune adevărul sau nu. De asemenea, legislația spune că o persoană poate refuza să treacă testul la poligraf și acesta nu este un motiv ca să nu fie acceptată la concurs.

”Nu este vorba să se excludă testul la poligraf, dar aceste rezultate vor fi foarte nesigure în fața unei instanțe de judecată și vor fi interpretabile”, a menționat Mariana Kalughin.

Regulamentul elaborat de membrii Consiliului de Integritate mai prevede faptul că viitorii candidați ar urma să depună o declarație pe propria răspundere că nu a fost privat(ă) de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități, ca pedeapsă principală sau complementară, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, că în privința sa nu s-a constatat, prin act definitiv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor, că nu există o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care s-a dispus confiscarea averii nejustificate, că nu a fost membru de partid și nu a desfăşurat activităţi cu caracter politic în cadrul unui partid politic sau al unei organizaţii social-politice și că nu este și nu a fost ofiţer sub acoperire, informator sau colaborator al organului care efectuează activitatea specială de investigaţii. Potrivit experților, acest lucru nu este prevăzut în Legea cu privire la ANI.

Demisia înainte de termen, contestată de experți

O altă declarație pe care ar urma să o semneze candidații la funcțiile de președinte și vice-președinte al ANI este ”Declarația de demisie în cazul lipsei de performanță satisfăcătoare instituțională a ANI”. Asta înseamnă că viitorii conducători ai ANI ar urma să își depună demisia înainte de termen, dacă pe durata activității lor „instituția nu înregistrează performanțele satisfăcătoare în realizarea obiectivelor asumate din Programul prezentat sau din Strategia ANI adoptată”. Experții cred că asemenea declarație ar fi ca un ”cec în alb” semnat de candidați, întrucât activitatea ANI nu va ține doar de cea a viitorului președinte și vice-președinte al instituției, dar și de Consiliul de Integritate, care elaborează strategia de activitate a ANI.

Potrivit lui Ion Guzun, consultant la Centrul de Resurse Juridice, ar putea apărea cazuri când Parlamentul ar tăia din competențele sau din bugetul ANI, fapt ce tot ar influența asupra eficienței instituției. El a optat pentru excluderea prevederii care obligă la semnarea unei asemenea declarații.

Fișele de evaluare ar trebui făcute publice

Centrul de Resurse Juridice, Asociația pentru Democrație Participativă și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare au mai formulat o serie de alte propuneri pentru îmbunătățirea regulamentului de alegere a conducerii ANI. Organizațiile propun rescrierea documentului după exemplul Regulamentului privind organizarea și desfăşurarea probei scrise a concursului public pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională din partea Guvernului și al Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor, capitolul referitor la alegerea Președintelui CSP. Organizațiile semnatare propun aplicarea în special a prevederilor referitoare la întrebările din ziua concursului, citirea lucrărilor de către o persoană terță, alta decât membrii Comisiei de examinare.

Se mai propune elaborarea unor criterii clare și detaliate pentru proba scrisă și cea de interviu și includerea în regulament a unei anexe cu o fișă de evaluare clară în privința grilei de punctaj. Fișele de evaluare precum și alte acte din cadrul procesului de evaluare a candidaților, semnate de membrii Comisiei de examinare, ar urma să fie făcute publice, se mai arată în recomandările experților.

Unul dintre membrii Consiliului de Integritate, președintele CSP, Mircea Roșioru, a declarat că unele propuneri ale societății civile au fost relevante. El a propus ca acestea să fie formulate ca amendamente la regulament și să fie votate pe rând, separat.

Reprezentantul societății civile în Consiliul de Integritate, Dumitru Țîra, a declarat că la ședința de săptămâna viitoare regulamentul ar putea fi aprobat, după examinarea recomandărilor societății civile. ”Unele dintre ele sunt pertinente, au logică, în cazul altora, logica gândirii noastre în proiectul regulamentului e alta, de fapt”, a spus Dumitru Țâra.

Aproape 100 de sesizări așteaptă să fie examinate

Președintele în exercițiu al ANI, Anatolie Donciu, a declarat că la 1 august 2016, perioadă în care instituția nu a funcționat din cauza demarării reformei, au fost recepționate aproape 100 de sesizări. Acestea ar urma să fie examinate după ce ANI va deveni operațională, adică atunci când va avea angajați inspectorii de integritate. Deocamdată, numărul exact al acestora nu este cunoscut, o decizie urmând să fie luată de Parlament. Comisia Națională de Integritate (CNI) avea în componența sa aproximativ 15 persoane care se ocupau de controlul declarațiilor de venituri și proprietăți și al celor de interese personale. Angajații reușeau să verifice 5-7 mii de declarații anual, a menționat Anatolie Donciu. „Numărul subiecților declarării era anterior de 55 de mii, iar după adoptarea noii legislații, a crescut la 75 de mii. Chiar dacă se vehicula anterior cifra de 30-40 de inspectori de integritate, aceștia nu vor reuși să facă verificările în conformitate cu noua lege, care prevede că 40 la sută dintre toate controalele ar urma să fie făcute asupra persoanelor cu demnitate publică”, a mai spus Anatolie Donciu.

Natalia Enache
 


 


 


 

Preluarea textelor de pe pagina www.moldovacurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.moldovacurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
(1) comentarii
2017-01-31 14:44
Distribuie:

Sergiu Ostaf

31.01.2017
17:24
Merci pentru acest articol. Cred ca oricare publicatie ar trebui sa reflecte cel putin 2 puncte de vedere asupra aceluiasi aspect discutat in publicatie. Aveti doar cite un punct de vedere la fiecare subiect discutat.Incerc sa ajut diversificarea opiniei pe fiecare subiect discutat, succint:1. Excluderea declarației pe propria răspundere de demisie dacă nu realizează performanța instituțională asumată. Practica consistentă a tărilor dezvoltate și recomandările (WB, OECD, etc) prevede aplicarea principiului de responsabilitate instituțională (se referă la funcțiile de conducător) sau responsabilitatea ministerială (se referă doar la funcțiile politice, adică miniștrii) care implică declararea demisiei din pripria inițiativă fiind o obligație (morală, în unele cazuri) a deținatorului funcției de conducere. În acest sens, expertiza furnizată ar trebui să prevadă și expertiza de gestionare a instituției publice și a experienței solide în festionarea resurselor umane, managementul bazat pe obiective. Legea nr. 133/2016 nu prevde expres aceasta cerință, deși, legea similară a României are o referință expresă în acest sens. Autorii, membrii grupului de lucru asupra elaborării pachetului de integritate și experții internaționali antrenați au invocat consistent transferul practicii pozitive a Romîniei nî acest sens, însă unele prevederi și pirnicipii importante sunt excluse nejustificat și selectiv. În realitate, cadrul legislativ național și legea ANI prevede aceasta responsaibilitate instituțională. 2. Excluderea declarației de avere și de interse personale și Excluderea inadmisibilității dacă se constată diferența substanțială în declarația depusă și cea verificatăLegea 133/2016 prevede necesitatea asigurării caracterului integru a l concursului și a activității instituționale. Verificarea declarației de avere și integritate deși nu este prevăzută expres în lege, este o practica constantă și consolidată inclusiv în activitatea instituțiilor publice din Moldova la etapa de concurs. Evident ea este în conformitate cu spiritul legii și în special cu practica pozitivă a democrațiilor consolidate. Cel mai important creează încrederea mai mare în procesul de asigurare a integrității. Cel mai important este că aceasta propunere este consistentă cu obiectivele și cerințele înalte fața de condidat. 3. Excluderea cerinței de testare cu poligraf inclusiv admisibilității în cazul nesusțineriiLegea nr.133/2016 prevede expres aceasta cerință. Se propune ca, Consiliul să coopereze cu operatorul poligrafului și modelează întrebărilr necesare identificării caracterului integru a candidatului. Adică să modeleze testul poligrafului dupa riscurile care pot sutveni în procesul de desfășurare a concursului. 4. Fișele de evaluare și tematica concursului pentru proba scrisă și proba de interviu sunt piblice și experții au putut face cunoștința cu aceste. În final, dacă aveți și alte întrebări, nu ezitați să ne solicitați a două opinie, după cum se cere în practica jurnalistică standardă.

Adaugă Comentariu

Capcha, click for reload

Știri relevante:

Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui Igor Dodon

Accesul la informație este mai presus ca imunitatea lui Igor Dodon
Curtea de Apel Chișinău a decis ieri, în procesul de judecată intentat președintelui Igor Dodon de către fotoreporterul Constantin Grigoriță, că șeful statului nu poate beneficia de imunitatea acordată de lege în cazurile când litigiul vizează accesul la informații de interes public. Constantin Grigoriță, membru al Asociației Presei Independente (API),…//...
(0) comentarii
2017-11-17 14:51
Distribuie:

Î.S „Poșta Moldovei” ar putea plăti o amendă de până la 9 mii de lei pentru neexecutarea unei decizii a CSJ privind asigurarea accesului la informație

Î.S „Poșta Moldovei” ar putea plăti o amendă de până la 9 mii de lei pentru neexecutarea unei decizii a CSJ privind asigurarea accesului la informație
La începutul lunii octombrie 2017, magistrații de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au emis o decizie irevocabilă prin care au obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații referitoare la concursurile de achiziții desfășurate pe parcursul anilor 2014-2016. Deși a trecut deja o lună, termen în…//...
(0) comentarii
2017-11-08 10:54
Distribuie:

Conflictul de la ANI, versiunea lui Anatolie Donciu: „Strătilă a uzurpat puterea la ANI și a capturat funcția de președinte” Victor Strătilă: „A fost restabilită ordinea de drept”

Conflictul de la ANI, versiunea lui Anatolie Donciu: „Strătilă a uzurpat puterea la ANI și a capturat funcția de președinte”  Victor Strătilă: „A fost restabilită ordinea de drept”
După ce săptămâna trecută a anunțat că a depus, la Parlament, cerere de demisie din funcția de președinte în exercițiu al Autorității Naționale de Integritate (ANI) în urma conflictului cu vicepreședintele în exercițiu Victor Strătilă, Anatolie Donciu a expediat presei un mesaj în care își prezintă propriul punct de vedere…//...
(0) comentarii
2017-11-08 02:36
Distribuie:

Top demnitari cu probleme

Lilia Pogolșa
Viceministră a Educației
Nistor Grozavu
viceprimar al municipiului Chișinău
Stela Grigoraș
Ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
Proiectul „www.moldovacurata.md - platformă on-line la tema integrităţii persoanelor cu funcţii publice” este realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova
Copyright © 2013 Moldova Curată. Toate Drepturile rezervate.