ANI la cinci ani de activitate: Cadru normativ defectuos, rezultate modeste

Dezbateri 30 iulie 2021 2710



La cinci ani de la intrarea în vigoare a legislației privind Autoritatea Națională de Integritate, experții constată că declarațiile politicienilor privind reforma ANI nu au fost susținute prin voință reală și acțiuni potrivite, fiind promovate inițiative legislative contrare interesului public, iar cadrul normativ aferent rămâne defectuos. Subiectul a fost abordat în cadrul unei mese rotunde organizate de Asociația Presei Independente și portalul MoldovaCurata.md, cu susținerea Fundației Soros Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Experta pe domeniul integrității, Mariana Kalughin, a prezentat o sinteză a etapelor de dezvoltare instituțională a ANI, iar conducerea Autorității a vorbit despre lipsa unor mecanisme eficiente și și despre interesele mediului politic de a pune piedici în activitatea ANI.

Acum cinci ani, la 30 iulie 2016, a intrat în vigoare legislația privind organizarea ANI și abia la 30 decembrie, la sfârșit de an, a fost convocată prima ședință a Consiliului de Integritate. Această structură avea menirea să organizeze concursul pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte al ANI, astfel încât, abia peste un an, la 21 și respectiv la 29 decembrie 2017, a fost aleasă conducerea Autorității: Rodica Antoci în funcția de președinte și Lilian Chișcă în cea de vicepreședinte. În februarie 2018 a fost aprobată structura și efectivul-limită al ANI și abia în iunie același an au fost angajați primii patru inspectori de integritate.

Mariana Kalughin: „De fiecare dată au fost făcute încercări pentru a face cadrul legal și mai puțin operabil, au fost promovate inițiative legislative contrare interesului public”

„De fiecare dată au fost făcute încercări pentru a face cadrul legal și mai puțin operabil, au fost promovate inițiative legislative contrare interesului public. Dacă vă aduceți aminte și despre intervenție referitoare la amnistia capitalului, precum și exemplul de la sfârșitul anului trecut, când partidul care avea majoritate în Parlament a încercat să revizuiască termenele de prescripție, astfel încât, practic, ar fi pus la îndoială multe eventuale controale și finalitatea acestora”, a subliniat experta Mariana Kalughin, constatând, totodată, că nici societatea civilă, nici ANI nu au fost consultate. Ea a mai remarcat că instituționalizarea ANI a fost tergiversată prin constituirea și activitatea încetinită a Consiliului de Integritate și consideră că formatul, mandatul și modul de funcționare al Consiliului trebuie regândite. 

Conflictele din cadrul ANI sunt prea numeroase și prea scandaloase

Autoarea analizei s-a referit și la disensiunile permanente între conducerea ANI și Consiliu, între președintele și vicepreședintele ANI, între conducerea ANI și inspectorii de integritate, sugerând că acestea ar putea să semnaleze necesitatea revizuirii statutului tuturor actorilor. „Poate e vorba și de anumite lucruri ce țin de calitatea umană, însă, totuși, conflictele sunt prea numeroase și prea scandaloase. Conflicte există în toate entitățile, dar în cazul ANI aceste conflicte capătă o rezonanță publică și apar învinuiri reciproce între niște actori care, de fapt, ar trebui să lucreze în parteneriat”, a subliniat Marian Kalughin. Experta a arătat, de asemenea, că procedurile de recrutare a inspectorilor de integritate nu asigură buna gestionare a funcțiilor, astfel că ar trebui revizuite  condițiile de eligibilitate și procedurile de verificare preangajare. Ea a mai observat că există o creștere anuală a numărului declarațiilor depuse repetat, deoarece se comit erori.

Multe controale pe averile demnitarilor – clasate

Referitor la activitatea nemijlocită de control, experta mai atrage atenția la ponderea ridicată a procedurilor de control al averilor clasate. Analizând ultimii trei ani de activitate, se poate vedea că în 2018 au fost zero acte de constatare pe controlul averilor, în 2019 – 10 și în 2020 – 14. Totodată, numărul cazurilor clasate este mai mare: 1 – în 2018, 44 – în 2019, 68 – în 2020, considerabil mai multe decât cazurile pe conflicte de interese, incompatibilități, restricții și limitări. Experta presupune că această situație ar putea fi generată de probleme legate de accesul inspectorilor de integritate la bazele de date gestionate de alte autorități și recomandă să fie asigurată interoperabilitatea bazelor de date. De asemenea, pe parcursul acestor ani, chiar dacă este în creștere numărul de controale inițiate și terminate, precum și numărul de încălcări constatate, se diminuează rata de inițiere a controalelor și rata de constatare a încălcărilor. 

Nicio constatare definitivă pe confiscarea averilor nejustificate

Experta mai recomandă ca ANI să acorde atenție sporită cazurilor de rezonanță socială sporită, în care sunt vizați demnitari aflați în funcții importante, și să se vegheze asupra randamentului și finalităților procedurilor de control, adică anularea actelor emise în situații de conflicte de interese și confiscarea averilor nejustificate. ”Rapoartele anuale ale ANI nu ne dau date care să ne convingă că s-a reușit să se obțină anularea actelor emise în situații de conflicte de interese și că avem hotărâri judecătorești irevocabile în acest sens. Aceeași problemă este și cu confiscarea averii nejustificate. Înțelegem că mai multe proceduri au fost demarate, dar nu avem nicio constatare rămasă definitivă și irevocabilă”, a subliniat Mariana Kalughin.

Rodica Antoci: „De când sunt președinte la ANI am trăit cu sentimentul că mereu cu o mână se dădea pentru această instituție și cu două-trei se lua”

Președinta ANI, Rodica Antoci, s-a referit la mai multe impedimente care au stat și continuă să stea în fața unei activități mai eficiente a Autorității, inclusiv la bugetul mic, ce nu asigură independența reală a instituției, pentru că nu a permis angajarea mai multor inspectori și dotarea tehnică a sediului. Ea a remarcat că bugetul alocat ANI este mic pentru o asemenea instituție, pentru că 70 la sută din resurse sunt destinate cheltuielilor de personal. În anul 2020, bugetul alocat ANI a fost de aproape 30 de milioane de lei, iar bugetul executat – de 15 milioane.

„De când sunt președinte la ANI am trăit cu sentimentul că mereu cu o mână se dădea pentru această instituție și cu două-trei se lua. Chiar dacă erau acele dispoziții tranzitorii la legea cu privire la ANI, de a crea bugetul, structura, de a demara primele concursuri pentru funcțiile de inspectori de integritate, toate erau condiționalități pe care Republica Moldova și le asumase față de Uniunea Europeană, totuși, de fiecare dată, impedimentele ne-au jucat festa. Erau perioade când ne gândeam că, efectiv, o să intrăm în blocaj”, a relatat Rodica Antoci.

Șefa ANI a subliniat că nici structura actuală a instituției nu este cea mai potrivită, iar modificările la legea salarizării au redus considerabil din remunerațiile inspectorilor de integritate, astfel că aceste funcții au devenit mai puțin atractive. „Sunt multe probleme. Sperăm că actuala guvernare o să le ia în calcul, o să fie mult mai activă, pentru că dacă ne dorim un rezultat în lupta împotriva corupției, nu este suficient doar să examinăm dosare, mă refer la instituțiile abilitate cu acest drept. Este nevoie de un sistem judecătoresc independent cu adevărat, este nevoie ca Legislativul să creeze legi care să permită instituțiilor abilitate cu acest drept să aibă pârghii suficiente pentru a identifică și a aproba toate mijloacele necesare în actele pe care le emit cu constatări sau cu decizii. Este necesar să fim asigurați cu resursele necesare, inclusiv resursele umane. Dar să nu uităm și de educare, pentru că, până la urmă, suntem instituție de educare și prevenire. Noi suntem instituție de suport pentru dosarele pe care le investighează Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție sau CNA”, a opinat Rodica Antoci.

Conflicte „artificiale” la ANI

Referitor la conflictele din cadrul Autorității, președinta instituției consideră că acestea ar fi „artificiale”. Totodată, ea nu a ezitat să acuze Consiliul de Integritate de faptul că nu i-a oferit susținere. „Toate conflictele pe care le expun anumite persoane în public, eu le consider conflicte artificiale. De ce? Pentru că, vrem, nu vrem, putem să ne așezăm la o masă să discutăm, să ne spunem punctele de vedere, dar nu să mergem doar pe faptul că am opinia mea și este nevoie ca președintele ANI să ia această decizie. Atunci când se va face o delimitare clară care sunt atribuțiile conducerii ANI, ale Consiliului de Integritate, va fi mult mai ușor. Regretul este că, în acești ani, nu am avut, în calitatea mea de președinte, susținere din partea Consiliului de Integritate”, a declarat Rodica Antoci. Ea s-a referit și la faptul că CI nu a aprobat până acum strategia de dezvoltare a instituției.

Inspector de integritate: „Așteptările societății civile ar trebui corelate cu legislația în vigoare”

În prezent, ANI are 24 de inspectori de integritate, a informat în cadrul mesei rotunde inspectoarea de integritate Alina Munteanu, împuternicită cu atribuții de control și organizare a activității Inspectoratului de integritate. Ea a explicat că aceștia, pe lângă controalele efectuate pe averi și interese, mai au în atribuții soluționarea conflictelor de interese și sunt și agenți constatatori, având atribuțiile să aplice amenzi în anumite situații stabilite de lege.

„În ceea ce ține de așteptările societății civile, acestea ar trebui corelate cu legislația în vigoare. De exemplu, confiscarea averilor nejustificate nu are loc imediat și ar trebui să înțeleagă societatea că pentru a confisca este necesară respectarea unei proceduri bine stabilite. În primul rând trebuie să existe o sesizare. Apoi urmează verificarea propriu-zisă a averii. Aceasta durează în timp, pentru că sunt subiecți care înregistrează numeroase tranzacții, dețin bunuri imobile în țară și peste hotare, au copii minori, au soții, foste soții, au concubini. De competența inspectorilor de integritate este verificarea tuturor modificărilor patrimoniale intervenite în perioada exercitării mandatului. În cazul în care, prin actul de constatare se constată o avere nejustificată, confiscarea nu are loc imediat, pentru că subiectul declarării este în drept să conteste actul de constatare, iar confiscarea se realizează doar în baza unei hotărâri emise de instanța de judecată. Aceste proceduri durează în timp și, aparent, nu avem rezultate”, a spus Alina Munteanu.

„ANI trebuie să protejeze cetățenii de funcționarii publici care sunt preocupați exclusiv de promovarea intereselor personale și care fac abuz de funcția pe care o dețin”

Directoarea Departamentului Buna Guvernare din cadrul Fundației Soros Moldova, Natalia Camburian, a subliniat în cadrul discuțiilor că ANI trebuie să se poziționeze „ca o instituție puternică, eficientă, care ar trebui să reprezinte garantul respectării cadrului juridic menit să protejeze cetățenii de funcționarii publici care sunt preocupați exclusiv de promovarea intereselor personale și care fac abuz de funcția pe care o dețin”.

Natalia Zaharescu

Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.

 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2021

Masă rotundă. Lacune și inexactități în proiectul de le...

29 septembrie 2021
1846
Dezbateri

Lacunele din legislaţie şi procedurile juridice complic...

Experţii solicită eliminarea lacunelor din legislaţie şi simplificarea procedurilor juridice privind tragerea la răspundere a demnitarilor şi funcţionarilor care nu-şi declară sau declară eronat veniturile, proprietăţile şi interesele personale.

02 decembrie 2013
1170
Dezbateri

Cum sunt protejați avertizorii de integritate de instit...

Avertizorii de integritate – așa cum sunt numite persoanele care denunță fapte ilegale din interiorul unor instituții sau organizații – nu beneficiază de protecție eficientă din partea statului, astfel că aceștia nu sunt încurajați să scoată la iveală ilegalitățile. Experți și reprezentanți ai instituțiilor statului menite să-i protejeze pe avertizorii de integritate au dezbătut acest subiect în cadrul unei mese rotunde cu genericul „Avertizorul de integritate - un element esențial în lupta împotriva corupției”, organizată de Asociația Presei Independente și portalul anticorupție MoldovaCurata.md.

26 aprilie 2019
1700
Dezbateri

Opinii la o dezbatere organizată de Moldova Curată: con...

Numărul cazurilor de confiscare a averilor ilicite este în creștere în ultimii ani, dar mult prea mic față de așteptările societății, au constatat mai mulți experți în cadrul mesei rotunde organizate de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată la tema „Confiscarea averilor în cazurile penale și civile: rezultate puține, perspective vagi”.

28 martie 2018
1173
Dezbateri

ANI – în incertitudine, până la vară?

Autoritatea Națională de Integritate ar putea să fie funcțională abia din vara acestui an și nu de la începutul anului 2017, așa cum a promis anterior ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, într-un interviu pentru Moldova Curată. Este părerea exprimată de către experți în domeniul integrității în cadrul unei mese rotunde organizate de Asociația Presei Independente și portalul moldovacurata.md.

25 ianuarie 2017
1542
Dezbateri

Al doilea Raport de monitorizare al ANI: ”Un act de con...

19 februarie 2020
3440