ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă referitoare la averile, conflictele de interese şi incompatibilităţile funcţionarilor
Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.
Legea veche stabilea că un control putea fi iniţiat de către Comisie din oficiu ori la sesizarea persoanelor fizice sau juridice interesate. De asemenea, actul legislativ mai stipula că acest control din oficiu putea fi început şi ca „urmare a publicaţiilor din mass-media”. „Se face în baza unui proces-verbal privind efectuarea controlului din oficiu, aprobat de Comisie”, se mai spunea în lege.
O prevedere similară se conţinea şi în proiectul Legii privind declararea averii şi intereselor personale. În procesul de examinare în Parlament, deputatul Ştefan Creangă a propus însă excluderea acestei prevederi, astfel că inspectorii de integritate nu vor mai fi obligaţi de lege să iniţieze controale în baza articolelor din presă.
Prevederi interpretabile
Acum legea stabileşte că autoritatea „efectuează controlul averii şi al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale metodologiei de efectuare a controlului averii şi al intereselor personale şi privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor şi al restricţiilor. În lege mai este stipulat că un control din oficiu „se iniţiază la sesizarea preşedintelui ori a vicepreşedintelui Autorităţii sau a inspectorului de integritate. Controlul din oficiu este iniţiat în baza unor informaţii publice”.
În opinia lui Anatolie Donciu, preşedintele în exerciţiu al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), expresia „informaţii publice” este una care lasă loc de interpretări, deoarece până în prezent CNI era obligată să se autosesizeze din materiale jurnalistice. Acum, va fi lăsat la discreţia ANI să decidă iniţierea controalelor din materiale din presă. Anatolie Donciu recunoaşte că pe parcursul activităţii CNI mass-media a avut un rol important în descoperirea conflictelor de interese admise de subiecţii declarării, dar şi în comunicarea către public a cazurilor concrete de averi nejustificate acumulate de mai multe persoane cu funcţii de răspundere. Potrivit CNI, circa o treime din cazurile examinate până acum de instituţie au avut la bază materiale jurnalistice.
Mariana Kalughin, vicepreşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, spune că potrivit noilor prevederi, jurnalistul sau publicaţia va trebui să sesizeze ANI de fiecare dată când va dori ca instituţia să verifice dacă un subiect al declarării ar fi admis abateri atunci când şi-a declarat averea sau interesele personale.
În noul act legislativ este specificat că sesizarea formulată de o persoană fizică sau juridică de drept public sau de drept privat trebuie să întrunească condiţiile de formă şi conţinut stabilite de Legea nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare.
Fobie de presă
Tot în lectura a doua a mai fost modificată o prevedere legată de presă. Pe lângă conducere, ANI va mai avea în structura sa şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie declarau anterior că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Date publice, dar ascunse în declaraţiile pe venit şi d...
Mai multe declarații de venituri și proprietăți, precum și de interese personale pentru anul 2014 au fost publicate cu erori. Astfel au fost divulgate datele personale ale demnitarilor care le-au depus sau, dimpotrivă, au fost acoperite date care nu au caracter personal. De exemplu, denumirile și adresele firmelor și companiilor la care dețin acțiuni unii funcționari au fost hașurate, fapt care face inutilă publicarea declarației.
INTERVIU: ”INTEGRITATEA ÎN SERVICIUL PUBLIC ESTE UNA DE...
Integritatea în serviciul public rămâne o valoare declarată, și nu una asigurată, este de părere Mariana Kalughin, expertă în domeniul anticorupție și integritate din cadrul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției. Ea a subliniat într-un interviu acordat portalului Moldova Curată că nu există impedimente obiective care ar putea să justifice de ce lucrurile merg atât de lent în ceea ce privește reforma Autorității Naționale de Integritate.
O firmă la care primara este fondatoare câștigă licitaț...
Primara satului Răcăria, raionul Râșcani, Valentina Nadulișneac, deține o cotă de 28% din capitalul social al unei întreprinderi agricole, care în ultimii trei ani livrează produse alimentare pentru instituțiile publice din sat. Primara spune că nu s-a aflat în conflict de interese atunci când firma era selectată drept câștigătoare a licitațiilor publice. Reprezentanții CNI afirmă însă că Valentina Nadulișneac nu a depus declarații privind interesul personal, așa cum cere legea.
Teren vândut în conflict de interese, rămas în propriet...
Anatolie Mitrofan, nepotul primarului satului Racovăț, Soroca, s-a ales cu 20 de hectare de teren în urma unei licitații la care unchiul său a fost președinte al Comisiei. Chiar dacă licitația a fost ulterior anulată, iar CNI a constatat că primarul Mihail Mitrofan s-a aflat în conflict de interese, terenul nu a fost retras din cauza întârzierii procedurilor juridice.
Drumul spre casa directorului Apă-Canal este blocat ile...
Moldova Curată a publicat, la 26 septembrie curent, un articol care scotea în vileag faptul că, în satul Goianul Nou din comuna Stăuceni, municipiul Chişinău, accesul pe strada unde locuieşte Constantin Becciev, directorul de la ,,Apă-Canal Chişinău”, este blocat din ambele direcţii. Într-o parte stau trei blocuri de beton, iar în cealaltă, la colţul străzii, e plasat indicatorul rutier „acces interzis”. Inspectoratul Naţional de Patrulare (INP) s-a autosesizat în baza acestui articol şi, în aceeaşi zi, indicatorul, care era instalat ilegal, a fost scos. În schimb, drumul din partea de la deal a casei lui Constantin Becciev a rămas încă blocat cu acele plăci de beton. Primarul de Stăuceni susţine că plăcile nu vor fi scoase.
Grabă în Parlament: mâine se va examina în şedinţa ple...
Nici nu a reuşit Autoritatea Naţională (ANI) de Integritate să devină funcţională pentru a putea sancţiona funcţionarii şi demnitarii care admit falsuri intenţionate în declaraţiile de avere, că aleşii poporului se grăbesc să voteze iniţiativa legislativă de amnistiere fiscală. La numai câteva zile de la înregistrarea în Legislativ, acest proiect de lege este inclus pe agenda şedinţei Parlamentului din 16 decembrie curent. Experţii spun că aceasta ar fi o iniţiativă special gândită pentru funcţionarii care ar fi dobândit bunuri în mod ilicit.