ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă referitoare la averile, conflictele de interese şi incompatibilităţile funcţionarilor

Arhiva 3 august 2016 54
Imagine simbol

Autoritatea Naţională de Integritate  (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.



Legea veche stabilea că un control putea fi iniţiat de către Comisie din oficiu ori la sesizarea persoanelor fizice sau juridice interesate. De asemenea, actul legislativ mai stipula că acest control din oficiu putea fi început şi ca  „urmare a publicaţiilor din mass-media”. „Se face în baza unui proces-verbal privind efectuarea controlului din oficiu, aprobat de Comisie”, se mai spunea în lege.

O prevedere similară se conţinea şi în proiectul Legii privind declararea averii şi intereselor personale. În procesul de examinare în Parlament, deputatul Ştefan Creangă a propus însă excluderea acestei prevederi, astfel că inspectorii de integritate nu vor mai fi obligaţi de lege să iniţieze controale în baza articolelor din presă.

Prevederi interpretabile

Acum legea stabileşte că autoritatea „efectuează controlul averii şi al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale metodologiei de efectuare a controlului averii şi al intereselor personale şi privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor şi al restricţiilor. În lege mai este stipulat că un control din oficiu „se iniţiază la sesizarea preşedintelui ori a vicepreşedintelui Autorităţii sau a inspectorului de integritate. Controlul din oficiu este iniţiat în baza unor informaţii publice”.

În opinia lui Anatolie Donciu, preşedintele în exerciţiu al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), expresia „informaţii publice” este una care lasă loc de interpretări, deoarece până în prezent CNI era obligată să se autosesizeze din materiale jurnalistice. Acum, va fi lăsat la discreţia ANI să decidă iniţierea controalelor din materiale din presă. Anatolie Donciu recunoaşte că pe parcursul activităţii CNI mass-media a avut un rol important în descoperirea conflictelor de interese admise de subiecţii declarării, dar şi în comunicarea către public a cazurilor concrete de averi nejustificate acumulate de mai multe persoane cu funcţii de răspundere. Potrivit CNI, circa o treime din cazurile examinate până acum de instituţie au avut la bază materiale jurnalistice.

Mariana Kalughin, vicepreşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, spune că potrivit noilor prevederi, jurnalistul sau publicaţia va trebui să sesizeze ANI de fiecare dată când va dori ca instituţia să verifice dacă un subiect al declarării ar fi admis abateri atunci când şi-a declarat averea sau interesele personale.

În noul act legislativ este specificat că sesizarea formulată de o persoană fizică sau juridică de drept public sau de drept privat trebuie să întrunească condiţiile de formă şi conţinut stabilite de Legea nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare.

Fobie de presă

Tot în lectura a doua a mai fost modificată o prevedere legată de presă. Pe lângă conducere, ANI va mai avea în structura sa şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie declarau anterior că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.

Lilia Zaharia


Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Profil candidat: Alexandru Cimbriciuc

Integritate în activitatea politică

11 februarie 2019
137
Arhiva

Profil candidat: Chiril Tatarlî

Integritatea în activitatea politică

20 ianuarie 2019
63
Accesul la informații pe înțelesul tuturor

Ce trebuie să întreprindem în cazul în care o instituți...

Întrebare: La 4 octombrie a.c., Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care obligă Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” să ofere Asociației Presei Independente (API) informații despre firmele care au prestat servicii de construcție, renovare, reabilitare şi modernizare a oficiilor poștale din țară, dar și despre sumele cheltuite în acest scop în perioada ianuarie 2014 - martie 2016. Deja a trecut mai mult de o lună de la emiterea hotărârii CSJ, iar Î.S. „Poșta Moldovei” așa și nu a oferit informația solicitată. Ce trebuie să mai întreprindă API pentru a determina entitatea respectivă să se conformeze deciziei CSJ?

07 noiembrie 2017
99
Arhiva

Primăriile din Bălţi şi Soroca explică procurorilor de...

La 28 iunie curent, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a emis un decret prin care a declarat ziua de 29 iunie 2013 „Zi de doliu naţional în legătură cu decesul scriitorului academician Dumitru Matcovschi”. Potrivit decretului nr.687, în ziua când a fost înmormântat scriitorul, în toate localităţile republicii trebuiau să fie coborâte în bernă drapelele de stat. Autorităţile publice locale din Soroca şi Bălţi nu au respectat acest decret, de aceea cazul este examinat de procuratură.

29 iulie 2013
74
Arhiva

Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor

Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.

17 decembrie 2015
46
Arhiva

Primarul oraşului Râşcani a scăpat de sancţiune

Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, a încălcat regimul conflictului de interese prin faptul că a prezidat concursurile publice de dare în arendă a unor terenuri nepotului său, edilul fiind cel care a semnat şi procesele verbale de la licitaţiile cu strigare. Deşi anul trecut Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că alesul local a admis această abatere, Victor Bogatico nu a fost sancţionat, la mijloc fiind cunoscuta luptă dintre CNI şi CNA – termenul de prescripţie.

20 decembrie 2015
60