ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă referitoare la averile, conflictele de interese şi incompatibilităţile funcţionarilor
Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.
Legea veche stabilea că un control putea fi iniţiat de către Comisie din oficiu ori la sesizarea persoanelor fizice sau juridice interesate. De asemenea, actul legislativ mai stipula că acest control din oficiu putea fi început şi ca „urmare a publicaţiilor din mass-media”. „Se face în baza unui proces-verbal privind efectuarea controlului din oficiu, aprobat de Comisie”, se mai spunea în lege.
O prevedere similară se conţinea şi în proiectul Legii privind declararea averii şi intereselor personale. În procesul de examinare în Parlament, deputatul Ştefan Creangă a propus însă excluderea acestei prevederi, astfel că inspectorii de integritate nu vor mai fi obligaţi de lege să iniţieze controale în baza articolelor din presă.
Prevederi interpretabile
Acum legea stabileşte că autoritatea „efectuează controlul averii şi al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale metodologiei de efectuare a controlului averii şi al intereselor personale şi privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor şi al restricţiilor. În lege mai este stipulat că un control din oficiu „se iniţiază la sesizarea preşedintelui ori a vicepreşedintelui Autorităţii sau a inspectorului de integritate. Controlul din oficiu este iniţiat în baza unor informaţii publice”.
În opinia lui Anatolie Donciu, preşedintele în exerciţiu al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), expresia „informaţii publice” este una care lasă loc de interpretări, deoarece până în prezent CNI era obligată să se autosesizeze din materiale jurnalistice. Acum, va fi lăsat la discreţia ANI să decidă iniţierea controalelor din materiale din presă. Anatolie Donciu recunoaşte că pe parcursul activităţii CNI mass-media a avut un rol important în descoperirea conflictelor de interese admise de subiecţii declarării, dar şi în comunicarea către public a cazurilor concrete de averi nejustificate acumulate de mai multe persoane cu funcţii de răspundere. Potrivit CNI, circa o treime din cazurile examinate până acum de instituţie au avut la bază materiale jurnalistice.
Mariana Kalughin, vicepreşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, spune că potrivit noilor prevederi, jurnalistul sau publicaţia va trebui să sesizeze ANI de fiecare dată când va dori ca instituţia să verifice dacă un subiect al declarării ar fi admis abateri atunci când şi-a declarat averea sau interesele personale.
În noul act legislativ este specificat că sesizarea formulată de o persoană fizică sau juridică de drept public sau de drept privat trebuie să întrunească condiţiile de formă şi conţinut stabilite de Legea nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare.
Fobie de presă
Tot în lectura a doua a mai fost modificată o prevedere legată de presă. Pe lângă conducere, ANI va mai avea în structura sa şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie declarau anterior că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Mai grav decât bormașina. Ce SURPRIZE se mai ascund în...
Bormașinile de la Spitalul pentru copii „V. Ignatenco” nu sunt cele mai ciudate instrumente folosite în instituțiile medicale din R. Moldova. Ministrul Sănătății, Andrei Usatâi, recunoaște că în multe instituții sunt utilizate chiar și burghie manuale, care se foloseau prin 1944. De asemenea, afirmă oficialul, câmpul de improvizare în domeniul traumatologie este foarte mare. „Ei lucrează cu șuruburi, piulițe, schije. Nu există doar bormașini performante care costă foarte scump. Asta e problema, spitalele nu sunt dotate cu echipament medical sută la sută. Dar avem elaborat un proiect de reechipare a instituțiilor medicale”, a declarat oficialul într-un interviu pentru „Moldova Curată”. Referindu-se la scandalul bormașinilor, ministrul nu exclude că acesta a avut și un substrat politic, iar instrumentul care apare în scandalosul filmuleț apărut în presă a fost adus de acasă de medicul de la spitalul „V. Ignatenco”. „Când am vizitat blocul de operații al spitalului „V. Ignatenco”, nu am văzut acolo bormașini industriale, ci doar din cele acreditate medical. Mi s-a spus că mașinile folosite în filmuleț au fost aduse de acei medici care apoi le-au dus acasă. Cu toate acestea, știam despre faptul că în spitale sunt folosite astfel de instrumente”, a recunoscut Usatâi. Interviul integral îl puteţi citi aici http://moldovacurata.md/interview/ministrul-sanatatii-interviu
Parlamentul este acuzat de furt
Parlamentul este acuzat că ar fi furat statului 12 milioane de lei printr-o lege adoptată la ultima ședință a Legislativului din această sesiune. Documentul prevede scutirea de plata impozitelor și a taxelor de stat a companiei de construcții „Glorinal”, despre care se spune că ar aparține lui Oleg Voronin, fiul liderului comunist. Deputații care au venit cu această inițiativă afirmă că aceasta a fost singura soluție de a scăpa Mănăstirea Curchi de datoriile pe care le avea față de acest agent economic încă de pe timpul guvernării comuniste. Guvernul însă nu a văzut cu ochi buni intenția parlamentarilor.
Instituțiile statului nu sunt obligate să examineze pet...
Întrebare: As vrea să știu dacă instituțiile de drept/control - Poliția, Procuratura anticorupție, Centrul Național Anticorupție etc. examinează petițiile anonime? Cunosc persoane care ar vrea să sesizeze organele de drept despre anumite abuzuri, ilegalități dar le este frică să o facă.
Apartamente la preț redus pentru mama și rudele magistr...
Președintele Judecătoriei sectorului Râșcani din municipiul Chișinău, Oleg Melniciuc, și-a procurat un spațiu comercial de 82 m. p. într-un bloc de locuințe din sectorul Botanica al capitalei, construit special pentru magistrați și angajații Judecătoriei pe care o conduce. Asta în condițiile în care anterior susținea că este nevoie de construcția acestui bloc pentru a asigura judecătorii și pe copiii acestora cu locuințe. În aceeași clădire s-au ales cu apartamente mama magistratului, câteva dintre rudele sale, dar și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu. Blocul se află pe strada Hristo Botev 6 și urmează să fie dat în folosință la începutul anului 2017.
Acțiunile anticorupție – realizate cu ”deficiențe”
Din cele nouă acțiuni anticorupție menționate în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – UE, autoritățile au reușit să realizeze cu succes doar două dintre ele. Este vorba de prelungirea de către Centrul Național Anticorupție (CNA) a termenului de implementare al Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) pentru 2016, dar și elaborarea de către Ministerul Justiției a legislației privind incriminarea utilizării contrar destinației și delapidării fondurilor europene și internaționale. Aceste concluzii sunt incluse în ”Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-iunie 2016)” și au fost prezentate la 6 iulie curent de câteva organizații neguvernamentale.