ANI nu se va mai autosesiza din materialele de presă referitoare la averile, conflictele de interese şi incompatibilităţile funcţionarilor
Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), structură care se va forma în locul actualei Comisii Naţionale de Integritate, nu se va mai putea autosesiza din materialele de presă în privinţa persoanelor cu funcţii publice. Cel puţin asta reiese din pachetul de legi intrat în vigoare la 1 august. Până acum, CNI era obligată să iniţieze controale în baza petiţiilor primite, dar şi în baza materialelor publicate în presă. Din noua lege însă este exclus termenul „mass-media”, fiind introdusă expresia „informaţii publice”. Unii experţi sunt de părere că această formulare va permite interpretarea legii şi, respectiv, eschivarea de la iniţierea unor controale. Astfel, va rămâne la discreţia inspectorilor de integritate să stabilească caracterul public al informaţiei.
Legea veche stabilea că un control putea fi iniţiat de către Comisie din oficiu ori la sesizarea persoanelor fizice sau juridice interesate. De asemenea, actul legislativ mai stipula că acest control din oficiu putea fi început şi ca „urmare a publicaţiilor din mass-media”. „Se face în baza unui proces-verbal privind efectuarea controlului din oficiu, aprobat de Comisie”, se mai spunea în lege.
O prevedere similară se conţinea şi în proiectul Legii privind declararea averii şi intereselor personale. În procesul de examinare în Parlament, deputatul Ştefan Creangă a propus însă excluderea acestei prevederi, astfel că inspectorii de integritate nu vor mai fi obligaţi de lege să iniţieze controale în baza articolelor din presă.
Prevederi interpretabile
Acum legea stabileşte că autoritatea „efectuează controlul averii şi al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale metodologiei de efectuare a controlului averii şi al intereselor personale şi privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor şi al restricţiilor. În lege mai este stipulat că un control din oficiu „se iniţiază la sesizarea preşedintelui ori a vicepreşedintelui Autorităţii sau a inspectorului de integritate. Controlul din oficiu este iniţiat în baza unor informaţii publice”.
În opinia lui Anatolie Donciu, preşedintele în exerciţiu al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), expresia „informaţii publice” este una care lasă loc de interpretări, deoarece până în prezent CNI era obligată să se autosesizeze din materiale jurnalistice. Acum, va fi lăsat la discreţia ANI să decidă iniţierea controalelor din materiale din presă. Anatolie Donciu recunoaşte că pe parcursul activităţii CNI mass-media a avut un rol important în descoperirea conflictelor de interese admise de subiecţii declarării, dar şi în comunicarea către public a cazurilor concrete de averi nejustificate acumulate de mai multe persoane cu funcţii de răspundere. Potrivit CNI, circa o treime din cazurile examinate până acum de instituţie au avut la bază materiale jurnalistice.
Mariana Kalughin, vicepreşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, spune că potrivit noilor prevederi, jurnalistul sau publicaţia va trebui să sesizeze ANI de fiecare dată când va dori ca instituţia să verifice dacă un subiect al declarării ar fi admis abateri atunci când şi-a declarat averea sau interesele personale.
În noul act legislativ este specificat că sesizarea formulată de o persoană fizică sau juridică de drept public sau de drept privat trebuie să întrunească condiţiile de formă şi conţinut stabilite de Legea nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare.
Fobie de presă
Tot în lectura a doua a mai fost modificată o prevedere legată de presă. Pe lângă conducere, ANI va mai avea în structura sa şi un Consiliu de Integritate (CI). Dacă la votarea în prima lectură în componenţa acestui Consiliu a fost inclus şi un jurnalist, în lectură finală aleşii poporului au exclus reprezentantul presei. Experţii anticorupţie declarau anterior că astfel deputaţii au arătat că le este frică de presă.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Averile şi interesele a şapte persoane cu funcţii de ră...
În şedinţa Comisiei Naţionale de Integritate(CNI) din 21 noiembrie curent vor fi discutate declaraţiile de avere şi cele de interese personale a şapte persoane cu funcţii de răspundere din R. Moldova. Printre acestea se regăsesc doi deputaţi, trei conducători ai autorităţilor publice locale, un director adjunct al unei instituţii publice şi un poliţist.
От села Чишмикиой на место депутата НСГ баллотируются о...
Все кандидаты от избирательного округа № 16 с. Чишмикиой – мужчины. Предприниматель Леонид Киося выдвигается от «Нашей Партии», а Партия Социалистов поддерживает Михаила Бербера. Третий конкурент, Виталий Карагиорги, выступает как независимый кандидат, хотя на последних предыдущих выборах в Народное Собрание Гагаузии (НСГ) в 2012 г. представлял либерал-демократов.
Păcatele primarului de la Râşcani: dosar pentru acte de...
Victor Bogatico, primarul oraşului Râşcani, cercetat penal pentru că ar fi luat 5.000 de dolari de la un agent economic din Bălţi pentru a favoriza o licitaţie privind vânzarea unui imobil, a revenit la serviciu după ce a fost eliberat din arest. Dosarul ar putea ajunge pe masa judecătorilor în ianuarie 2016. Tot atunci ar urma să fie examinat un alt caz, conexat la acest dosar – cel în care edilul a fost învinuit că a făcut accident de circulaţie cu automobilul de serviciu pe care l-a folosit în scopuri personale.
Poliția de Frontieră refuză să divulge numele „operato...
Datele despre traversarea frontierei și plecarea în Italia a tinerei care a acuzat de neglijență medicii de la Centrul Mamei și Copilului nu au fost furnizate de către Poliția de Frontieră, ci de către un „operator extern”, care are acces la Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră (SIIPF). Asta susține conducerea Poliției de Frontieră, solicitată de Moldova Curată. Instituția nu divulgă însă numele acestui „operator extern”, invocând ”lipsa unui substrat factologic suficient”.
Aici așteptăm comentariul tău!