Bugetul CNI ar putea creşte în 2014
Bugetul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) va fi de peste 4 milioane de lei în anul viitor. Preşedintele CNI susţine că bugetul instituţiei ar putea creşte în cazul în care Parlamentul va adopta unele modificări legislative care presupun mărirea numărului angajaţilor instituţiei şi majorarea salariului acestora.
Cheltuieli pentru mobilier şi echipamente
La 12 decembrie curent, Parlamentul Republicii Moldova a examinat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2014. Potrivit documentului, CNI va avea în anul viitor un buget de peste patru milioane de lei (4 044 200 lei), dintre care cheltuielile de personal vor constitui peste două milioane de lei. În anul 2013, bugetul CNI a fost de peste cinci milioane de lei. Preşedintele CNI Anatolie Donciu explică faptul că bugetul CNI a fost mai mare în 2013, deoarece instituţia avea nevoie de mobilier şi echipament tehnic. „Atât am planificat noi pentru 2014. Nimeni nu ne-a tăiat nimic”, spune Anatolie Donciu. Conducătorul CNI susţine însă că, în cazul în care legislativul va adopta modificările ce vizează majorarea numărului de angajaţi şi majorarea salariilor acestora, atunci, probabil, bugetul instituţiei va fi majorat.
Mai mulţi angajaţi la CNI
Menţionăm că deputatul Iurie Bolboceanu a propus Parlamentului un proiect de lege care vizează completarea unor acte legislative, prevederile cărora influenţează direct sau indirect activitatea Comisiei Naţionale de Integritate. Astfel, potrivit autorului proiectului, una dintre propuneri presupune modificarea Legii cu privire la Comisia Naţională de Integritate în vederea majorării numărului de personal. „CNI verifică anual peste 50 de mii de declaraţii. Acest control este efectuat doar de 21 de unităţi de personal (număr care include şi specialişti ai serviciilor de contabilitate, resurse umane şi secretariat). Numărul de 50 de mii de declaraţii este unul relativ, deoarece la numirea sau confirmarea unor noi persoane în funcţia publică, obligate să depună declaraţii cu privire la venituri şi proprietăţi şi de interese personale, acesta respectiv se poate mări. Totodată, Comisia urmează să examineze şi declaraţiile actualizate ori de câte ori vor interveni schimbări. Este imposibil ca aceşti angajaţi să reuşească să controleze toate declaraţiile respective. Un calcul foarte simplu ne arată, dacă raportăm numărul de declaraţii la zilele lucrătoare dintr-un an, un angajat al Comisiei ar urma să verifice, în medie, cel puţin 38 de declaraţii pe zi, ceea ce este imposibil”, îşi argumentează Iurie Bolboceanu iniţiativa. Deputatul susţine că aparatul Comisiei ar face faţă dacă ar avea 36 de unităţi, inclusiv personalul tehnic.
Anatolie Donciu: „Suntem cu mâinile legate”
Preşedintele CNI susţine că instituţia pe care o conduce întâmpină mari dificultăţi în procesul de verificare a declaraţiilor de avere şi intereselor personale. „Teoretic, odată ce verificăm averile persoanelor cu funcţii de răspundere, trebuie să avem acces gratuit la baza de date a unor instituţii de stat, care ne-ar ajuta cu informaţii în procesul de control. Practic, însă, nu se întâmplă acest lucru. Aşa că în procesul de verificare suntem cu mâinile legate”, afirmă Anatolie Donciu.
În proiectul de lege propus de Iurie Bolboceanu este prevăzut şi acest fapt. „Pentru funcţionalitatea acestui mecanism, trebuie de a asigura accesul gratuit şi necondiţionat la informaţiile deţinătorilor registrelor de stat, cum ar fi Registrul bunurilor imobile şi cel al instituţiilor financiare”, susţine deputatul.
Salarii mai mari pentru angajaţii CNI
O altă modificare stipulată în acest act vizează majorarea salariilor angajaţilor CNI. Anatolie Donciu afirmă că funcţiile vacante din cadrul CNI nu sunt ocupate încă, deoarece salariile funcţionarilor de aici sunt foarte mici. Iurie Bolboceanu susţine că angajaţii de la CNI trebuie să fie remuneraţi ca şi angajaţii de la Centrul Naţional Anticorupţie sau cei de la Curtea de Conturi. „Dacă declarăm răspicat că dorim să prevenim şi să combatem corupţia, atunci funcţionarii de la CNI trebuie remuneraţi pe măsură, pentru a asigura o echitate în ceea ce priveşte salarizarea personalului care se ocupă de eradicarea corupţiei, aşa cum e prevăzut în Strategia Naţională Anticorupţie şi în Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei. În acest sens, se propun modificări la Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi la Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici”, afirmă Iurie Bolboceanu.
Pe de altă parte, Vadim Cojocaru, vicepreşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe din Parlament, spune că odată ce Legea bugetului de stat este votată, nu se mai pot opera schimbări majore la capitolul venituri sau cheltuieli. „Sunt cazuri când se acceptă modificări de cifre pe interior, adică se iau bani de la o instituţie şi se dă la alta, însă suma totală a bugetului statului nu poate fi schimbată”, afirmă deputatul.
Menţionăm că, în prezent, salariul preşedintelui CNI este de 5 000 de lei, a vicepreşedintelui – 4 700 de lei, iar membrii CNI ridică un salariu lunar de 4 500 de lei. Asta în timp ce directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) are salariul de funcţie de 10 500 de lei, iar directorul adjunct – 9 500 de lei. Şi la Curtea de Conturi salariile sunt mai mari. Astfel, preşedintele acestei instituţii are salariul de funcţie de 8 300 de lei, vicepreşedintele – 7 500, iar un membru de aici ridică lunar un salariu de funcţie de 6 400 de lei.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Astăzi este ultima zi de depunere a declaraţiilor la CN...
La 20 aprilie, adică astăzi, este data limită când Comisia Naţională de Integritate (CNI) mai poate primi declaraţiile de venituri şi proprietate şi de interese personale pentru anul 2015. Până astăzi, la CNI erau depuse circa 72 de mii de declaraţii.
Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demn...
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.
Drumul spre casa directorului Apă-Canal este blocat ile...
Moldova Curată a publicat, la 26 septembrie curent, un articol care scotea în vileag faptul că, în satul Goianul Nou din comuna Stăuceni, municipiul Chişinău, accesul pe strada unde locuieşte Constantin Becciev, directorul de la ,,Apă-Canal Chişinău”, este blocat din ambele direcţii. Într-o parte stau trei blocuri de beton, iar în cealaltă, la colţul străzii, e plasat indicatorul rutier „acces interzis”. Inspectoratul Naţional de Patrulare (INP) s-a autosesizat în baza acestui articol şi, în aceeaşi zi, indicatorul, care era instalat ilegal, a fost scos. În schimb, drumul din partea de la deal a casei lui Constantin Becciev a rămas încă blocat cu acele plăci de beton. Primarul de Stăuceni susţine că plăcile nu vor fi scoase.
ANI ar putea fi lipsită de dreptul a verifica averile f...
Autoritatea Națională de Integritate nu îi va putea verifica și nici sancționa pe funcționarii care vor profita de eventuala lege a ”liberalizării capitalului”, chiar dacă au tăinuit până acum bunuri și averi. Proiectele de lege promovate de un grup de deputați ai Partidului Democrat, între care și președintele Parlamentului, Andrian Candu, prevăd modificarea legislației referitoare la ANI, care a intrat recent în vigoare, la 1 august 2016, și care nu a reușit să fie aplicată pe deplin.
Șefa Direcției Cultură a autonomiei găgăuze: „Nu am act...
Șefa Direcției Cultură a Executivului autonomiei găgăuze, Marina Semionova, despre care jurnaliștii din regiune au scris că ar avea o activitate paralelă cu cea de funcționar public, susține că nu defășoară activități de antreprenoriat. Ea afirmă că într-adevăr a prestat servicii de regizare și moderare a ceremoniilor până a veni în funcția publică, adică acum un an și jumătate. Portalul regional Nokta.md a publicat un video preluat de pe Facebook, în care ar apărea Marina Semionova moderând o nuntă. Un expert anticorupție spune că legislația ar permite funcționarilor prestarea unor servicii în afara orelor de program. Portalul Moldova Curată va sesiza Autoritatea Națională de Integritate să verifice această situație.
