Bugetul CNI ar putea creşte în 2014

Arhiva 17 decembrie 2013 269
Iurie Bolboceanu, deputat PDM

Bugetul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) va fi de peste 4 milioane de lei în anul viitor. Preşedintele CNI susţine că bugetul instituţiei ar putea creşte în cazul în care Parlamentul va adopta unele modificări legislative care presupun mărirea numărului angajaţilor instituţiei şi majorarea salariului acestora.




Cheltuieli pentru mobilier şi echipamente

Anatolie Donciu, preşedintele CNI

La 12 decembrie curent, Parlamentul Republicii Moldova a examinat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2014. Potrivit documentului, CNI va avea în anul viitor un buget de peste patru milioane de lei (4 044 200 lei), dintre care cheltuielile de personal vor constitui peste două milioane de lei. În anul 2013, bugetul CNI a fost de peste cinci milioane de lei. Preşedintele CNI Anatolie Donciu explică faptul că bugetul CNI a fost mai mare în 2013, deoarece instituţia avea nevoie de mobilier şi echipament tehnic. „Atât am planificat noi pentru 2014. Nimeni nu ne-a tăiat nimic”, spune Anatolie Donciu. Conducătorul CNI susţine însă că, în cazul în care legislativul va adopta modificările ce vizează majorarea numărului de angajaţi şi majorarea salariilor acestora, atunci, probabil, bugetul instituţiei va fi majorat.

Vadim Cojocaru

Mai mulţi angajaţi la CNI

Menţionăm că deputatul Iurie Bolboceanu a propus Parlamentului un proiect de lege care vizează completarea unor acte legislative, prevederile cărora influenţează direct sau indirect activitatea Comisiei Naţionale de Integritate. Astfel, potrivit autorului proiectului, una dintre propuneri presupune modificarea Legii cu privire la Comisia Naţională de Integritate în vederea majorării numărului de personal. „CNI verifică anual peste 50 de mii de declaraţii. Acest control este efectuat doar de 21 de unităţi de personal (număr care include şi specialişti ai serviciilor de contabilitate, resurse umane şi secretariat). Numărul de 50 de mii de declaraţii este unul relativ, deoarece la numirea sau confirmarea unor noi persoane în funcţia publică, obligate să depună declaraţii cu privire la venituri şi proprietăţi şi de interese personale, acesta respectiv se poate mări. Totodată, Comisia urmează să examineze şi declaraţiile actualizate ori de câte ori vor interveni schimbări. Este imposibil ca aceşti angajaţi să reuşească să controleze toate declaraţiile respective. Un calcul foarte simplu ne arată, dacă raportăm numărul de declaraţii la zilele lucrătoare dintr-un an, un angajat al Comisiei ar urma să verifice, în medie, cel puţin 38 de declaraţii pe zi, ceea ce este imposibil”, îşi argumentează Iurie Bolboceanu iniţiativa. Deputatul susţine că aparatul Comisiei ar face faţă dacă ar avea 36 de unităţi, inclusiv personalul tehnic.

Anatolie Donciu: „Suntem cu mâinile legate”

Preşedintele CNI susţine că instituţia pe care o conduce întâmpină mari dificultăţi în procesul de verificare a declaraţiilor de avere şi intereselor personale. „Teoretic, odată ce verificăm averile persoanelor cu funcţii de răspundere, trebuie să avem acces gratuit la baza de date a unor instituţii de stat, care ne-ar ajuta cu informaţii în procesul de control. Practic, însă, nu se întâmplă acest lucru. Aşa că în procesul de verificare suntem cu mâinile legate”, afirmă Anatolie Donciu.
În proiectul de lege propus de Iurie Bolboceanu este prevăzut şi acest fapt. „Pentru funcţionalitatea acestui mecanism, trebuie de a asigura accesul gratuit şi necondiţionat la informaţiile deţinătorilor registrelor de stat, cum ar fi Registrul bunurilor imobile şi cel al instituţiilor financiare”, susţine deputatul.

Salarii mai mari pentru angajaţii CNI

O altă modificare stipulată în acest act vizează majorarea salariilor angajaţilor CNI. Anatolie Donciu afirmă că funcţiile vacante din cadrul CNI nu sunt ocupate încă, deoarece salariile funcţionarilor de aici sunt foarte mici. Iurie Bolboceanu susţine că angajaţii de la CNI trebuie să fie remuneraţi ca şi angajaţii de la Centrul Naţional Anticorupţie sau cei de la Curtea de Conturi. „Dacă declarăm răspicat că dorim să prevenim şi să combatem corupţia, atunci funcţionarii de la CNI trebuie remuneraţi pe măsură, pentru a asigura o echitate în ceea ce priveşte salarizarea personalului care se ocupă de eradicarea corupţiei, aşa cum e prevăzut în Strategia Naţională Anticorupţie şi în Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei. În acest sens, se propun modificări la Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi la Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici”, afirmă Iurie Bolboceanu.

Pe de altă parte, Vadim Cojocaru, vicepreşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe din Parlament, spune că odată ce Legea bugetului de stat este votată, nu se mai pot opera schimbări majore la capitolul venituri sau cheltuieli. „Sunt cazuri când se acceptă modificări de cifre pe interior, adică se iau bani de la o instituţie şi se dă la alta, însă suma totală a bugetului statului nu poate fi schimbată”, afirmă deputatul.

Menţionăm că, în prezent, salariul preşedintelui CNI este de 5 000 de lei, a vicepreşedintelui – 4 700 de lei, iar membrii CNI ridică un salariu lunar de 4 500 de lei. Asta în timp ce directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) are salariul de funcţie de 10 500 de lei, iar directorul adjunct – 9 500 de lei. Şi la Curtea de Conturi salariile sunt mai mari. Astfel, preşedintele acestei instituţii are salariul de funcţie de 8 300 de lei, vicepreşedintele – 7 500, iar un membru de aici ridică lunar un salariu de funcţie de 6 400 de lei.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

De luni până vineri - funcţionar public, sâmbăta şi dum...

În satul Grădiniţa din raionul Căuşeni, secretarul consiliului local deţine prin cumul şi funcţia de asistent social. Experţii afirmă că funcţionarul public nu are dreptul să primească alte remunerări decât din activităţi didactice, ştiinţifice sau de creaţie.

22 ianuarie 2014
271
Arhiva

Standarde duble la CNI

Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) aplică legislația diferit pentru același fel de dosare. În cazurile a doi şefi ai Inspectoratelor Fiscale (IFS) din Ungheni şi Cahul, care dețineau şi funcţiile elective de consilieri, opiniile CNI au fost diferite. Într-un caz s-a stabilit că funcţionarul a încălcat regimul juridic al incompatibilităţii de funcţii, iar în al doilea - CNI se mai gândeşte dacă deținerea concomitentă a două funcții este sau nu o încălcare de lege.

12 octombrie 2015
266
Arhiva

Leova: președinte de raion fără declarație de avere pub...

Raionul Leova riscă să rămână fără președinte. Alegerea liberal-democratului Ion Gudumac, votat în această vară fără a fi creată o majoritate în Consiliul Raional, a fost contestată în instanță de reprezentanții Partidului Democrat (PDM), în frunte cu Efrosinia Grețu, fosta președintă de raion. Procesul este în prezent pe rol la Judecătoria Leova.

28 noiembrie 2015
258
Arhiva

Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...

În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.

21 aprilie 2016
251