Bugetul CNI ar putea creşte în 2014

Arhiva 17 decembrie 2013 110
Iurie Bolboceanu, deputat PDM

Bugetul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) va fi de peste 4 milioane de lei în anul viitor. Preşedintele CNI susţine că bugetul instituţiei ar putea creşte în cazul în care Parlamentul va adopta unele modificări legislative care presupun mărirea numărului angajaţilor instituţiei şi majorarea salariului acestora.




Cheltuieli pentru mobilier şi echipamente

Anatolie Donciu, preşedintele CNI

La 12 decembrie curent, Parlamentul Republicii Moldova a examinat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2014. Potrivit documentului, CNI va avea în anul viitor un buget de peste patru milioane de lei (4 044 200 lei), dintre care cheltuielile de personal vor constitui peste două milioane de lei. În anul 2013, bugetul CNI a fost de peste cinci milioane de lei. Preşedintele CNI Anatolie Donciu explică faptul că bugetul CNI a fost mai mare în 2013, deoarece instituţia avea nevoie de mobilier şi echipament tehnic. „Atât am planificat noi pentru 2014. Nimeni nu ne-a tăiat nimic”, spune Anatolie Donciu. Conducătorul CNI susţine însă că, în cazul în care legislativul va adopta modificările ce vizează majorarea numărului de angajaţi şi majorarea salariilor acestora, atunci, probabil, bugetul instituţiei va fi majorat.

Vadim Cojocaru

Mai mulţi angajaţi la CNI

Menţionăm că deputatul Iurie Bolboceanu a propus Parlamentului un proiect de lege care vizează completarea unor acte legislative, prevederile cărora influenţează direct sau indirect activitatea Comisiei Naţionale de Integritate. Astfel, potrivit autorului proiectului, una dintre propuneri presupune modificarea Legii cu privire la Comisia Naţională de Integritate în vederea majorării numărului de personal. „CNI verifică anual peste 50 de mii de declaraţii. Acest control este efectuat doar de 21 de unităţi de personal (număr care include şi specialişti ai serviciilor de contabilitate, resurse umane şi secretariat). Numărul de 50 de mii de declaraţii este unul relativ, deoarece la numirea sau confirmarea unor noi persoane în funcţia publică, obligate să depună declaraţii cu privire la venituri şi proprietăţi şi de interese personale, acesta respectiv se poate mări. Totodată, Comisia urmează să examineze şi declaraţiile actualizate ori de câte ori vor interveni schimbări. Este imposibil ca aceşti angajaţi să reuşească să controleze toate declaraţiile respective. Un calcul foarte simplu ne arată, dacă raportăm numărul de declaraţii la zilele lucrătoare dintr-un an, un angajat al Comisiei ar urma să verifice, în medie, cel puţin 38 de declaraţii pe zi, ceea ce este imposibil”, îşi argumentează Iurie Bolboceanu iniţiativa. Deputatul susţine că aparatul Comisiei ar face faţă dacă ar avea 36 de unităţi, inclusiv personalul tehnic.

Anatolie Donciu: „Suntem cu mâinile legate”

Preşedintele CNI susţine că instituţia pe care o conduce întâmpină mari dificultăţi în procesul de verificare a declaraţiilor de avere şi intereselor personale. „Teoretic, odată ce verificăm averile persoanelor cu funcţii de răspundere, trebuie să avem acces gratuit la baza de date a unor instituţii de stat, care ne-ar ajuta cu informaţii în procesul de control. Practic, însă, nu se întâmplă acest lucru. Aşa că în procesul de verificare suntem cu mâinile legate”, afirmă Anatolie Donciu.
În proiectul de lege propus de Iurie Bolboceanu este prevăzut şi acest fapt. „Pentru funcţionalitatea acestui mecanism, trebuie de a asigura accesul gratuit şi necondiţionat la informaţiile deţinătorilor registrelor de stat, cum ar fi Registrul bunurilor imobile şi cel al instituţiilor financiare”, susţine deputatul.

Salarii mai mari pentru angajaţii CNI

O altă modificare stipulată în acest act vizează majorarea salariilor angajaţilor CNI. Anatolie Donciu afirmă că funcţiile vacante din cadrul CNI nu sunt ocupate încă, deoarece salariile funcţionarilor de aici sunt foarte mici. Iurie Bolboceanu susţine că angajaţii de la CNI trebuie să fie remuneraţi ca şi angajaţii de la Centrul Naţional Anticorupţie sau cei de la Curtea de Conturi. „Dacă declarăm răspicat că dorim să prevenim şi să combatem corupţia, atunci funcţionarii de la CNI trebuie remuneraţi pe măsură, pentru a asigura o echitate în ceea ce priveşte salarizarea personalului care se ocupă de eradicarea corupţiei, aşa cum e prevăzut în Strategia Naţională Anticorupţie şi în Legea privind prevenirea şi combaterea corupţiei. În acest sens, se propun modificări la Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar şi la Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici”, afirmă Iurie Bolboceanu.

Pe de altă parte, Vadim Cojocaru, vicepreşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe din Parlament, spune că odată ce Legea bugetului de stat este votată, nu se mai pot opera schimbări majore la capitolul venituri sau cheltuieli. „Sunt cazuri când se acceptă modificări de cifre pe interior, adică se iau bani de la o instituţie şi se dă la alta, însă suma totală a bugetului statului nu poate fi schimbată”, afirmă deputatul.

Menţionăm că, în prezent, salariul preşedintelui CNI este de 5 000 de lei, a vicepreşedintelui – 4 700 de lei, iar membrii CNI ridică un salariu lunar de 4 500 de lei. Asta în timp ce directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) are salariul de funcţie de 10 500 de lei, iar directorul adjunct – 9 500 de lei. Şi la Curtea de Conturi salariile sunt mai mari. Astfel, preşedintele acestei instituţii are salariul de funcţie de 8 300 de lei, vicepreşedintele – 7 500, iar un membru de aici ridică lunar un salariu de funcţie de 6 400 de lei.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Profil candidat: Igor Vremea

Integritatea în activitate politică

21 ianuarie 2019
256
Arhiva

“Imperiul lui Gofman”, cu proprietăţi ieftine

Legislaţia actuală cu privire la declararea averii conţine reglementări lacunare în ce priveşte modul de indicare a valorii bunurilor, iar acest lucru permite funcţionarilor să indice preţuri mult mai mici chiar şi decât cele indicate în actele cadastrale. Astfel, legea prevede declararea valorii contractuale doar a bunurilor imobile neevaluate cadastral, însă unele persoane indică în formularul declaraţiei costul acestor proprietăţi, chiar dacă ele sunt înregistrate la Agenția Relații Funciare și Cadastru. Aşa a procedat şi Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție. El a indicat valori foarte mici ale imobilelor în raport cu estimările prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar asta a făcut ca CNI să claseze dosarul de verificare a lui Mihail Gofman. 

09 martie 2015
105
Arhiva

Deputatul XXX a admis incompatibilitate de funcții: mag...

Portalul unic al instanțelor de judecată continuă să fie ineficient atunci când jurnaliștii, avocații, dar și justițiabilii încearcă să caute hotărâri ale instanțelor după numele părților. De aproape un an acest instrument de căutare a fost exclus, invocându-se protejarea datelor cu caracter personal. Deși autoritățile au promis că vor găsi soluții, problema rămâne nerezolvată, iar cel mai mult au de suferit jurnaliștii de investigație, care nu pot lucra cu decizii de judecată în care sunt ascunse numele părților, acestea fiind înlocuite cu semne XXX sau YYY. Săptămâna viitoare, CSM intenționează să adopte un Regulament care va impune condiții noi de publicare a deciziițor de judecată pe portalul unic al instanțelor de judecată, document care nu a fost consultat cu societatea civilă. 

07 octombrie 2017
86
Arhiva

Detaşare cu semne de întrebare

Detaşarea Veronicăi Herţa de la Direcţia generală finanţe a Primăriei Chişinău la cea de directoare a Societăţii pe Acţiuni “Apă-Canal Chişinău” a stârnit critici. Unii experţi sunt de părere că autorităţile municipale au luat această decizie ignorând prevederile legale referitoare la detaşarea unui funcţionar public. Veronica Herţa spune însă că alegerea sa este legală.

14 septembrie 2016
104
Arhiva

Ion Guzun: "ANI trebuie să fie o garanție pentru noi, c...

O instituție puternică în domeniul integrității ar putea pune în pericol interesele mai multor demnitari și funcționari de stat, este de părere Ion Guzun, expert al Centrului de Resurse Juridice.

26 iunie 2017
115
Arhiva

Preşedintele raionului Edineţ refuză să-şi facă public...

Noul președinte al raionului Edineț, democratul Iurii Garas, refuză să dea publicităţii declarația sa de avere, în pofida faptului că o hotărâre de Guvern din 4 aprilie 2012 obligă persoanele cu funcţii publice să-şi afişeze declaraţiile pe paginile oficiale. În locul declarațiilor referitoare la proprietăți, site-ul Consiliului Raional Edineț e plin de știri ce conțin declarații ale unor consilieri orășenești care pleacă din PLDM. Preşedintele de raion, reprezentant al PDM, a refuzat să comenteze de ce aceste declaraţii politice sunt plasate pe site-ul Consiliului Raional. Iurii Garas a refuzat să ne ofere o copie a declarației de avere chiar și atunci când am solicitat documentul.

15 noiembrie 2015
179