CNI a amânat examinarea dosarului lui Serafim Urechean
Preşedintele Curţii de Conturi (CC), Serafim Urechean, este bănuit de Comisia Naţională de Integritate (CNI) că nu ar fi indicat toate veniturile şi proprietăţile în declataţia de avere pentru anul 2012. Membrii CNI însă nu au emis o decizie finală, dosarul urmând să fie reexaminat. Serafim Urechean susţine că unii membri ai CNI nu se bazează pe fapte reale, ci ar face jocul partidelor.
La şedinţa din 5 iunie, CNI a examinat dosarul lui Serafim Urechean, care este suspectat că nu ar fi menţionat în declaraţia de avere pentru anul 2012 câteva conturi bancare, arendarea a două maşini de lux şi calitatea de fondator al unei bănci comerciale. De asemenea, în declaraţia depusă nu s-ar fi regăsit un teren şi o construcţie în localitatea Truşeni, care nici nu ar fi înregistrate cadastral.
Membrii CNI au decis că nu au fost acumulate suficiente probe, de aceea vor examina dosarul într-o altă zi. Potrivit Cristinei Dumbravan, consultantă în cadrul Serviciului de informare al CNI, de la banca la care Serafim Urechean ar fi fondator au fost cerute acte suplimentare, însă acestea încă nu au ajuns la Comisie. “După ce vor examina şi aceste documente, membrii CNI vor emite o decizie finală pe numele lui Serafim Urechean”, a spus Cristina Dumbravan.
Serafim Urechean sugerează că CNI ar fi neobiectivă
La rândul său, Serafim Urechean spune că tot ce are în proprietate a indicat în declaraţie. “Este o miciună să spui că nu aş fi declarat trei conturi bancare. Am aflat de curând că am avut deschis un cont, în perioada când eram primar general. Mi-a fost înmânat cardul în cadrul unei acţiuni promoţionale la care eram invitat. Cardul l-am restituit imediat, iar contul a fost închis, iar CNI a fost pus la curent cu acest fapt”, a explicat Serafim Urechean pentru Moldova Curată.
În ceea ce priveşte calitatea sa de fondator al unei bănci, preşedintele CC spune că el a făcut parte din sindicatul acestei bănci: “Până în anul 1994 am fost preşedintele Confederaţiei Sindicatelor, iar după ce am devenit primar general al municipiului Chişinău, nu am mai avut nici o tangenţă cu această bancă”.
Celelalte învinuiri aduse de membrii CNI, preşedintele CC le califică drept ”insinuări ce ar face parte dintr-un joc politic”. “Eu sunt informat ce indicaţii au cei de la CNI. Membrii acestei Comisii nu ar trebui să execute ordine de la căpeteniile de partid din care fac parte. Prima oară când am fost chemat la şedinţă, i-am informat că sunt în deplasare de serviciu în Slovacia. A doua oară eram în deplasare în România, am şi menţionat că accept să fie examinat dosarul în absenţa mea”, a spus Urechean.
Anterior, CNI a respins acuzaţiile potrivit cărora ar executa comenzi politice, însă a explicat că între membrii Comisiei pot exista disensiuni pe marginea dosarelor examinate, la fel ca şi în cadrul altor instituţii ai căror membri au fost propuşi de partide.
Menţionăm că în componenţa CNI sunt trei membri propuşi de partidele parlamentare: Vela Lupu – Partidul Liberal-Democrat; Leonid Morari – Partidul Democrat şi Dumitru Prijmireanu – Partidul Comuniştilor. Preşedintele CNI, Anatolie Donciu, a fost propus în această funcţie de Partidul Liberal, iar vicepreşedintele Comisiei, Victor Strătilă, - de societatea civilă, fiind selectat de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului din lista de candidaţi propuşi de asociaţiile obşteşti.
Olga Cristov, studentă, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul USM, stagiară
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Ziarul de Gardă: Palatul şi relaţiile unei judecătoare...
Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Leuşeni, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Împreună, ei mai deţin nouă terenuri, un automobil Hyundai Santa Fe, un Mercedes E 220 şi bonuri patrimoniale într-o societate pe acţiuni. Totodată, membrii familiei Chişca figurează în calitate de persoane afiliate în mai multe rapoarte ale BC Victoriabank prin intermediul unei firme, iar potrivit paginii web a unei companii germane, specializate în comercializarea hranei pentru câini şi pisici, pe adresa unde locuieşte magistrata este înregistrată o firmă din R. Moldova, reprezentantă a companiei germane „Happy Dog” („Câine fericit”).
Cele mai deschise instituții publice
Ministerul Sănătăţii (cu 112 seturi de date), Ministerul Afacerilor Interne (cu 90 seturi de date), Biroul Naţional de Statistică (cu 86 seturi de date) sunt lideri pe portalul www.date.gov.md după numărul de date făcute publice, se arată într-un studiu lansat de CJI, în cadrul proiectului „Guvernare deschisă pentru o societate informată şi activă”.
Procuror DNA: Dacă sistemul judiciar nu îşi doreşte cu...
Procurorul șef-adjunct al Direcției Naționale Anticorupție de la București, Nistor Călin, spune că o combatere eficientă a corupției este posibilă doar în cazul în care există o voinţă a sistemului judiciar în primul rând și abia în al doilea rând a societăţii civile. În opinia sa, politicienii sunt ultimii care îşi doresc o reformă adevărată a sistemului judiciar, de aceea ei ar trebui determinaţi să o accepte.
Reprezentanţii societăţii civile în componenţa viitorul...
Ministerul Justiţiei a publicat pe pagina sa web proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind selectarea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul de Integritate. Potrivit acestui document, reprezentanţii societăţii civile, membri ai Consiliului de Integritate din cadrul ANI, vor fi aleşi de Ministerul Justiţiei. Experţii în domeniu cer însă Ministerului Justiţiei să nu monopolizeze această Comisie şi să includă în componenţa ei şi membri ai organizaţiilor neguvernamentale.