CNI a amânat examinarea dosarului lui Serafim Urechean

Arhiva 16 iunie 2014 1980
Serafim Urechean, preşedintele Curţii de Conturi

Preşedintele Curţii de Conturi (CC), Serafim Urechean, este bănuit de Comisia Naţională de Integritate (CNI) că nu ar fi indicat toate veniturile şi proprietăţile în declataţia de avere pentru anul 2012. Membrii CNI însă nu au emis o decizie finală, dosarul urmând să fie reexaminat. Serafim Urechean susţine că unii membri ai CNI nu se bazează pe fapte reale, ci ar face jocul partidelor.



La şedinţa din 5 iunie, CNI a examinat dosarul lui Serafim Urechean, care este suspectat că nu ar fi menţionat în declaraţia de avere pentru anul 2012 câteva conturi bancare, arendarea a două maşini de lux şi calitatea de fondator al unei bănci comerciale. De asemenea, în declaraţia depusă nu s-ar fi regăsit un teren şi o construcţie în localitatea Truşeni, care nici nu ar fi înregistrate cadastral.

Membrii CNI au decis că nu au fost acumulate suficiente probe, de aceea vor examina dosarul într-o altă zi. Potrivit Cristinei Dumbravan, consultantă în cadrul Serviciului de informare al CNI,  de la banca la care Serafim Urechean ar fi fondator au fost cerute acte suplimentare, însă acestea încă nu au ajuns la Comisie. “După ce vor examina şi aceste documente, membrii CNI vor emite o decizie finală pe numele lui Serafim Urechean”, a spus Cristina Dumbravan.

Serafim Urechean sugerează că CNI ar fi neobiectivă

La rândul său, Serafim Urechean spune că tot ce are în proprietate a indicat în declaraţie. “Este o miciună să spui că nu aş fi declarat trei conturi bancare. Am aflat de curând că am avut deschis un cont, în perioada când eram primar general. Mi-a fost înmânat cardul în cadrul unei acţiuni promoţionale la care eram invitat. Cardul l-am restituit imediat, iar contul a fost închis, iar CNI a fost pus la curent cu acest fapt”, a explicat Serafim Urechean pentru Moldova Curată.

În ceea ce priveşte calitatea sa de fondator al unei bănci, preşedintele CC spune că el a făcut parte din sindicatul acestei bănci: “Până în anul 1994 am fost preşedintele Confederaţiei Sindicatelor, iar după ce am devenit primar general al municipiului Chişinău, nu am mai avut nici o tangenţă cu această bancă”.

Celelalte învinuiri aduse de membrii CNI, preşedintele CC le califică drept ”insinuări ce ar face parte dintr-un joc politic”. “Eu sunt informat ce indicaţii au cei de la CNI. Membrii acestei Comisii nu ar trebui să execute ordine de la căpeteniile de partid din care fac parte. Prima oară când am fost chemat la şedinţă, i-am informat că sunt în deplasare de serviciu în Slovacia. A doua oară eram în deplasare în România, am şi menţionat că accept să fie examinat dosarul în absenţa mea”, a spus Urechean.

Anterior, CNI a respins acuzaţiile potrivit cărora ar executa comenzi politice, însă a explicat că între membrii Comisiei pot exista disensiuni pe marginea dosarelor examinate, la fel ca şi în cadrul altor instituţii ai căror membri au fost propuşi de partide.

Menţionăm că în componenţa CNI sunt trei membri propuşi de partidele parlamentare: Vela Lupu – Partidul Liberal-Democrat; Leonid Morari – Partidul Democrat şi Dumitru Prijmireanu – Partidul Comuniştilor. Preşedintele CNI, Anatolie Donciu, a fost propus în această funcţie de Partidul Liberal, iar vicepreşedintele Comisiei, Victor Strătilă, - de societatea civilă, fiind selectat de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului din lista de candidaţi propuşi de asociaţiile obşteşti.

                                                                                      Olga Cristov, studentă, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul USM, stagiară



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

VLADIMIR CEBOTARI: ”ÎI VOI DEZAMĂGI PE CEI CARE SE GRĂB...

Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, se declară optimist cu privire la mersul reformelor în sectorul justiţiei, în pofida unor păreri critice în această privinţă. El crede că schimbările se simt deja. “În sistemul judecătoresc, de exemplu, știu că judecătorii se gândesc mult mai mult decât înainte, dacă să comită sau nu un lucru incorect sau la limita legii. Și noi, ca minister, facem presiune în cadrul procedurilor disciplinare ca multe procese să fie duse până la capăt, ca oamenii să fie pedepsiți pentru abordările incorecte”, a spus Vladimir Cebotari într-un interviu pentru Moldova Curată.

10 noiembrie 2015
2240
Arhiva

Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate

Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:

21 august 2013
1705
Arhiva

Procurorii şi primarii – lideri la capitolul fals în de...

Cel mai des uită să-şi declare toate averile procurorii, primarii şi funcţionarii publici din cadrul primăriilor. Asta reiese din analiza activităţii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) pentru prima jumătate a acestui an. Comisia a iniţiat  66 de controale şi a emis 27 de acte de constatare în cazuri de încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii.

13 octombrie 2014
1567
Arhiva

Profil candidat: Maria Culeșov

Integritatea în activitatea politică

09 februarie 2019
1837
Arhiva

Profil candidat: Pavel Tamaciuc

Integritatea în activitatea politică

04 februarie 2019
2413
Arhiva

Echipament de circa zece milioane de lei, stocat în dep...

Un set de echipament necesar pentru realizarea expertizei genetice, cumpărat de Centrul de Medicină Legală cu trei ani în urmă cu 9.8 milioane de lei, zace şi acum împachetat în depozit. Motivul - a fost cumpărat fără să fi fost planificat un spaţiu pentru amenajarea unui laborator.

04 ianuarie 2017
1574