CNI examinează astăzi cazul unui primar care cumpăra pâine pentru instituțiile publice de la brutăria familiei sale
Comisia Națională de Integritate (CNI) va examina în ședința de astăzi un posibil conflict de interese relatat acum doua luni de Moldova Curată. În articolul „Afacere cu pâine nedeclarată de primar”, publicat în luna ianuarie, a fost expusă schema după care Primăria satului Ilenuța din raionul Fălești făcea rost de pâine pentru instituțiile publice. Timp de opt ani, primăria cumpăra pâine pentru gimnaziu şi grădiniţă de la soţia primarului, care este proprietara unei brutării. În plus, afacerea nici nu a fost indicată în declaraţia de avere a alesului local.
CNI s-a autosesizat și va discuta acest caz în şedinţa de astăzi. Membrii Comisiei vor decide dacă primarul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese şi al declarării veniturilor pentru anul 2012.
Tot în şedinţa din 27 martie, CNI va expune şi rezultatele controalelor făcute în privința a doi deputaţi. Este vorba despre parlamentarii Valeriu Saharneanu şi Mihail Poleanschi. Ei sunt bănuiţi de încălcarea regimului incompatibilităţilor, ultimul fiind investigat de CNI şi pentru eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii.
De dublă încălcare este suspectat şi Evghenii Grădinari, arhitectul oraşului Rezina. El nu şi-ar fi declarat toate bunurile şi ar fi fost în conflict de interese în timpul exercitării funcţiei publice. CNI urmează să ia o decizie şi asupra cazului lui Valeriu Rotaru, directorul Spitalului de psihiatrie și ftiziopneumologie din Orhei. Anterior, pe numele acestuia a fost iniţiat un control privind o posibilă încălcare a regimului conflictului de interese.
În aceeaşi şedinţă, membrii CNI vor decide şi iniţierea unui control în privința viceprimarului oraşului Şoldăneşti, Leonid Paierele, fiind examinată o eventuală încălcare comisă de demnitar privind incombatibilitatea de funcţii.
Menţionăm că acţiunile şi actele întocmite de CNI în cadrul controlului nu sunt publice, cu excepţia actului de constatare.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Consiliera socialistă Eugenia Ceban și-a construit o ca...
Eugenia Ceban, consilieră pe lista socialiștilor, pledează în Consiliul Municipal Chișinău (CMC) pentru susținerea categoriilor sociale cu venituri mici: fie că sunt angajați în sistemul bugetar, fie că sunt persoane în etate care trăiesc din pensii mizere. Consiliera locuiește într-o casă nouă și modernă situată în localitatea Tohatin, municipiul Chișinău, care a fost ridicată în doar trei ani.
Procurorul raionului Strășeni, vizat acum doi ani de un...
Procurorul raionului Strășeni, Alexandru Rață, a fost reales recent în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură. Despre Alexandru Rață Ziarul de Gardă a scris acum doi ani că deține o casă scumpă, pe care nu o indicase în declarația de avere, iar Comisia Națională de Integritate (CNI), care a pornit un control în urma investigației, a constatat că procurorul nu și-a declarat toate proprietățile. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Procurorilor nu a avut dubii în ce privește integritatea candidatului.
Cele mai deschise instituții publice
Ministerul Sănătăţii (cu 112 seturi de date), Ministerul Afacerilor Interne (cu 90 seturi de date), Biroul Naţional de Statistică (cu 86 seturi de date) sunt lideri pe portalul www.date.gov.md după numărul de date făcute publice, se arată într-un studiu lansat de CJI, în cadrul proiectului „Guvernare deschisă pentru o societate informată şi activă”.
Instanța de judecată poate examina o cerere de chemare...
Întrebare: Sunt jurnalist și managerul unei publicații periodice din raionul Rezina. Am solicitat informații de interes public, prin cerere oficială, de la președintele raionului Rezina. Deși termenul prevăzut de lege, de 15 zile lucrătoare, a expirat, răspuns așa și nu am primit. Am decis să acționez președintele raionului în judecată pentru refuzul de a-mi oferi informația solicitată. Responsabili de la judecătoria Rezina ne-au informat, însă, că în prezent instanța de judecată duce lipsă de judecători, corespunzător cererea noastră ar putea fi examinată abia în luna iunie 2018. Cum trebuie să procedăm în această situație? Există prevederi legale care ar oferi drepturi exclusive jurnaliștilor, având în vedere că din această cauză nu putem finaliza una din investigațiile jurnalistice inițiate? Există posibilitatea să ne adresăm la instanțe de judecată din alte localități etc.?
Datoriile de sute de mii ale judecătorilor, între riscu...
Circa 170 de judecători de la instanțele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câțiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite și magistrați care dețin locuințe şi mașini scumpe. Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependența magistraţilor de anumiți creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obținute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influențeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.