CNI se confruntă cu o lipsă de experiență
După nouă luni de la crearea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), instituţia care are rolul să verifice declaraţiile de avere şi de interese personale ale persoanelor cu funcţii de răspundere, nu are suficienţi angajaţi. Acest lucru îl specifică Adela Griciuc, şefa Direcţiei control conflicte de interese din cadrul CNI, într-un interviu acordat pentru portalul Moldova Curată.
- Dnă Griciuc, care sunt dificultăţile pe care le întâmpină Comisia?
CNI este o autoritate publică nou creată, care are atribuţii de verificare a declaraţiilor de venit, de proprietate şi a declaraţiilor de interese personale. Activitatea Comisiei a demarat de la zero în ceea ce ţine de sediu, dotare, angajaţi şi baze de date. În prezent, instituţia se confruntă cu două probleme: lipsa unui cadru legislativ şi normativ bine definit, precum şi lipsa de experienţă în acest domeniu.
- De câţi angajaţi dispune instituţia în prezent?
Acum, în cadrul Comisei Naţionale de Integritate lucrează 13 angajaţi, plus cei cinci membri. Potrivit statelor de personal, numărul total al angajaţilor este 21 de persoane. Desigur că acest număr de angajaţi este insuficient pentru desfăşurarea unei bune activităţi şi asigurarea îndeplinirii atribuţiilor de bază ale Comisiei.
- Ce structură a Comisiei are nevoie urgentă de angajaţi?
Nu sunt completate statele de personal din cadrul Direcţiilor de control al veniturilor şi proprietăţii, controlul intereselor personale şi controlul incompatibilităţii. Acum sunt demarate concursuri de suplinire a funcţiilor vacante, informaţia fiind accesibilă şi pe site-ul www.cni.md.
- Cum le asiguraţi angajaţilor perfecţionarea lor profesională?
Săptămânal, angajaţii CNI sunt implicaţi în diferite activităţi de pregătire profesională, beneficiind totodată şi de instruiri din partea unor organizaţii neguvernamentale din ţară. Recent, câţiva dintre ei au fost în România, unde s-au informat despre practica Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
- Recent, pe site-ul CNI au început să apară tot mai multe declaraţii de avere şi interese personale. Câte persoane sunt implicate în procesul de scanare şi haşurare a datelor cu caracter personal din aceste documente?
În procesul vizat sunt antrenaţi toţi colaboratorii direcţiilor de profil împreună cu membrii Comisiei.
- Aţi avut cazuri în care un angajat CNI să fie sancţionat pentru abateri disciplinare?
Până acum, CNI nu s-a confruntat cu situaţii de sancţionare disciplinară a angajaţilor, însă vreau să menţionez că, deşi suntem o instituţie nouă, doi angajaţi ai CNI au devenit laureaţii diplomelor guvernamentale oferite de premierul R. Moldova, Iurie Leancă, cu prilejul „Zilei funcţionarului public”.
Vă mulţumim!
Interviu realizat de Felicia Scafaru, stagiară la Asociaţia Presei Independente
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Iurie Morcotîlo: Licitațiile publice sunt mimate în sis...
Procesul de achiziții publice în domeniul educațional din municipiul Chișinău are de suferit din cauza mai multor tertipuri la care recurg agenții economici care participă la tendere, arată un raport realizat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Autorul studiului, Iurie Morcotîlo, a declarat într-un interviu pentru Moldova Curată că există câteva companii cu fondatori comuni sau adrese juridice comune care mimează competiția pentru a câștiga contractele de reparații ale școlilor și grădinițelor din capitală.
Conducerea raionului Ungheni, acuzată că promovează în...
În urma alegerilor din vara anului curent, în fruntea raionului Ungheni a fost numită șefa Organizației teritoriale a Partidului Democrat (PDM), Ludmila Guzun. Economist de profesie, anterior aceasta a ocupat funcția de vicepreședinte de raion și de viceprimar de Ungheni. A fost membră a Alianței Moldova Noastră (AMN) până la destrămarea partidului. Ulterior a făcut parte din PLDM, iar din 2012, când i s-a propus funcția de șef al SA ”Moldtelecom” Ungheni, a aderat la democrați. A plecat din funcția de viceprimar și a activat la întreprinderea ”Moldtelecom” până la alegerea sa în funcția de președinte de raion. Recent numele său a apărut într-un scandal în care este acuzată că promovează în funcţii-cheie persoane reieşind din apartenenţa politică a acestora.
Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate
Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:
Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat...
Președinta Judecătoriei Dondușeni, Lilia Țurcan, a luat pe numele său un credit în valoare de 1 700 000 lei, pe care urmează să îl ramburseze în decursul a 10 ani, cu o dobândă de 10 la sută. Chiar și dacă nu am lua în calcul rata dobânzii, magistrata ar urma să întoarcă lunar, până în 2024, peste 14 mii de lei, adică salariul său mediu lunar. Solicitată de Moldova Curată, Lilia Țurcan s-a arătat indignată de faptul că îi adresăm asemenea întrebări și a spus că a luat împrumutul pentru fiica sa, care ar urma să achite datoria.
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Aici așteptăm comentariul tău!