CNI se confruntă cu o lipsă de experiență
După nouă luni de la crearea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), instituţia care are rolul să verifice declaraţiile de avere şi de interese personale ale persoanelor cu funcţii de răspundere, nu are suficienţi angajaţi. Acest lucru îl specifică Adela Griciuc, şefa Direcţiei control conflicte de interese din cadrul CNI, într-un interviu acordat pentru portalul Moldova Curată.
- Dnă Griciuc, care sunt dificultăţile pe care le întâmpină Comisia?
CNI este o autoritate publică nou creată, care are atribuţii de verificare a declaraţiilor de venit, de proprietate şi a declaraţiilor de interese personale. Activitatea Comisiei a demarat de la zero în ceea ce ţine de sediu, dotare, angajaţi şi baze de date. În prezent, instituţia se confruntă cu două probleme: lipsa unui cadru legislativ şi normativ bine definit, precum şi lipsa de experienţă în acest domeniu.
- De câţi angajaţi dispune instituţia în prezent?
Acum, în cadrul Comisei Naţionale de Integritate lucrează 13 angajaţi, plus cei cinci membri. Potrivit statelor de personal, numărul total al angajaţilor este 21 de persoane. Desigur că acest număr de angajaţi este insuficient pentru desfăşurarea unei bune activităţi şi asigurarea îndeplinirii atribuţiilor de bază ale Comisiei.
- Ce structură a Comisiei are nevoie urgentă de angajaţi?
Nu sunt completate statele de personal din cadrul Direcţiilor de control al veniturilor şi proprietăţii, controlul intereselor personale şi controlul incompatibilităţii. Acum sunt demarate concursuri de suplinire a funcţiilor vacante, informaţia fiind accesibilă şi pe site-ul www.cni.md.
- Cum le asiguraţi angajaţilor perfecţionarea lor profesională?
Săptămânal, angajaţii CNI sunt implicaţi în diferite activităţi de pregătire profesională, beneficiind totodată şi de instruiri din partea unor organizaţii neguvernamentale din ţară. Recent, câţiva dintre ei au fost în România, unde s-au informat despre practica Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
- Recent, pe site-ul CNI au început să apară tot mai multe declaraţii de avere şi interese personale. Câte persoane sunt implicate în procesul de scanare şi haşurare a datelor cu caracter personal din aceste documente?
În procesul vizat sunt antrenaţi toţi colaboratorii direcţiilor de profil împreună cu membrii Comisiei.
- Aţi avut cazuri în care un angajat CNI să fie sancţionat pentru abateri disciplinare?
Până acum, CNI nu s-a confruntat cu situaţii de sancţionare disciplinară a angajaţilor, însă vreau să menţionez că, deşi suntem o instituţie nouă, doi angajaţi ai CNI au devenit laureaţii diplomelor guvernamentale oferite de premierul R. Moldova, Iurie Leancă, cu prilejul „Zilei funcţionarului public”.
Vă mulţumim!
Interviu realizat de Felicia Scafaru, stagiară la Asociaţia Presei Independente
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
CNI caută depozit pentru teancurile de declaraţii de av...
De la începutul acestui an şi până la 31 martie curent, Comisia Naţională de Integritate (CNI) recepţionează declaraţiile de avere şi de interese personale pentru anul 2015. Anual, instituţia primeşte peste o sută de mii de declaraţii. CNI spune că nu mai are spaţiu pentru a colecta documentele, deoarece camera în care acestea erau depozitate până acum deja s-a umplut.
ATENŢIE! Webinarii la tema transparenței în procesul de...
Alianța pentru o Românie Curată și Inițiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public din Republica Moldova vă invită să beneficiați de oportunitatea de a vă instrui, în cadrul a două webinarii consecutive, în privința aplicării prevederilor Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (România), respectiv Legii 239/2008 privind transparența în procesul decizional (Republica Moldova). Legile dedicate transparenței decizionale sunt mai puțin cunoscute și aplicate, atât în România, cât și în Republica Moldova, dar acestea fac parte din pachetul de legi de care dispune societatea civilă, cu ajutorul cărora cetățenii simpli pot contribui la îmbunătățirea cadrului legislativ.
Regulamentul CSM care impune restricții jurnaliștilor...
Încercarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a impune restricții accesului jurnaliștilor și cetățenilor la ședințele de judecată a eșuat. Regulamentul aprobat la sfârșitul lunii septembrie, dar despre care s-a aflat abia acum, după publicarea în Monitorul Oficial, va fi supus consultărilor publice. S-a întâmplat după ce câteva organizații de media au emis o declarație în care calificau acțiunea CSM drept abuz și solicitau ca documentul să fie anulat.
Mariana Pitic, judecătoarea cu Porshe avariat, a scăpat...
Judecătoarea Curții Supreme de Justiţie (CSJ) Mariana Pitic nu a fost sancționată de către Comisia Națională de Integritate (CNI) pentru o eventuală diferență dintre venituri și cheltuieli. Deşi Petic a indicat în declarația de avere un autoturism Porshe, cu valoarea reală de câteva zeci de mii de euro, CNI a clasat dosarul, motivând că valoarea bunurilor declarate pentru anul 2015 nu depăşeşte suma veniturilor judecătoarei.
Procurorul general a semnat ordonanța de pornire a urmă...
Procurorul general Eduard Harunjen a semnat vineri, 22 decembrie 2017, ordonanța de pornire a urmăririi penale pentru fals în declarația de venituri și interese personale pe numele judecătoarei la Judecătoria Căușeni Maria Tertea (Țugui). După ce marți, 19 decembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a autorizat suspendarea din funcție și pornirea urmăririi penale, aceasta va fi urmărită penal conform art. 352 prim, alineatul 2, „includerea intenționată a unor date incomplete sau false, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale”.
