Consiliul de Integritate – a fi sau a nu fi în cadrul ANI?

Consiliul de Integritate 25 august 2021 149
Membrii Consiliului de Integritate în ședință, cu participarea președintei ANI, Rodica Antoci. Sursa foto: Privesc.eu



Activitatea Consiliului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate (ANI) este criticată de societatea civilă, de Banca Mondială, de experții Consiliului Europei și de conducerea ANI, solicitându-se inclusiv eliminarea acestui organ din componența ANI. Pe de altă parte, Partidul Acțiune și Solidaritate, care deține majoritatea parlamentară, își dorește, dimpotrivă, extinderea împuternicirilor acestuia și majorarea numărului de membri. Unii experți atenționează, însă, că astfel va crește influența politică în cadrul CI.

Numărul membrilor CI ar urma să crească de la 7 la 9, urmând ca Parlamentul să desemneze doi reprezentanți și nu doar unul, cum este în prezent, și, totodată, Președinția va obține dreptul să-și delege un reprezentant în acest for care are menirea să supravegheze activitatea ANI. De asemenea, Ministerul Justiției, care în prezent organizează concursul pentru numirea a doi reprezentanți ai societății civile în CI, îi va putea selecta fără organizarea unui concurs. Modificările se conțin în proiectul de lege propus de fracțiunea PAS, care a și fost adoptat în prima lectură de Parlament. În cadrul consultărilor publice organizate de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului, la 19 august, aceste propuneri au fost criticate de către reprezentanții societății civile și de conducerea ANI, care susțin că activitatea Consiliului de Integritate a fost până acum greoaie și ineficientă și propun, chiar, desființarea acestuia.

Mariana Kalughin: „Va duce la politizarea activității ANI, pentru că 6 membri din 9 vor fi reprezentați și desemnați de partidul care guvernează”

Experta anticorupție Mariana Kalughin a criticat inițiativa partidului de guvernământ privind dublarea numărului de membri ai CI desemnați de Parlament și oferirea dreptului Președinției de a numi un reprezentant în cadrul Consiliului, în contextul în care ambele instituții, la care se adaugă Guvernul, sunt controlate în prezent de către reprezentanții unei singure formațiuni – PAS. „În opinia noastră, nu este acceptabilă majorarea numărului de membri în CI cu cele două persoane propuse, una desemnată de Parlament și alta de președinte, pentru că ar dezechilibra felul în care puterile, dar și societatea civilă, își pot reprezenta interesele legitime în CI. Aceasta va duce la politizarea activității ANI, pentru că 6 membri din 9 vor fi reprezentați și desemnați de partidul care guvernează: doi din partea Parlamentului, unul din partea Guvernului, doi numiți de Ministerul Justiției fără concurs, așa cum se propune acum.... În plus, în momentul care se extind competențele CI, atunci nu mai putem numi ANI autoritate independentă și echidistantă în raport cu celelalte puteri”, a atenționat experta.

„Am putea să ne gândim asupra desființării acestui organ”

În opinia Marianei Kalughin, ar trebui examinată oportunitatea desființării Consiliului de Integritate.  „Noi considerăm, după cinci ani de activitate a CI, că ar trebui să fie analizată eficiența acestuia, pentru că el s-a dovedit a fi mai mult ineficient. CI, fiind un organ colegial, din păcate, s-a arătat că este foarte încetinit. A durat practic doi ani instituționalizarea ANI, deși trebuia să dureze mult mai puțin. Nu-mi amintesc dacă a examinat la timp raportul de activitate al ANI și ANI întârzia cu prezentarea acestuia Parlamentului. CI nu a reușit nici măcar să aprobe strategia instituțională a ANI și doamna Antoci (n.red.: Rodica Antoci, președinta ANI) se va afla la sfârșit de mandat cu nici măcar un document de politici aprobat sau implementat.

În opinia noastră, am putea să ne gândim asupra desființării acestui organ, iar concursul pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte al ANI ar putea să-l facă președintele țării, care îi numește în funcții, și care ar putea să creeze comisii ad-hoc de desfășurare a concursului, în care să se regăsească toate puterile și societatea civilă. Iar dacă insistați asupra importanței CI, atunci mandatul acestuia ar trebui să se reducă la trei funcții de bază: de reglementare, adică de aprobare a unor acte normative, de organizare și desfășurare a concursurilor pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte al ANI și de acordare a suportului strategic pentru ANI, prin participarea la elaborarea și implementarea strategiei instituționale. Categoric suntem împotriva ca CI să aibă un rol decisiv în aprobarea strategiei, pentru că nu este CI cel care o s-o implementeze”, a punctat Mariana Kalughin.

Vladislav Gribincea: „Mai multe chestiuni importante trebuie date în competența CI, pentru a-i permite acestuia să joace rolul care era gândit de la bun început”

Și președintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, și-a exprimat dezacordul față de majorarea numărului de reprezentanți în CI din partea Parlamentului, atenționând asupra pericolului de politizare a acestui organ. „Considerăm că majorarea cu doi a numărului de membri desemnați de Parlament doar va spori influența politică asupra CI și nu vedem justificat nicidecum acest lucru. Parlamentul deja desemnează o persoană și celelalte autorități la fel. Poate, președintele ar fi în drept să desemneze un membru. Dacă se dorește să fie un număr impar în cadru CI, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) ar putea desemna doi, această structură reprezentând cel mai mare număr de subiecți ai declarării”, a propus președintele CRJM.

Pe de altă parte, Vlad Gribincea nu este de acord cu eliminarea completă a Consiliului de Integritate din cadrul ANI și consideră că ar fi oportună oferirea mai multor împuterniciri membrilor acestuia, așa cum propun autorii proiectului de lege.

„CI este organul suprem al ANI care trebuie să stabilească toate regulile, care trebuie să supravegheze activitatea și care trebuie să ordoneze procesele în cadrul Autorității. Ipotetic, am putea să excludem acest consiliu, dar nu știu unde sunt modele de acest fel și apare o consecință foarte mare – toate atacurile asupra ANI vor cădea pe umerii unei singure persoane, ai președintelui ANI. Poate o singură persoană să ducă o asemenea povară pe umerii săi? Am mari dubii. De aceea, eu cred că multe chestiuni importante trebuie date în competența CI, pentru a-i permite acestuia să joace rolul care era gândit de la bun început, inclusiv aprobarea rapoartelor de activitate, a efectivelor limită, a organigramei interne, a regulamentului intern de organizare. Sunt lucruri care în mod normal sunt în competența unui consiliu”, a subliniat Vladislav Gribincea.

Președinta Comisiei juridice, Olesea Stamate: „Fie îl facem un organ care funcționează, fie, dacă va continua să nu funcționeze și cu modificările propuse, va trebui să revenim la ideea eliminării acestuia”

Una dintre autorii proiectului, președinta Comisiei juridice din Parlament, deputata PAS Olesea Stamate, a menționat, în cadrul dezbaterilor, că la elaborarea proiectului s-a analizat dacă este necesară sau nu păstrarea Consiliului de Integritate în componența ANI, făcând referire la o evaluare făcută de către experți ai Consiliului Europei, care au recomandat efectuarea unei analize privind oportunitatea excluderii de facto a Consiliului de Integritate. „Nu pot să nu fiu de acord că eficiența acestui Consiliu nu prea s-a văzut”, a menționat Olesea Stamate. Totuși, ea s-a pronunțat pentru păstrarea CI, menționând că, dacă s-ar putea găsi o eventuală soluție pentru organizarea concursurilor pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte de către președinția Republicii Moldova, așa cum a propus Mariana Kalughin, atunci nu este clar ce se va întâmpla în cazul unor eventuale abateri ale conducerii ANI care trebuie examinate, potrivit legii, de CI.

„Sunt chestiuni ce nu pot fi puse în sarcina președintelui. Acesta a fost raționamentul nostru pentru păstrarea pentru moment a CI, cu intervenții  pe componența lui și pe anumite competențe, astfel încât fie îl facem un organ care funcționează, fie, dacă va continua să nu funcționeze și cu modificările propuse, va trebui să revenim la ideea eliminării acestuia”, a explicat deputata PAS.

În acest context, Mariana Kalughin a argumentat că orice abateri din partea conducerii ANI sau a altor angajați pot fi disputate în instanțele judecătorești.

Președinta ANI, Rodica Antoci, crede că ideea desființării Consiliului de Integritate este foarte bună

În continuarea acestei idei s-a pronunțat și președinta ANI, Rodica Antoci, care a apreciat recomanadarea Marianei Kalughin privind desființarea CI ca fiind foarte bună. „Extinderea atribuțiilor CI nu cred că este eficientă. În activitatea mea de președinte al ANI, susținerea din partea CI nu a fost absolut deloc. Nici la modificări de cadru legislativ, nici la modul de aprobare a raportului de activitate... La final de mandat nu o să am aprobată acea strategie de dezvoltare instituțională”, a subliniat președinta ANI, făcând referire la faptul că CI nu a aprobat până în prezent Strategia de dezvoltare instituțională a ANI.

„Practică internă a ANI denotă faptul că de câte ori s-au făcut sesizări vizavi de demnitari, Consiliul de Integritate ridică din umeri și nu se dau soluții concrete. Există legea cu privire la demnitari, este codul de conduită, este legea penală, civilă, astfel demnitarii pot fi trași la răspundere. Și chiar dacă va fi transmis președintelui Republicii Moldova să examineze sesizări față de încălcări pe care le-ar admite un demnitar din cadrul ANI, poate fi făcută o comisie de disciplină și pot fi sesizate organele competente. Eu nu văd aici un impediment”, a mai argumentat Rodica Antoci. Ea a propus ca în locul CI să fie creată o comisie administrativă, un consiliu de administrație din trei persoane „care să sprijine conducerea ANI și să vegheze cum se aplică cadrul legal”.

Membru al CI: Consiliul este necesar pentru a asigura o contra balanță în cadrul ANI și pentru a preveni corupția și abuzurile

În replică, unul dintre membrii CI, Viorel Rusu, desemnat de Congresul Autorităților Locale, a pledat pentru păstrarea acestui organ ca un element de echilibru în activitatea ANI. El a atenționat, totodată, că neaprobarea strategiei de dezvoltare instituțională a ANI de către membrii CI a fost o consecință a faptului că aceasta a fost întocmită de conducerea ANI în mod formal, fără a ține cont de criteriile de performanță.

„Se vorbește dacă este necesar CI sau nu. Că nu a aprobat strategii, că nu prea a activat. Dar cum să activeze CI? El încă prea mult a activat. Deoarece toți membrii sunt pe baze obștești și o treime din el nu funcționează, deoarece autoritățile nu i-au desemnat. Sunt cinci membri care trebuie să vină zi la zi, pe baze obștești, și să îndeplinească aceste sarcini. Nu este vina CI. Consiliul a atras atenția conducerii ANI: dacă prezentați rapoarte, strategii, puneți criterii de performanță. Primii doi ani i-am lăsat să se învețe, dar nici până astăzi nu sunt stipulate criteriile de performanță. Rapoartele sunt pur formale. Evident că nu le aprobăm. Nu s-a lucrat cu donatorii externi pentru a aproba strategiile respective.

Referitor la tragerea la răspundere a unor demnitari ai ANI, CI nu are mecanisme. Dar este necesară o contra balanță, în caz contrat noi vom crește încă o autoritate așa-numită autonomă care informal va fi dependentă politic, că la noi tot timpul a fost așa, în plus, în cadrul ei va crește corupția, abuzurile. De aceea trebuie să ne gândim foarte bine cum asigurăm balanța și contra balanța în activitatea instituțională a ANI și să nu creăm o super autoritate, dar mai puțin eficientă”, a subliniat membrul Consiliului de Integritate.

Banca Mondială: „Activitatea Consiliului de Integritate al ANI reprezintă un motiv serios de îngrijorare”

În propunerile ANI pe marginea proiectului de lege al PAS se face referire la poziția Băncii Mondiale și la recomandările experților Consiliului Europei referitoare la Consiliul de Integritate. Astfel, Banca Mondială, într-o scrisoare oficială din 28 iulie 2020 citată de ANI, arată că activitatea Consiliului de Integritate al ANI ar reprezenta un motiv serios de îngrijorare. „Îndeplinirea funcțiilor importante ale Consiliului a avut loc cu întârzieri semnificative. Societatea civilă și alte părți interesate consideră Consiliul de Integritate drept un organ care se confruntă cu provocări serioase de eficacitate. Ar trebui de utilizat examinarea modificărilor propuse pentru a revizui modelul existent de activitate/administrare. În cazul în care Consiliul de Integritate este menținut, ar fi important de asigurat funcționarea sa eficace. Una din opțiuni ar fi ca membrul Consiliului să fie o funcție permanentă și ca membrii Consiliului să fie remunerați. Ar putea fi recomandabil de asemenea de limitat numărul entităților care desemnează membrii Consiliului și de stipulat în prevederile legii procedura de selectare a membrilor Consiliului. O astfel de procedură ar trebui să se bazeze pe concurs deschis și meritele candidaților.

Modificările propuse privind componența Consiliului ar spori politizarea acestuia, ceea ce nu este recomandabil. Deputații și membrii Guvernului nu ar trebui să fie delegați în Consiliu. Mai degrabă, autoritățile relevante ar trebui să selecteze reprezentanții lor printr-un concurs deschis și transparent și în baza meritelor”, se arată în scrisoarea Băncii Mondiale.

Iar experții Consiliului Europei recomandă „analizarea rolului și oportunității CI, ținând cont de faptul că în prezent acest mecanism nu este productiv și afectează atât eficiența ANI, cât și a CI”.

Consiliul de Integritate funcționează în prezent cu doar cinci membri din șapte

Potrivit legislației, Consiliul de Integritate al ANI este format din 7 membri: un reprezentant desemnat de Parlament, unul de Guvern, unul de Consiliul Superior al Magistraturii, unul de Consiliul Superior al Procurorilor, unul de Congresul Autorităților Locale din Moldova și doi reprezentanți ai societății civile, care sunt selectați de Ministerul Justiţiei prin concurs, în baza unui regulament aprobat de Guvern. Mandatul de membru al Consiliului este de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat consecutiv. În prezent, în cadrul CI sunt doar cinci membri, fiind lipsă un reprezentant din partea Guvernului și unul din partea societății civile. Membrii CI sunt: Sergiu Ostaf, desemnat de Parlament, Mariana Timotin, desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii, Mircea Roșioru, desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor, Viorel Rusu, desemnat de Congresul Autorităților Locale și Vitalie Palega, reprezentant al societăţii civile.

Natalia Zaharescu

Acest material apare cu suportul Fundației Soros Moldova. Fundația nu intervine în politica editorială a redacției.



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

2021

Consiliul de Integritate al ANI rămâne cu 5 membri din...

20 ianuarie 2021
293
2021

Consiliul de Integritate – a fi sau a nu fi în cadrul A...

25 august 2021
150
2021

Nou scandal între ANI și Consiliul de Integritate. CI a...

09 aprilie 2021
431