CSJ dă undă verde fostului șef al Direcției Educație Buiucani, găsit vinovat de Curtea de Apel de fals în declarația de avere și exces de putere, să se restabilească în funcție
Fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu, găsit vinovat de Curtea de Apel Chișinău de fals în declarația de avere și condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, pretinde la restabilirea în funcție după ce Curtea Supremă a încetat procesul penal în privința lui. CSJ ar fi descoperit erori procesuale comise la etapa de începere a urmăririi penale. După pronunțarea hotărârii CSJ, Ion Vrânceanu a depus o cerere la Judecătoria Chișinău prin care solicită restabilirea în funcția care astăzi este deja ocupată de o altă persoană.
Milioane pe conturi și proprietăți nedeclarate
Ion Vrânceanu se judecă acum cu DGETS pentru restabilirea în funcție. Cererea sa este pusă pe agenda judecătorului Vladislav Holban
Ion Vrânceanu a fost pus sub urmărire penală la începutul anului 2015, fiind acuzat de fals în declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2013 și de abuz în serviciu. Procurorii și CNA au stabilit că el nu a declarat mai multe bunuri, inclusiv care aparțineau fiicelor sale, aflate atunci la întreținerea sa, dar și 7 conturi bancare pe care le deţinea împreună cu familia, închise în anul 2013, și pe care se aflau sume de peste 2 milioane de lei şi 29 de mii de euro. Moldova Curată a scris anterior că Ion Vrânceanu locuia într-o casă la sol din Durlești și deținea un alt imobil pe strada Onisifor Ghibu din sectorul Buiucani. Un alt capăt de acuzare a fost că Ion Vrânceanu, în perioada iulie 2014 - ianuarie 2015, le-ar fi cerut directorilor Liceului "Vasile Vasilache", situat în centrul Chișinăului, și Centrului de educație estetică „Lăstărel” să ofere spații pentru cursuri de șoferie, fără ca banii pentru arendă să ajungă în bugetul municipal. Cele două școli auto ar fi activat în jur de jumătate de an. Astfel, prin neplata taxei de arendă, Vrânceanu ar fi adus un prejudiciu de 17 500 de lei bugetului municipal și și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu.
Curtea de Apel îl condamnă, Curtea Supremă îl scoate de sub învinuire
Prima instanță, în persoana judecătoarei Silvia Gârbu l-a achitat, la 28 aprilie 2016. Curtea de Apel Chișinău însă, prin sentința emisă la 20 iunie 2017, l-a condamnat. Instanța de apel a decis că Ion Vrânceanu se face vinovat de fals în declarația de avere, dar dosarul se clasează din cauză că expirase termenul de prescripție de doi ani (falsul în declarații fiind o infracțiune ușoară). L-a găsit însă vinovat de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu (art. 328 Cod Penal) și l-a condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 3 ani. De asemenea, Vrânceanu a fost obligat să plătească Direcției Educație Buiucani 17 500 de lei. La ședință, fostul șef de direcție a declarat că este, de fapt, o victimă, că e total nevinovat și că necazurile i se trag de la fostul primar al capitalei Dorin Chirtoacă și Tatiana Nagnibeda, șefa Direcției Educație a municipiului Chișinău pe vremea când el era în funcție. Potrivit lui Vrânceanu, cei doi ar fi "distrus" mai multe grădinițe, iar el s-ar fi opus. Tatiana Nagnibeda a respins acuzațiile.
CSJ susține că în procesul de urmărire penală au fost comise erori, de aceea a încetat procesul penal
După trei ani de investigații penale și un proces soldat cu condamnare la Curtea de Apel, CSJ, prin decizia luată la 13 februarie 2018, dar publicată recent, constată că, la etapa urmăririi penale, lui Ion Vrânceanu învinuirea i-ar fi fost înaintată cu întârziere, ceea ce i-ar fi încălcat drepturile. „În speță, înaintarea învinuirii de către procuror a fost efectuată cu depășirea termenului legal, deoarece calitatea de bănuit în privința lui Vrînceanu Ion expirase de drept la data de 10 mai 2015, însă învinuirea i-a fost înaintată doar la data de 09 iunie 2015 și astfel organul de urmărire penală a admis o ingerință în garanțiile prevăzute de art.22 Cod de procedură penală. Într-o astfel de interpretare, se conchide că actele şi acțiunile organului de urmărire penală efectuate după expirarea termenului legal de ținere a persoanei în calitate de bănuit, sunt nule și procesul penal urmează a fi încetat”, se spune în decizia CSJ, pronunțată de judecătorii Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Constantin Alerguș, Vladimir Timofti și Iurie Diaconu.
Vrânceanu cere restabilirea în funcția care deja este ocupată de o persoană aleasă prin concurs
Cât timp a fost urmărit penal, Ion Vrânceanu a fost suspendat din funcție, apoi Direcția Generală Educație a municipiului Chișinău a dispus, printr-un ordin, desfacerea contractului lui de muncă. În luna septembrie 2017 a fost organizat un concurs pentru ocuparea funcției de șef al Direcției Educație Buiucani, câștigat ulterior de Veronica Solomițchi.
Cancelaria Judecătoriei Chișinău ne-a informat că la 14 martie 2018, ziua în care a fost publicată decizia mitovată a CSJ, Ion Vrânceanu a depus o cerere în instanță prin care cere Direcției Generale Educație Chișinău (DGETS) să anuleze ordinul de desfacere a contractului de muncă și să-l restabilească în funcție. Cererea se află pe rol la judecătorul Vladislav Holban.
Decizia CSJ pare să-i fi contrariat atât pe reprezentanții DGETS, cât și pe noua șefă a Direcției Educație Buicani. Elena Vorotneac, responsabilă de relații cu presa la DGETS, ne-a spus că deocamdată Direcția nu are nici un comentariu privind eventuala restabilire în funcție a lui Ion Vrânceanu, deoarece de curând are o nouă șefă, care abia studiază documentele, iar jurista care s-a ocupat de caz a plecat recent la o altă funcție.
L-am căutat pe Ion Vrânceanu pentru a-i solicita un comentariu, însă la numărul său de telefon răspunde robotul.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
În SUA, mai puţini funcţionari depun declarații de aver...
Circa 27 de mii de funcționari din Statele Unite ale Americii depun declarațiile de avere, iar proprietățile a circa o mie dintre aceștia, nominalizați de președintele Barack Obama, sunt verificate de Oficiul de Etică Guvernamentală.
Încă un şef de la Interne cercetat de CNI
După ce în luna iunie Comisia Naţională de Integritate (CNI) a constatat faptul că Vladimir Maiduc, şeful Serviciului securitate internă şi combatere a corupţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), deţine o funcţie publică, tot el fiind şi proprietarul unor firme, i-a venit rândul unui alt şef de la MAI să fie cercetat de Comisie. Recent, CNI a constatat că Vladimir Ţurcan, şeful Direcţiei generale analiză, monitorizare şi evaluarea politicilor de la MAI, administrează câteva afaceri, pe care nu le-a menţionat în declaraţie sa de avere pentru anul 2012. Vladimir Ţurcan afirmă, însă, că actul de constatare emis de CNI conţine nişte aberaţii, care nu fac altceva decât să-l discrediteze.
Milionarii cu robe
Salariile modeste pe care le ridică judecătorii contrastează izbitor cu vilele luxoase și limuzinele pe care le au și le conduc aceștia. Presa a scris în ultimul timp despre mai mulți magistrați care, deși indică venituri anuale de câteva zeci de mii de lei, dețin în proprietate case și mașini de milioane. Cu toate acestea, deocamdată niciunul dintre ei nu a fost sancționat pentru că averile lor nu corespund veniturilor obținute. Comisia Națională de Integritate afirmă că astfel de cazuri sunt greu de demonstrat.
Un ofițer de investigații are HUMMER, dar nu l-a trecut...
Tudor Tulbure, ofiţer superior de investigaţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Râşcani, municipiul Chişinău, este dat pe mâna procurorilor, deoarece nu ar fi indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 un autoturism de teren. Poliţistul susţine însă că l-a trecut în declarația depusă în anul 2010, când l-a cumpărat.
Un alt deputat la Procuratură
Este vorba de liberal-democratul Nicolae Juravschi care, potrivit Comisiei Naţionale de Integritate, nu ar fi indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 faptul că deţine cote-parţi în câteva întreprinderi. Actul emis de CNI va fi transmis Procuraturii Anticorupţie.
Maşinile de „nimic” ale magistraţilor
Unii judecători indică în declaraţiile de avere autoturisme a căror valoare nu depăşeşte zece mii de lei. În realitate, pe piaţa secundară, aceste maşini valorează câteva mii de euro. Experţii susţin că uneori, subiecţii declarării indică în acte preţuri mai mici ale bunurilor deţinute pentru ca oamenii să nu îşi dea seama că valoarea bunului achiziţionat le depăşeşte vădit venitul.
