CSJ dă undă verde fostului șef al Direcției Educație Buiucani, găsit vinovat de Curtea de Apel de fals în declarația de avere și exces de putere, să se restabilească în funcție

Avere la vedere 5 aprilie 2018 263
Ion Vrânceanu în luna iunie 2017, în timp ce asculta pronunțarea hotărârii Curții de Apel Chișinău

Fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu, găsit vinovat de Curtea de Apel Chișinău de fals în declarația de avere și condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, pretinde la restabilirea în funcție după ce Curtea Supremă a încetat procesul penal în privința lui. CSJ ar fi descoperit erori procesuale comise la etapa de începere a urmăririi penale. După pronunțarea hotărârii CSJ, Ion Vrânceanu a depus o cerere la Judecătoria Chișinău prin care solicită restabilirea în funcția care astăzi este deja ocupată de o altă persoană.



Milioane pe conturi și proprietăți nedeclarate 

Ion Vrânceanu se judecă acum cu DGETS pentru restabilirea în funcție. Cererea sa este pusă pe agenda judecătorului Vladislav Holban

Ion Vrânceanu a fost pus sub urmărire penală la începutul anului 2015, fiind acuzat de fals în declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2013 și de abuz în serviciu. Procurorii și CNA au stabilit că el nu a declarat mai multe bunuri, inclusiv care aparțineau fiicelor sale, aflate atunci la întreținerea sa, dar și 7 conturi bancare pe care le deţinea împreună cu familia, închise în anul 2013, și pe care se aflau sume de peste 2 milioane de lei şi 29 de mii de euro. Moldova Curată a scris anterior că Ion Vrânceanu locuia într-o casă la sol din Durlești și deținea un alt imobil pe strada Onisifor Ghibu din sectorul Buiucani. Un alt capăt de acuzare a fost că Ion Vrânceanu, în perioada iulie 2014 - ianuarie 2015, le-ar fi cerut directorilor Liceului "Vasile Vasilache", situat în centrul Chișinăului, și Centrului de educație estetică „Lăstărel” să ofere spații pentru cursuri de șoferie, fără ca banii pentru arendă să ajungă în bugetul municipal. Cele două școli auto ar fi activat în jur de jumătate de an. Astfel, prin neplata taxei de arendă, Vrânceanu ar fi adus un prejudiciu de 17 500 de lei bugetului municipal și și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu. 

Curtea de Apel îl condamnă, Curtea Supremă îl scoate de sub învinuire

Prima instanță, în persoana judecătoarei Silvia Gârbu l-a achitat, la 28 aprilie 2016. Curtea de Apel Chișinău însă, prin sentința emisă la 20 iunie 2017, l-a condamnat. Instanța de apel a decis că Ion Vrânceanu se face vinovat de fals în declarația de avere, dar dosarul se clasează din cauză că expirase termenul de prescripție de doi ani (falsul în declarații fiind o infracțiune ușoară). L-a găsit însă vinovat de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu (art. 328 Cod Penal) și l-a condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 3 ani. De asemenea, Vrânceanu a fost obligat să plătească Direcției Educație Buiucani 17 500 de lei. La ședință, fostul șef de direcție a declarat că este, de fapt, o victimă, că e total nevinovat și că necazurile i se trag de la fostul primar al capitalei Dorin Chirtoacă și Tatiana Nagnibeda, șefa Direcției Educație a municipiului Chișinău pe vremea când el era în funcție. Potrivit lui Vrânceanu, cei doi ar fi "distrus" mai multe grădinițe, iar el s-ar fi opus. Tatiana Nagnibeda a respins acuzațiile

CSJ susține că în procesul de urmărire penală au fost comise erori, de aceea a încetat procesul penal

După trei ani de investigații penale și un proces soldat cu condamnare la Curtea de Apel, CSJ, prin decizia luată la 13 februarie 2018, dar publicată recent, constată că, la etapa urmăririi penale, lui Ion Vrânceanu învinuirea i-ar fi fost înaintată cu întârziere, ceea ce i-ar fi încălcat drepturile.  „În speță, înaintarea învinuirii de către procuror a fost efectuată cu depășirea termenului legal, deoarece calitatea de bănuit în privința lui Vrînceanu Ion expirase de drept la data de 10 mai 2015, însă învinuirea i-a fost înaintată doar la data de 09 iunie 2015 și astfel organul de urmărire penală a admis o ingerință în garanțiile prevăzute de art.22 Cod de procedură penală. Într-o astfel de interpretare, se conchide că actele şi acțiunile organului de urmărire penală efectuate după expirarea termenului legal de ținere a persoanei în calitate de bănuit, sunt nule și procesul penal urmează a fi încetat”, se spune în decizia CSJ, pronunțată de judecătorii Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Constantin Alerguș, Vladimir Timofti și Iurie Diaconu.

Vrânceanu cere restabilirea în funcția care deja este ocupată de o persoană aleasă prin concurs

Cât timp a fost urmărit penal, Ion Vrânceanu a fost suspendat din funcție, apoi Direcția Generală Educație a municipiului Chișinău a dispus, printr-un ordin, desfacerea contractului lui de muncă. În luna septembrie 2017 a fost organizat un concurs pentru ocuparea funcției de șef al Direcției Educație Buiucani, câștigat ulterior de Veronica Solomițchi. 

Cancelaria Judecătoriei Chișinău ne-a informat că la 14 martie 2018, ziua în care a fost publicată decizia mitovată a CSJ, Ion Vrânceanu a depus o cerere în instanță prin care cere Direcției Generale Educație Chișinău (DGETS) să anuleze ordinul de desfacere a contractului de muncă și să-l restabilească în funcție. Cererea se află pe rol la judecătorul Vladislav Holban.

Decizia CSJ pare să-i fi contrariat atât pe reprezentanții DGETS, cât și pe noua șefă a Direcției Educație Buicani. Elena Vorotneac, responsabilă de relații cu presa la DGETS, ne-a spus că deocamdată Direcția nu are nici un comentariu privind eventuala restabilire în funcție a lui Ion Vrânceanu, deoarece de curând are o nouă șefă, care abia studiază documentele, iar jurista care s-a ocupat de caz a plecat recent la o altă funcție. 

L-am căutat pe Ion Vrânceanu pentru a-i solicita un comentariu, însă la numărul său de telefon răspunde robotul.  



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Avere la vedere

Deputatul care dăruiește firme în Romania

Deputatul democrat Corneliu Dudnic, care a venit în Parlament în iulie 2015, după ce Vlad Plahotniuc și-a depus mandatul, a rămas anul trecut fără afacerea sa din România. El deține acolo o firmă specializată în transportul rutier de mărfuri, „Nik Trade Company”, înregistrată în anul 2008, cu sediul la Constanța. Potrivit informației din catalogul „Pagini aurii” din România, la sfârșitul anului 2015 compania avea 11 angajați. Capitalul subscris al firmei era 200 de lei românești, iar cifra de afaceri, la 31 decembrie 2015, a fost de 2 114 286 lei românești.

21 noiembrie 2016
218
Avere la vedere

Viceministru cu trei firme, dar fără venituri din activ...

Una dintre firmele în care viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Vladimir Cebotari, deţine acţiuni, a avut în anul 2012 venituri din vânzări de aproape 9 milioane de lei, însă funcţionarul nu a indicat niciun venit din activitatea acesteia în declarația sa de avere.

03 septembrie 2014
194
Avere la vedere

Funcționarii care nu și-au prezentat declarațiile de av...

Funcționarii care nu și-au declarat averile vor răspunde în fața instanței. Comisia Națională de Integritate a acționat în judecată 80 de funcționari care nu și-au prezentat declarațiile de avere și interese în termenii stabiliți de legislație. În listă sunt incluși primari, viceprimari, directori de școli și de spitale din întreaga republică, dar și aleșii locali din Găgăuzia în frunte cu președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov.

18 iunie 2013
190
Avere la vedere

CNI cu VAZ-uri nedeclarate

Preşedintele şi trei membrii ai Comisiei Naționale de Integritate (CNI) nu şi-au declarat în anul 2011 toate bunurile aflate în posesie. Aceasta a fost una dintre concluziile Raportului Comisiei speciale de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate ale reprezentanţilor CNI. Declarația de interese personale și declarația cu privire la venituri și proprietate ale lui Victor Strătilă, desemnat membru al CNI la 28 februarie 2013, nu au fost supuse controlului, pe motiv că acesta a fost numit mai târziu în funcție.

29 aprilie 2013
196
Avere la vedere

Un ofițer de investigații are HUMMER, dar nu l-a trecut...

Tudor Tulbure, ofiţer superior de investigaţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Râşcani, municipiul Chişinău, este dat pe mâna procurorilor, deoarece nu ar fi indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 un autoturism de teren. Poliţistul susţine însă că l-a trecut în declarația depusă în anul 2010, când l-a cumpărat.

31 martie 2014
185
Avere la vedere

Averile modeste ale judecătorilor din Ialoveni

Până la 14 iunie curent, pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) sunt publicate circa şase mii de declaraţii ale demnitarilor şi funcţionarilor publici. Printre acestea se regăsesc și declarațiile de avere pentru anul 2012 ale celor şase judecători de la Judecătoria Ialoveni.

14 iunie 2013
209