CSJ dă undă verde fostului șef al Direcției Educație Buiucani, găsit vinovat de Curtea de Apel de fals în declarația de avere și exces de putere, să se restabilească în funcție

Avere la vedere 5 aprilie 2018 1697
Ion Vrânceanu în luna iunie 2017, în timp ce asculta pronunțarea hotărârii Curții de Apel Chișinău

Fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu, găsit vinovat de Curtea de Apel Chișinău de fals în declarația de avere și condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, pretinde la restabilirea în funcție după ce Curtea Supremă a încetat procesul penal în privința lui. CSJ ar fi descoperit erori procesuale comise la etapa de începere a urmăririi penale. După pronunțarea hotărârii CSJ, Ion Vrânceanu a depus o cerere la Judecătoria Chișinău prin care solicită restabilirea în funcția care astăzi este deja ocupată de o altă persoană.



Milioane pe conturi și proprietăți nedeclarate 

Ion Vrânceanu se judecă acum cu DGETS pentru restabilirea în funcție. Cererea sa este pusă pe agenda judecătorului Vladislav Holban

Ion Vrânceanu a fost pus sub urmărire penală la începutul anului 2015, fiind acuzat de fals în declarația de venituri și proprietăți pentru anul 2013 și de abuz în serviciu. Procurorii și CNA au stabilit că el nu a declarat mai multe bunuri, inclusiv care aparțineau fiicelor sale, aflate atunci la întreținerea sa, dar și 7 conturi bancare pe care le deţinea împreună cu familia, închise în anul 2013, și pe care se aflau sume de peste 2 milioane de lei şi 29 de mii de euro. Moldova Curată a scris anterior că Ion Vrânceanu locuia într-o casă la sol din Durlești și deținea un alt imobil pe strada Onisifor Ghibu din sectorul Buiucani. Un alt capăt de acuzare a fost că Ion Vrânceanu, în perioada iulie 2014 - ianuarie 2015, le-ar fi cerut directorilor Liceului "Vasile Vasilache", situat în centrul Chișinăului, și Centrului de educație estetică „Lăstărel” să ofere spații pentru cursuri de șoferie, fără ca banii pentru arendă să ajungă în bugetul municipal. Cele două școli auto ar fi activat în jur de jumătate de an. Astfel, prin neplata taxei de arendă, Vrânceanu ar fi adus un prejudiciu de 17 500 de lei bugetului municipal și și-ar fi depășit atribuțiile de serviciu. 

Curtea de Apel îl condamnă, Curtea Supremă îl scoate de sub învinuire

Prima instanță, în persoana judecătoarei Silvia Gârbu l-a achitat, la 28 aprilie 2016. Curtea de Apel Chișinău însă, prin sentința emisă la 20 iunie 2017, l-a condamnat. Instanța de apel a decis că Ion Vrânceanu se face vinovat de fals în declarația de avere, dar dosarul se clasează din cauză că expirase termenul de prescripție de doi ani (falsul în declarații fiind o infracțiune ușoară). L-a găsit însă vinovat de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu (art. 328 Cod Penal) și l-a condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 3 ani. De asemenea, Vrânceanu a fost obligat să plătească Direcției Educație Buiucani 17 500 de lei. La ședință, fostul șef de direcție a declarat că este, de fapt, o victimă, că e total nevinovat și că necazurile i se trag de la fostul primar al capitalei Dorin Chirtoacă și Tatiana Nagnibeda, șefa Direcției Educație a municipiului Chișinău pe vremea când el era în funcție. Potrivit lui Vrânceanu, cei doi ar fi "distrus" mai multe grădinițe, iar el s-ar fi opus. Tatiana Nagnibeda a respins acuzațiile

CSJ susține că în procesul de urmărire penală au fost comise erori, de aceea a încetat procesul penal

După trei ani de investigații penale și un proces soldat cu condamnare la Curtea de Apel, CSJ, prin decizia luată la 13 februarie 2018, dar publicată recent, constată că, la etapa urmăririi penale, lui Ion Vrânceanu învinuirea i-ar fi fost înaintată cu întârziere, ceea ce i-ar fi încălcat drepturile.  „În speță, înaintarea învinuirii de către procuror a fost efectuată cu depășirea termenului legal, deoarece calitatea de bănuit în privința lui Vrînceanu Ion expirase de drept la data de 10 mai 2015, însă învinuirea i-a fost înaintată doar la data de 09 iunie 2015 și astfel organul de urmărire penală a admis o ingerință în garanțiile prevăzute de art.22 Cod de procedură penală. Într-o astfel de interpretare, se conchide că actele şi acțiunile organului de urmărire penală efectuate după expirarea termenului legal de ținere a persoanei în calitate de bănuit, sunt nule și procesul penal urmează a fi încetat”, se spune în decizia CSJ, pronunțată de judecătorii Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Constantin Alerguș, Vladimir Timofti și Iurie Diaconu.

Vrânceanu cere restabilirea în funcția care deja este ocupată de o persoană aleasă prin concurs

Cât timp a fost urmărit penal, Ion Vrânceanu a fost suspendat din funcție, apoi Direcția Generală Educație a municipiului Chișinău a dispus, printr-un ordin, desfacerea contractului lui de muncă. În luna septembrie 2017 a fost organizat un concurs pentru ocuparea funcției de șef al Direcției Educație Buiucani, câștigat ulterior de Veronica Solomițchi. 

Cancelaria Judecătoriei Chișinău ne-a informat că la 14 martie 2018, ziua în care a fost publicată decizia mitovată a CSJ, Ion Vrânceanu a depus o cerere în instanță prin care cere Direcției Generale Educație Chișinău (DGETS) să anuleze ordinul de desfacere a contractului de muncă și să-l restabilească în funcție. Cererea se află pe rol la judecătorul Vladislav Holban.

Decizia CSJ pare să-i fi contrariat atât pe reprezentanții DGETS, cât și pe noua șefă a Direcției Educație Buicani. Elena Vorotneac, responsabilă de relații cu presa la DGETS, ne-a spus că deocamdată Direcția nu are nici un comentariu privind eventuala restabilire în funcție a lui Ion Vrânceanu, deoarece de curând are o nouă șefă, care abia studiază documentele, iar jurista care s-a ocupat de caz a plecat recent la o altă funcție. 

L-am căutat pe Ion Vrânceanu pentru a-i solicita un comentariu, însă la numărul său de telefon răspunde robotul.  



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Avere la vedere

Vicepreședintele CEC, cu dosar la CNI

Comisia Națională de Integritate (CNI) a decis, ieri, inițierea unui control pentru verificarea averilor și proprietăților vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC), Ștefan Urâtu. Membrii CNI îl suspectează pe Urâtu că nu ar fi indicat în declarația sa de avere o parte din proprietățile pe care le deține.

08 noiembrie 2013
1078
Avere la vedere

Copiii președintelui Curții de Apel Chișinău, cu afacer...

La câteva luni de la numirea în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău a lui Ion Pleșca, fiica studentă a acestuia a devenit proprietara unui depozit de fructe și legume din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni.

19 iunie 2013
1277
Avere la vedere

Doar 28 demnitari şi persoane cu funcţii publice şi-au...

Până în prezent, 12 miniştri în exerciţiu, 3 viceminiştri în exerciţiu, Secretarul General al Guvernului, directorul Centrului Naţional Anticorupţie, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, 10 judecători din cadrul Curţii Constituţionale şi-au făcut publice declaraţiile de avere pe site-urile oficiale.

29 aprilie 2013
1138
Avere la vedere

Primarul de Horeşti nu şi-a declarat porcii

Anton Revenco, primarul comunei Horeşti din raionul Făleşti, nu şi-a trecut în declaraţia de avere pentru anul trecut ferma de porci pe care o deţine în localitate. Alesul local susţine că nu a făcut acest lucru, deoarece această fermă este o afacere mică, care nu-i duce profit considerabil.

30 octombrie 2013
1409
Avere la vedere

Doi președinți de raion cu câte 3 apartamente fiecare

Președintele raionului Cantemir, Andrei Ciobanu, și cel al raionului Soroca, Mihai Mîțu, dețin câte trei apartamente, dar și alte bunuri imobile pe care susțin că le-au achiziționat din veniturile legale obținute fie din afaceri, fie din funcții publice deținute anterior.

28 august 2015
1245
Avere la vedere

Familia primarului din Durleşti a obţinut 39 de terenur...

Primarul oraşului Durleşti, Nicolae Crudu, şi familia sa sunt proprietarii a 65 de terenuri, dintre care mai mult de jumătate sunt obţinute între anii 2007 şi 2014, adică de la începutul primului mandat al alesului local şi până în prezent. Primarul susţine însă că majoritatea terenurilor sunt cumpărate din banii soţiei sale, care a lucrat o perioadă în Italia.

08 august 2014
1450