Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea banilor statului trebuie făcute publice
Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.
Julieta Savițchi
„Orice restrângere a accesului la informație, inclusiv categoriile de informație specifice și limitate, care nu pot fi dezvăluite în vederea protecției cetățenilor sau siguranței naționale, trebuie să fie prevăzute de lege și necesară într-o societate democratică pentru protecția unui interes legitim. Justificarea interesului legitim se fundamentează pe gravitatea prejudicierii acestuia în cazul publicării unor informații, autoritățile publice urmând să demonstreze că divulgarea informației ar amenința în mod grav protecția cetățenilor sau siguranța națională”, se arată în decizia Înaltei Curți.
Instanţa a fost sesizată de către deputaţii liberali Mihai Ghimpu şi Valeriu Munteanu care au solicitat Curții Constituționale să explice dacă secretizarea informaţiei de către Guvern privind acordarea unor credite în valoare de miliarde de lei din rezervele Băncii Naționale a Moldovei pentru Banca de Economii a fost justificată.
“Printr-o hotărâre a Executivului din noiembrie 2014, au fost acordate credite în sumă de 9500 milioane de lei din rezerva valutară de stat. La 27 martie 2015, printr-o hotărâre secretă de Guvern, au mai fost alocate către BEM alte 6000 milioane de lei. Solicităm elucidarea aspectului dacă informaţiile ce ţin de utilizarea banului public poate constitui secret de stat”, se arată în sesizare.
Potrivit deciziei Curții Constituționale, hotărârile Guvernului menţionate în sesizare nu pot constitui secret de stat şi sunt informaţii de interes public.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
Primar în conflict de interese și cu dosar penal
Primarul comunei Dumbrăvița, raionul Sângerei, Iurie Porcescu, în privința căruia Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat, în ședința de joi, 28 aprilie, existența situației de conflict de interese, s-a ales între timp și cu un dosar penal pentru abuz în serviciu. Primarul a încheiat contracte de prestări servicii cu firma fiului său. Consiliul Raional Sângerei a depus o sesizare la Procuratura raionului, solicitând o investigație, după ce gimnaziul din sat, care a primit căldură de la firma fului primarului, s-ar fi pomenit cu facturi prea mari la încălzire.
Judecător american, despre alegerea magistraților de că...
Doi judecători federali din Statele Unite ale Americii, Dan Aaron Polster și Eduardo Robreno, au efectuat săptămâna trecută o vizită în Republica Moldova și au avut întâlniri cu magistrați de la Chișinău. De asemenea, ei au participat la o şedinţă a Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, organizată la 15 noiembrie, de Centrul de Investigații Jurnalistice.
Adrian Lupușor: Amnistia de capital ar putea transforma...
Instrumentul pe care l-au ales autoritățile pentru a aduce capital în țară - aministia fiscală și amnistia de capital - este total inadecvat scopului propus, de aceea solicităm retragerea acestui proiect, întrucât el implică riscuri majore pentru economie, a declarat directorul executiv al Organizației Expert-Grup, Adrian Lupușor, despre proiectul de lege referitor la amnistie votat deja în prima lectură. În cadrul unei mesei rotunde organizate la 22 decembrie de către Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, expertul a numit 7 riscuri care reprezintă argumente solide în favoarea retragerii proiectului.
UE „taie” din averile dobândite ilicit, Moldova mai aşt...
Republica Moldova are deja de doi ani prevederi legale referitoare la confiscarea averilor dobândite ilicit, însă deocamdată nu le pune în practică. Modificările respective au fost adoptate în anul 2014. Tot atunci Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că ţările comunitare vor putea aplica confiscarea extinsă în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată nu este justificată. În România sunt înregistrate deja câteva cazuri de rezonanţă, în care funcţionari publici şi politicieni şi-au pierdut averile ce nu au putut fi justificate, uneori confiscarea fiind aplicată şi rudelor acestora.
Judecătorul Iurie Obadă, care l-a încarcerat pe Andrei...
Iurie Obadă de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) este magistratul care l-a băgat în închisoare pe Andrei Brăguță, tânărul de 32 de ani, care s-a stins zilele trecute în Penitenciarul 16. El a ajuns pe mâna poliției din cauză că ar fi depășit viteza în trafic și ar fi fost agresiv cu oamenii legii. La câteva zile de aflare în penitenciar, Andrei Brăguță a decedat, familiei spunându-i-se cauza - bronhopneumonie. Atât părinții, cât și procurorii, declară însă că tânărul ar fi fost torturat în închisoare. După decizia de plasare în arest, magistratul a plecat în concediu și va reveni la serviciu după data de 20 septembrie.