Curtea Constituţională: Informaţiile despre utilizarea banilor statului trebuie făcute publice
Funcționarii unei instituții publice care refuză să prezinte informații atunci când li se solicită acest lucru sunt obligați să demonstreze că divulgarea datelor pune în pericol securitatea statului și a cetățenilor. Decizia aparține Curții Constituţionale și a fost luată luni, 22 iunie. Magistrații au explicat că dreptul la informație poate fi restrâns doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind protejarea cetățenilor sau asigurarea securităţii naţionale, iar interesul public pentru aflarea informației nu prevalează.
Julieta Savițchi
„Orice restrângere a accesului la informație, inclusiv categoriile de informație specifice și limitate, care nu pot fi dezvăluite în vederea protecției cetățenilor sau siguranței naționale, trebuie să fie prevăzute de lege și necesară într-o societate democratică pentru protecția unui interes legitim. Justificarea interesului legitim se fundamentează pe gravitatea prejudicierii acestuia în cazul publicării unor informații, autoritățile publice urmând să demonstreze că divulgarea informației ar amenința în mod grav protecția cetățenilor sau siguranța națională”, se arată în decizia Înaltei Curți.
Instanţa a fost sesizată de către deputaţii liberali Mihai Ghimpu şi Valeriu Munteanu care au solicitat Curții Constituționale să explice dacă secretizarea informaţiei de către Guvern privind acordarea unor credite în valoare de miliarde de lei din rezervele Băncii Naționale a Moldovei pentru Banca de Economii a fost justificată.
“Printr-o hotărâre a Executivului din noiembrie 2014, au fost acordate credite în sumă de 9500 milioane de lei din rezerva valutară de stat. La 27 martie 2015, printr-o hotărâre secretă de Guvern, au mai fost alocate către BEM alte 6000 milioane de lei. Solicităm elucidarea aspectului dacă informaţiile ce ţin de utilizarea banului public poate constitui secret de stat”, se arată în sesizare.
Potrivit deciziei Curții Constituționale, hotărârile Guvernului menţionate în sesizare nu pot constitui secret de stat şi sunt informaţii de interes public.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Procurorul General a sesizat CNI să verifice averea pro...
La 25 februarie curent, la un post de televiziune a fost difuzat un reportaj despre luxul în care trăieşte procurorul adjunct al sectorului Buiucani din capitală, Elena Neaga. În reportaj este menţionat că familia procurorului deţine o casă cu trei nivele în centrul oraşului Străşeni. Pe un site de socializare, Elena Neaga a postat mai multe fotografii unde îşi etalează bunurile. Procurorul General a sesizat Comisia Naţională de Integritate (CNI) pentru a verifica averea familiei Neaga.
Procuratura rămâne fără procurori: 10% dintre procurori...
De la începutul acestui an 65 de procurori din toată țara au plecat din sistem din proprie inițiativă, asta înseamnă cam 10% din tot corpul de procurori. Numai la ultima şedinţă a Consiliului Superior al Procurorilor, din 12 noiembrie 2015, au fost examinate 5 cereri de demisie. Motivele invocate sunt salariile mici, de aproximativ 5 mii de lei lunar, lipsa reformelor în sistem și planificata adoptare a unei modificări a legii cu privire la avocatura, care va lăsa procurorii fără dreptul de a deveni avocați fără să susțină examen.
Eleonora Graur solicită dreptul la replică: ”Am obținut...
La sfârșitul lunii aprilie curent, portalul Moldova Curată și ziarul ”Cuvântul” de la Rezina au publicat o investigație jurnalistică în care se vorbea despre vila-pensiune din România pe care o deține Alexandra Graur, cumnata președintei raionului Rezina Eleonora Graur. Autoarea investigației este reportera portalului Moldova Curată, Lilia Zaharia. În procesul documentării, nici Alexandra Graur și nici Eleonora Graur – ambele angajate la stat, nu au vrut să discute cu autoarea, care le-a întrebat și telefonic, și în scris, din ce surse a fost achiziționată pensiunea și cui aparține de facto această afacere. După publicarea investigației însă, președinta de raion a expediat ziarului regional ”Cuvântul” un text despre care spune că ar fi dreptul ei la replică.
Primăria Chişinău i-a plătit preşedintelui Judecătoriei...
Anul 2015 a fost unul norocos pentru Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni. Astfel, în urma unui litigiu, Primăria municipiului Chişinău i-a achitat magistratului peste un milion de lei (echivalentul a 50 de mii de euro). Această sumă ar fi contravaloarea unui apartament cu două camere.
CSM vrea să verifice averile judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii vrea să obțină dreptul de a verifica averile judecătorilor, competență pe care o are în prezent doar Comisia Națională de Integritate (CNI). Juriștii din organizațiile neguvernamentale, dar și conducerea CNI se pronunță împotriva acestei inițiative, spunând că astfel s-ar dubla competențele celor două instituții. Președintele CSM, Victor Micu, care este unul dintre autorii inițiativei, argumentează că, dimpotrivă, acest lucru va permite o reacție mai rapidă și sancționarea disciplinară a judecătorilor care nu își declară corect averile.
