De frica testului de integritate profesională, funcționarii cer instruiri de la Centrul Naţional Anticorupţie
Procesul de testare a integrităţii profesionale, demarat la 14 august, i-a făcut pe funcționaii care urmează să treacă prin acest filtru să solicite instruiri pentru situațiile în care li se propune mită. Astfel, potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), judecătorii, vameşii, poliţiştii, medicii au fost printre primii care au cerut să fie învăţaţi cum să procedeze. De exemplu, în primele două săptămâni, au fost înregistrate cazuri în care funcționarii au returnat banii fără să denunțe tentativa de mituire.
„Nu se ştie de unde sare iepurele”
Angajaţii CNA au instruit deja 10.000 de persoane din sistemul public, în timp ce sub incidenţa Legii privind testarea integrităţii profesionale cad 50.000 de funcţionari. „Odată cu demararea acestui proces, am început să fim şi mai solicitaţi. Le e frică să pice testul pentru că nu se ştie de unde sare iepurele”, comentează Cristina Ţărnă, directorul ajunct al CNA.
Magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Apel Chişinău şi Judecătoria Botanica au fost primii care au cerut să fie instruiţi. Reprezentanţii CNA le-au explicat judecătorilor ce au de făcut cu mita sau bunurile pe care le primesc în dar. „M-a mirat faptul că nu ştiu ce trebuie de făcut cu banii pe care îi primesc. «Oare nu este suficient să nu-i iau?», se întreabă mulţi. Unii susţin că omenia, bunătatea, cei şapte ani de-acasă nu le permit să-i denunţe pe cei care le-au adus bani în plic. Este vorba de mentalitate, iar Legea privind testarea integrităţii profesionale vine să o schimbe. Unui cetăţean simplu îi trece prin cap mai repede ce are de făcut”, susţine Cristina Ţărnă.
Patru denunţuri într-o săptămână
Situaţia e asemănătoare în cazul poliţiştilor. Dacă până acum denunţurile din partea oamenilor legii puteau fi numărate pe degete în decursul unui an, în mai puţin de o săptămână aceştia au semnalat patru cazuri în care cineva le-ar fi propus mită. Dar asta nu înseamnă că poliţiştii ştiu ce au de făcut până la capăt. „La aeroport, o persoană încearcă să-i ofere poliţistului de frontieră 50 de lei. Acesta, în loc să acţioneze pe loc, având mai multe pârghii, cum ar fi dreptul să-l reţină, să pornească un dosar penal, aleargă din urmă să-i întoarcă banii şi-l lasă să plece. Incidentul este surprins de camera de supraveghere din dotarea poliţiei, iar secvenţele pot fi probă în dosar. Dacă cineva ar fi reţinut la aeroport pentru oferirea mitei, toată lumea va şti pe viitor că e riscant să ofere bani”, adaugă directorul adjunct al CNA.
„Judecătorii, cei mai expuşi”
Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că judecătorii intră cel mai des în contact direct cu cetăţenii, motiv pentru care ar trebui să ştie cum să se comporte în anumite situaţii. „Bineînţeles că judecătorii ştiu că nu trebuie să ia bani. Există însă diferite situaţii, neprevăzute. Perfect ar fi ca magistratul să interacţioneze cu părţile doar în proces, dar, din cauza condiţiilor inadecvate, cetăţenii intră direct în biroul magistratului ca să întrebe, bunăoară, la ce oră este fixată şedinţa. În şi mai multe situaţii, procesele se desfăşoară chiar în biroul judecătorului. În unele instanţe nici anticamere nu sunt”, explică preşedintele CSM.
Galina Bostan, directorul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), susţine că singura instruire de care are nevoie un funcţionar este foarte simplă: să-şi îndeplinească atribuţiile exact cum indică fişa de post, fără să ia mită. „Astfel niciunul dintre ei nu va pica testul”, susţine Galina Bostan. „Procesul de testare a integrităţii profesionale este binevenit atâta timp cât agenţii CNA vor fi pregătiţi să o facă profesionist şi îşi vor desfăşura activitatea cu bună credinţă, pentru că oricine poate fi provocat sau ar putea ceda la un moment dat”, explică directorul CAPC.
Notă: Aplicarea Legii privind testarea integrităţii profesionale are drept scop asigurarea integrităţii profesionale, prevenirii şi combaterii corupţiei în cadrul entităţilor publice, verificarea modului de respectare de către agenţii publici a obligaţiilor şi atribuţiilor de serviciu, precum şi a regulilor de conduită; identificarea, evaluarea şi înlăturarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor care ar putea determina sau favoriza actele de corupţie, precum şi neadmiterea unor influenţe necorespunzătoare în exercitarea obligaţiilor sau atribuţiilor de serviciu ale agenţilor publici.
Anastasia Nani
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Un hectar de teren din satul Cotova a ajuns înapoi în f...
Un teren cu o suprafață de peste un hectar a fost întors în fondul Primăriei satului Cotova, Drochia, după ce s-a constatat că licitația de vânzare a fost ilegală. Motivul: primarul, care a condus Comisia de licitație, s-a aflat în conflict de interese. Cumpărătorul a fost fiul său.
Societatea Civilă cere partidelor de la guvernare o re...
Organizații ale societății civile au adresat marţi, 9 decembrie 2014, un apel partidelor ce negociază formarea unei coaliții de guvernare în care cer realizarea unei reforme profunde a justiției și o luptă veritabilă împotriva corupției. Semnatarii apelului subliniază că acestea sunt condiții cruciale pentru sporirea investițiilor externe, creșterea economică și dezvoltarea durabilă a țării. Apelul cere stabilirea reformei justiției și combaterii corupției ca primele două priorități a viitoarei coaliții de guvernare; excluderea din negocieri a partajării unui șir de funcții importante din cadrul instituțiilor din domeniile justiției și combaterii corupției și adoptarea de urgență a unor măsuri concrete pentru reforma justiției și combaterea corupției.
Primarul care a vândut un teren public nepotului său a...
Primarul satului Racovăț, raionul Soroca, Mihail Mitrofan, despre care Moldova Curată a scris că a vândut, prin licitație, un teren cu o suprafață de 20 de hectare nepotului său, aflându-se în conflict de interese, a fost condamnat de Judecătoria Soroca la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals în acte publice. Anunțul vine de la Procuratura Generală, care susține că între timp s-au descoperit și alte încălcări de lege la încheierea acelei tranzacții.