De frica testului de integritate profesională, funcționarii cer instruiri de la Centrul Naţional Anticorupţie

Arhiva 30 august 2014 281
Funcţionarii cer să fie instruiţi cum să procedeze atunci când li se oferă mită. Sursa foto: Adevărul

Procesul de testare a integrităţii profesionale, demarat la 14 august, i-a făcut pe funcționaii care urmează să treacă prin acest filtru să solicite instruiri pentru situațiile în care li se propune mită. Astfel, potrivit Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), judecătorii, vameşii, poliţiştii, medicii au fost printre primii care au cerut să fie învăţaţi cum să procedeze. De exemplu, în primele două săptămâni, au fost înregistrate cazuri în care funcționarii au returnat banii fără să denunțe tentativa de mituire.  



„Nu se ştie de unde sare iepurele”

Angajaţii CNA au instruit deja 10.000 de persoane din sistemul public, în timp ce sub incidenţa Legii privind testarea integrităţii profesionale cad 50.000 de funcţionari. „Odată cu demararea acestui proces, am început să fim şi mai solicitaţi. Le e frică să pice testul pentru că nu se ştie de unde sare iepurele”, comentează Cristina Ţărnă, directorul ajunct al CNA.  

Magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Apel Chişinău şi Judecătoria Botanica au fost primii care au cerut să fie instruiţi. Reprezentanţii CNA le-au explicat judecătorilor ce au de făcut cu mita sau bunurile pe care le primesc în dar. „M-a mirat faptul că nu ştiu ce trebuie de făcut cu banii pe care îi primesc. «Oare nu este suficient să nu-i iau?», se întreabă mulţi. Unii susţin că omenia, bunătatea, cei şapte ani de-acasă nu le permit să-i denunţe pe cei care le-au adus bani în plic. Este vorba de mentalitate, iar Legea privind testarea integrităţii profesionale vine să o schimbe. Unui cetăţean simplu îi trece prin cap mai repede ce are de făcut”, susţine Cristina Ţărnă.

Patru denunţuri într-o săptămână

Situaţia e asemănătoare în cazul poliţiştilor. Dacă până acum denunţurile din partea oamenilor legii puteau fi numărate pe degete în decursul unui an, în mai puţin de o săptămână aceştia au semnalat patru cazuri în care cineva le-ar fi propus mită. Dar asta nu înseamnă că poliţiştii ştiu ce au de făcut până la capăt. „La aeroport, o persoană încearcă să-i ofere poliţistului de frontieră 50 de lei. Acesta, în loc să acţioneze pe loc, având mai multe pârghii, cum ar fi dreptul să-l reţină, să pornească un dosar penal, aleargă din urmă să-i întoarcă banii şi-l lasă să plece. Incidentul este surprins de camera de supraveghere din dotarea poliţiei, iar secvenţele pot fi probă în dosar. Dacă cineva ar fi reţinut la aeroport pentru oferirea mitei, toată lumea va şti pe viitor că e riscant să ofere bani”, adaugă directorul adjunct al CNA.

„Judecătorii, cei mai expuşi”

Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că judecătorii intră cel mai des în contact direct cu cetăţenii, motiv pentru care ar trebui să ştie cum să se comporte în anumite situaţii. „Bineînţeles că judecătorii ştiu că nu trebuie să ia bani. Există însă diferite situaţii, neprevăzute. Perfect ar fi ca magistratul să interacţioneze cu părţile doar în proces, dar, din cauza condiţiilor inadecvate, cetăţenii intră direct în biroul magistratului ca să întrebe, bunăoară, la ce oră este fixată şedinţa. În şi mai multe situaţii, procesele se desfăşoară chiar în biroul judecătorului. În unele instanţe nici anticamere nu sunt”, explică preşedintele CSM.

Galina Bostan, directorul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), susţine că singura instruire de care are nevoie un funcţionar este foarte simplă: să-şi îndeplinească atribuţiile exact cum indică fişa de post, fără să ia mită. „Astfel niciunul dintre ei nu va pica testul”, susţine Galina Bostan. „Procesul de testare a integrităţii profesionale este binevenit atâta timp cât agenţii CNA vor fi pregătiţi să o facă profesionist şi îşi vor desfăşura activitatea cu bună credinţă, pentru că oricine poate fi provocat sau ar putea ceda la un moment dat”, explică directorul CAPC.

Notă: Aplicarea Legii privind testarea integrităţii profesionale are drept scop asigurarea integrităţii profesionale, prevenirii şi combaterii corupţiei în cadrul entităţilor publice, verificarea modului de respectare de către agenţii publici a obligaţiilor şi atribuţiilor de serviciu, precum şi a regulilor de conduită; identificarea, evaluarea şi înlăturarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor care ar putea determina sau favoriza actele de corupţie, precum şi neadmiterea unor influenţe necorespunzătoare în exercitarea obligaţiilor sau atribuţiilor de serviciu ale agenţilor publici.

Anastasia Nani



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Aici așteptăm comentariul tău!

Adaugă comentariu

Articole relaționate:

Arhiva

Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”

Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.

10 februarie 2014
341
Arhiva

Ana Dabija: „Nu avem tortură în penitenciare. Sunt doar...

Directorul Departamentului  Instituțiilor Penitenciare Ana Dabija  susține că tortura nu reprezintă un fenomen în cadrul instituțiilor penitenciare din R. Moldova.

03 februarie 2014
305
Arhiva

APEL privind necesitatea iniţierii unei investigaţii i...

Organizaţiile societăţii civile îşi exprimă profunda îngrijorare privind modalitatea în care este investigat furtul de 1 milliard dolari SUA din sistemul bancar al Republicii Moldova, în urma căruia cetăţenii ţării au fost deposedaţi de bunuri publice în valoare de 13% din PIB, moneda naţională a fost depreciată, au fost falimentate intenţionat 3 bănci şi s-a atentat la integritatea fluxurilor financiar-bancare, aflate sub supravegherea Băncii Naţionale a Moldovei de către grupuri obscure, punând astfel în pericol securitatea naţională, bancară, economică şi financiară a Republicii Moldova.

09 august 2016
280
Arhiva

Bugetari bogați candidează la șefia ANI

Doi dintre cei patru candidați la funcția de președinte și vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate dețin proprietăți de milioane de lei. Teodor Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii care râvnește funcții de conducere la ANI, și-a cumpărat anul trecut o casă care valorează mai mult de 2 milioane de lei. În afară de aceasta, Cârnaț deține alte câteva imobile în municipiul Chișinău, pe care spune că le-a dobândit legal. O investigație realizată de reporterii Ziarului de Gardă arată că juristul Teodor Cârnaț deţine două imobile în cartierul Malina Mică şi altele două în centrul capitalei.

18 august 2017
278