Detaşare cu semne de întrebare
Detaşarea Veronicăi Herţa de la Direcţia generală finanţe a Primăriei Chişinău la cea de directoare a Societăţii pe Acţiuni “Apă-Canal Chişinău” a stârnit critici. Unii experţi sunt de părere că autorităţile municipale au luat această decizie ignorând prevederile legale referitoare la detaşarea unui funcţionar public. Veronica Herţa spune însă că alegerea sa este legală.
Săptămâna trecută, Veronica Herţa a fost numită directoare a Societăţii pe Acţiuni “Apă-Canal Chişinău”. Decizia a fost luată de către Consiliul de administrare al întreprinderii, la scurt timp după ce fostul director, Constantin Becciev, a fost concediat. El a fost bănuit de gestionare frauduloasă a resurselor financiare ale întreprinderii. Potrivit unui comunicat de presă emis de Primărie, candidatura Veronicăi Herţa a fost propusă de către consiliul de administraţie al întreprinderii şi aprobată de către adunarea generală a societăţii. Herţa era preşedinta acestui consiliu din din luna aprilie 2016.
Unii experţi sunt de părere că numirea Veronicăi Herţa la conducerea SA “Apă-Canal Chişinău” ar fi ilegală, deoarece Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public reglementează clar în ce condiţii un funcţionar public poate fi detaşat. Veaceslav Negruţa, expert în finanţe, a declarat pentru Moldova Curată că acest act legislativ prevede că un funcţionar public poate fi detaşat pe termen de până la un an doar la o altă autoritate publică, însă “Apă-Canal Chişinău” nu este autoritate publică, ci o instituţie aflată la autogestiune, iar persoanele de la conducerea nu ar fi funcţionari publici.
Actul legislativ la care face trimitere Veaceslav Negruţa prevede: “Prin detaşare se înţelege trecerea temporară a funcţionarului public la o altă autoritate publică în scopul exercitării unor atribuţii de serviciu în interesul acesteia. Detaşarea se efectuează prin acceptarea detaşării de către conducătorul autorităţii publice în care activează funcţionarul public şi prin numirea acestuia în funcţie de către conducătorul autorităţii publice în interesul căreia se efectuează detaşarea. Acceptarea detaşării de către conducătorul autorităţii publice în care activează funcţionarul public se dispune ca urmare a solicitării scrise din partea autorităţii publice în interesul căreia se efectuează detaşarea. Aceeaşi lege mai spune că pe perioada detaşării, funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică Ocuparea acesteia de către un alt funcţionar public se face pe o perioadă determinată”, este menţionat în lege.
Veaceslav Negruţa mai spune că Veronica Herţa putea fi numită directoare a întreprinderii doar după ce demisiona din funcţia publică de la primărie şi nu prin detaşare.
La rândul său, Veronica Herţa a precizat pentru Moldova Curată că a fost numită în calitate de director al Societăţii pe Acţiuni “Apa Canal Chişinău”, prin votul adunării generale, după ce Constantin Becciev a fost demis din funcţie. Ea a precizat că instituţia pe o conduce acum este o autoritate publică, atât timp cât prestează servicii publice, de aceea numirea ei prin detaşare este legală. Aceasta a mai declarat că deşi detaşarea ei este valabilă cel mult un an, ea speră că va reveni la funcţia din Primărie până la sfârşitul acestui an.
În replică, Lilia Ioniţă, juristă la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), îi dă dreptate lui Veaceslav Negruţa, precizând că „Apă-Canal Chişinău” nu e o autoritate publică în sensul Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. „Este o societate pe acţiuni, care prestează servicii de interes public, dar oricum acţionează în regim de întreprindere, adică este o entitate orientată spre obţinere de profit. Detaşarea presupune că persoana se transferă dintr-o funcţie publică în altă funcţie publică, dar poziţia de director al acestei instituţii prin definiţie nu este o funcţie publică”, a argumentat experta CAPC, solicitată de Moldova Curată.
Amintim că la începutul lunii august curent, Veronica Herţa raporta în cadrul unei şedinţe a Consiliului municipal despre neregulile admise de Constantin Becciev, care ar fi achiziţionat mai multe obiecte la preţuri mai mari decât valoarea lor pe piaţă. Atunci ea menţiona că doar pentru mobilarea biroului său, Becciev ar fi cheltuit aproape 400 de mii de lei. „Este vorba despre o masă de birou de 140 de mii de lei, o altă masă de birou de 59 de mii de lei, încă o masă de 64 de mii de lei, un televizor Samsung de 49,49 de mii de lei, masă pentru televizor de 30 de mii de lei, fotoliu de piele de aproape 15 mii de lei şi o canapea la preţul de 21 de mii de lei”, a precizat fosta şefă a Finanţelor.
Veronica Herţa are studii economice. Ea este şi vicepreşedinta Partidului Liberal şi preşedinta Organizaţiei Teritoriale PL Buiucani. Aceasta a fost aleasă în funcţia de deputat la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, fiind pe locul 9 în lista candidaţilor PL. La începutul anului trecut, Herţa şi-a depus mandatul pentru a soluţiona incompatibilitatea de funcţii.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Boris Gherasim, bănuit că și-ar fi favorizat rudele
Săptămâna trecută, Procuratura Generală a prelungit pentru încă o lună acțiunile de urmărire penală în dosarul în care este bănuit Boris Gherasim, viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Acesta este cercetat penal, fiind bănuit de abuz în serviciu. Oficialul se consideră nevinovat.
Directorul Agenției Achiziții Publice: ”Riscul de corup...
Directorul Agenției Achiziții Publice, Ruslan Malai, a declarat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată că instituția pe care o conduce va rămâne fără mai multe atribuții, din 1 ianuarie 2017, potrivit unor modificări operate de Parlament la noua Lege privind achizițiile publice.
Instrumentele anticorupţie, contestate la Curtea Consti...
Legile din „pachetul anticorupţie” sunt contestate rând pe rând la Curtea Constituţională (CC). După Legea privind testarea integrităţii profesionale, contestată de comunişti, şi prevederile referitoare la „îmbogăţirea ilicită” urmează să fie examinate de către judecătorii Înaltei Curţi. Nemulţumirea faţă de această prevedere vine de la un avocat parlamentar. În prezent, Procuratura Anticorupţie are în examinare trei dosare penale privind îmbogăţirea ilicită.
Laura Ştefan: Factorul politic este esenţial atunci cân...
Experta anticorupţie de la Bucureşti Laura Ştefan a vorbit în cadrul unui interviu cu Moldova Curată despre experienţa acumulată de instituţiile de drept din România în domeniul combaterii corupţiei şi ce ar putea prelua Republica Moldova în acest sens. Ea a subliniat importanţa asumării reformelor de către clasa politică, dar, mai ales, de către oamenii legii, de la poliţişti şi procurori până la judecători.
„Poșta Moldovei” silită să execute o decizie a CSJ priv...
Au trecut deja trei luni de când Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis o decizie irevocabilă prin care a obligat Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” să ofere Asociaţiei Presei Independente (API) informații despre concursurile de achiziții desfășurate în anii 2014-2016. În pofida hotărârii, „Poșta Moldovei” nu a oferit însă informația solicitată, de aceea API a intentat procedurile juridice de executare silită. După o săptămână de la intentarea procedurii de executare silită, întreprinderea a expediat informația solicitată.
Aici așteptăm comentariul tău!