Dosarul judecătorului Oleg Melniciuc a fost expediat în instanță
După un an și șapte luni de urmărire penală, dosarul magistratului Oleg Mleniciuc a fost transmis judecătorilor. Magistratul este învinuit de îmbogățire ilicită și fals în declarațiile de avere. Informația a fost confirmată pentru Moldova Curată de către Procuratura Anticorupție.
După ridicarea și studierea a sute de documente și interogarea mai multor martori, procurorii au stabilit că, în anii 2013-2017, când a deținut funcția de judecător și președinte interimar al Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, Oleg Melniciuc a inclus în declarațiile de avere date eronate. De asemenea, ar fi comis infracțiunea de îmbogățire ilicită, prin deţinerea, personală sau prin intermediul terților, a bunurilor, a căror valoare depăşeşte substanţial mijloacele dobândite. S-ar fi constatat, în baza probelor, că acestea bunuri ”nu aveau cum să fie obţinute licit”.
Procurorii anticorupție au calculat că în anii 2014 - 2016 familia magistratului a obținut venituri de 1 444 958 lei şi a efectuat cheltuieli de 2 085 101 lei. Acest fapt indică asupra unei diferențe substanțiale dintre averea dobândită şi veniturile obținute. În categoria ”venituri” procurorii au inclus și cele peste 600 000 lei declarate ca donație. Procurorii le-au numit ”donații suspecte”.
Unele dintre aceste donații provin de la mama și socrul magistratului. Mama i-ar fi donat în anii 2014 și 2015, așa cum se arată în declarațiile de avere, câte 150 de mii de lei. Oleg Melniciuc le-a explicat prin faptul că banii au fost obținuți legal din locațiunea unor spații pe care mama sa le deține în municipiul Chișinău. Cât privește alte 3 mii de euro donați de socrul său, judecătorul a spus că acesta muncește de mai mult timp peste hotare și și-a putut permite să facă fiicei o astfel de donație.
În prezent, mai multe bunuri ale familiei se află sub sechestru: un autoturism Mercedes, ce aparținea soției magistratului, și mai multe sume de bani, ridicate în cadrul perchezițiilor pe care procurorii le-au făcut în biroul și la domiciliul judecătorului în luna iulie 2017.
Atât la audierile de la Procuratura Anticorupție, cât și în declarațiile pentru presă făcute atunci când a fost reținut, Oleg Melniciuc nu și-a recunoscut vina și susține că este nevinovat.
Astăzi, solicitat de Moldova Curată să comenteze încheierea urmăririi penale în privința sa, judecătorul a spus că nu vrea să facă nici un comentariu.
În prezent, Oleg Melniciuc se află în concediu de îngrijire a copilului până la 1 martie 2019. El a depus cerere de obținere a acestui concediu la scurt timp după ce a fost reținut. Consiliul Superior al Magistraturii i-a acceptat-o.
Procuratura Anticorupție a pornit urmărirea penală a magistratului la 7 martie 2017, după apariția unei investgații jurnalistice în care se arăta că în blocul de pe strada Hristo Botev 6, mun. Chișinău, destinat judecătorilor și ridicat în cadrul unui proiect gestionat de Oleg Melniciuc, mai multe rude ale acestuia ar deține apartamente. Judecătorul spunea atunci pentru RISE Moldova că a obținut de la Primărie terenul pentru construcții, ca să asigure magistrații și pe copiii acestora cu apartamente. Anterior, Ziarul de Gardă a semnalat donațiile făcute de către mama sa, care locuiește într-un sat din Drochia, dar și imobilele din Capitală scrise pe numele acesteia.
Viorica Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Rectorul de la Medicină, moșier la Drochia, cu ajutorul...
Rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testimițanu”, academicianul Ion Ababii, deține 86 de terenuri agricole cu o suprafață totală de peste 100 de hectare în satul său natal, Ochiul Alb, Drochia, cumpărate începând cu anul 2008. Acolo, potrivit primarului satului, rectorul are și o gospodărie agricolă, ce îi poartă numele. Loturile au fost cumpărate în suprafețe mici, majoritatea de până la un hectar, și au fost consolidate.
Președintele Comisiei Electorale Centrale are averi în...
Președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a ajuns în vizorul Comisiei Naționale de Integritate (CNI). Acum o săptămână, CNI a inițiat o procedură de control cu privire la încălcarea regimului juridic privind declararea veniturilor și proprietății de către Ciocan, acuzat anterior de presă că ar fi tăinuit o casă de vacanță pe care o are în România și cota de acțiuni într-o companie deschisă la București. Ciocan afirmă că are inima împăcată, pentru că a indicat în declarația sa de venit tot ce deține.
Averile noilor miniștri au fost făcute publice
Cel mai bogat dintre miniștrii intrați în Guvern la ultima remaniere, adică în decembrie 2017, este de departe Chiril Gaburici, fostul premier demisionat din cauză că jurnaliștii i-au descoperit diploma falsă de studii liceale. Din declarațiile de avere publicate de ANI se vede că doar Gaburici deține autoturisme scumpe, mai multe imobile și afaceri. Restul noilor miniștri au venituri și bunuri mai modeste.
Membrii CNI ar fi ascuns faptul că dețin mai multe mași...
Comisia parlamentară specială de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate ale președintelui și membrilor Comisiei Naționale de Integritate (CNI) au constatat că membrii CNI nu au declarat mașini și bani de pe carduri bancare, scrie ziarulnational.md. Comisia a pregătiri un raport care urmează a fi prezentat la una dintre următoarele ședințe ale Legislativului.
Maşinile de „nimic” ale magistraţilor
Unii judecători indică în declaraţiile de avere autoturisme a căror valoare nu depăşeşte zece mii de lei. În realitate, pe piaţa secundară, aceste maşini valorează câteva mii de euro. Experţii susţin că uneori, subiecţii declarării indică în acte preţuri mai mici ale bunurilor deţinute pentru ca oamenii să nu îşi dea seama că valoarea bunului achiziţionat le depăşeşte vădit venitul.
