După Pitic şi Brânzaniuc, directorul Poştei Moldovei, cu imobil şi afacere în Spania, este iertat de CNI
Comisia Naţională de Integritate a clasat, în şedinţa din 28 iulie, dosarul lui Serghei Nastas, directorul general al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. El era bănuit că nu şi-a declarat afacerile deţinute în Spania. Membrii CNI argumentează că Nastas ar fi comis abaterea fără intenţie.
În luna aprilie 2016, Moldova Curată a descoperit că Nastas are în capitala Spaniei o afacere în domeniul construcţiilor, care însă nu a fost trecută în declaraţia de avere. Tot atunci, relatam despre faptul că Nastas, în anul 2014, declara că pe conturile sale avea circa două milioane de lei şi peste 301 mii de euro. Actualul director de la „Poşta Moldovei” mai deţine în Spania o casă cu suprafaţa de 480 m.p. şi cu o valoare cadastrală de 480 de mii de euro. Această locuinţă este situată în orăşelul El Escorial, o zonă din nordul capitalei Spaniei, în care se află şi reşedinţa regală.
Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat un control pentru a verifica dacă Serghei Nastas a omis sau nu din declaraţia de avere aceste bunuri şi venituri.
Abatere fără intenţie
În şedinţa din 28 iulie, membrii CNI au votat clasarea cazului. Eugeniu Viţu, şeful Serviciului informaţii şi relaţii cu publicul al CNI, menţionează că toţi membrii prezenţi în şedinţă au decis acest lucru. Ei ar fi motivat că abaterea ar fi fost comisă fără rea intenţie.
Expertă: „Decizia CNI – ilegală”
Experta anticorupţie Mariana Kalughin precizează că decizia CNI este ilegală, fiindcă nu este de competenţa CNI să stabilească dacă abaterea comisă de subiectul declarării este comisă intenţionat sau nu. „Este atribuţia organelor de urmărire penală, care, în baza actului de constatare emis de CNI, acumulează toate probele necesare pentru a demonstra dacă e intenţionat sau nu. Atunci când CNI se leagă de motivul intenţiei, de fapt îşi depăşeşte atribuţiile”, spune experta.
Mariana Kalughin observă că în ultima perioadă CNI emite decizii contradictorii. „Acum, CNI, aflându-se pe ultima sută de metri de activitate, este tot mai inofensivă faţă de declaranţi. Cert este că în ultimul timp CNI a luat unele decizii nejustificate legal”, conchide experta.
Cazuri descoperite de presă, clasate de CNI
Amintim că în această lună CNI a examinat două cazuri care au stârnit nemulţumirea societăţii civile. Unul este al lui Vadim Brânzaniuc, şef al Direcţiei relaţii cu publicul a Primăriei Capitalei, vizat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Jurnaliştii au descoperit că funcţionarul „a reuşit să acumuleze în doar doi ani, fiind în funcţia de şef al Direcţiei relaţii cu publicul a Primăriei Capitalei, o avere de câteva milioane de lei”. Investigaţia arăta că funcţionarul deţine o casă cu două etaje în zona Petricani din sectorul Râşcani, pe care a construit-o, potrivit actelor cadastrale, din anul 2012 până în 2014. CNI însă a clasat cazul, motivând lipsa de intenţie.
Şi în cazul judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiţie, Mariana Pitic, CNI a avut acelaşi argument. Magistrata nu a fost sancţionată de către CNI pentru o eventuală diferenţă dintre venituri şi cheltuieli, chiar dacă a indicat în declaraţia de avere un autoturism Porshe, cu valoarea reală de câteva zeci de mii de euro. CNI a clasat dosarul, motivând că valoarea bunurilor declarate pentru anul 2015 nu depăşeşte suma veniturilor judecătoarei.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Consiliera socialistă Eugenia Ceban și-a construit o ca...
Eugenia Ceban, consilieră pe lista socialiștilor, pledează în Consiliul Municipal Chișinău (CMC) pentru susținerea categoriilor sociale cu venituri mici: fie că sunt angajați în sistemul bugetar, fie că sunt persoane în etate care trăiesc din pensii mizere. Consiliera locuiește într-o casă nouă și modernă situată în localitatea Tohatin, municipiul Chișinău, care a fost ridicată în doar trei ani.
Standarde duble la CNI
Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) aplică legislația diferit pentru același fel de dosare. În cazurile a doi şefi ai Inspectoratelor Fiscale (IFS) din Ungheni şi Cahul, care dețineau şi funcţiile elective de consilieri, opiniile CNI au fost diferite. Într-un caz s-a stabilit că funcţionarul a încălcat regimul juridic al incompatibilităţii de funcţii, iar în al doilea - CNI se mai gândeşte dacă deținerea concomitentă a două funcții este sau nu o încălcare de lege.
Membrii CNI se pronunţă împotriva adoptării proiectului...
Membrii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) critică proiectul de reformare a acestei instituții și acuză Ministerul Justiției că intenționează să creeze o ”instituție monstru” și să deraieze de la cursul european în combaterea corupției. Într-o scrisoare deschisă semnată de către 4 dintre cei 5 membri ai CNI (nu a semnaat doar președintele Comisiei, Anatolie Donciu) aceștia își exprimă îngrijorarea că instituția, care urmează să fie redenumită în Centrul Național de Integritate va fi transformată într-o instituție de tip ”dictatorial”. Ministrul Justiției, Vladimir Grosu, spune că dimpotrivă, competențele vor fi divizate între președinte și inspectorii de integritate.
Candidaţi la funcţia de procuror şi judecător, fără ave...
În acest an Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei a decis ca persoanele care vor depune actele pentru a urma cursurile de instruire iniţială pentru funcţia de judecător şi procuror să nu mai fie obligate să prezinte declaraţia de avere. Anul trecut acest document era obligatoriu.
Colegii preşedintelui CNI: Anatolie Donciu a admis un c...
Patru membri ai Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) susţin într-o scrisoare adresată Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) că Anatolie Donciu, preşedintele instituţiei, a admis un conflict de interese atunci când a semnat acte ce îl vizau pe Mihail Gofman, fost ofiţer al Centrului. Angajatul CNA a fost eliberat din funcţie după ce colegii i-au monitorizat stilul de viaţă şi au ajuns la concluzia că acesta a admis mai multe încălcări. Cazul a ajuns la CNI după ce Ziarul de Gardă a publicat o investigaţie despre averile nedeclarate ale lui Mihail Gofman. Acum vrea să revină în funcţie, contestând în judecată decizia şefilor de a-l concedia şi având la îndemână actul Comisiei potrivit căruia el nu a încălcat legea atunci când şi-a declarat averea. Problema este că Anatolie Donciu a semnat documentul, deşi fiul său, Alexandru, a fost subalternul lui Mihail Gofman.
Procurorul raionului Strășeni, vizat acum doi ani de un...
Procurorul raionului Strășeni, Alexandru Rață, a fost reales recent în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură. Despre Alexandru Rață Ziarul de Gardă a scris acum doi ani că deține o casă scumpă, pe care nu o indicase în declarația de avere, iar Comisia Națională de Integritate (CNI), care a pornit un control în urma investigației, a constatat că procurorul nu și-a declarat toate proprietățile. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Procurorilor nu a avut dubii în ce privește integritatea candidatului.