După Pitic şi Brânzaniuc, directorul Poştei Moldovei, cu imobil şi afacere în Spania, este iertat de CNI

Comisia Naţională de Integritate a clasat, în şedinţa din 28 iulie, dosarul lui Serghei Nastas, directorul general al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. El era bănuit că nu şi-a declarat afacerile deţinute în Spania. Membrii CNI argumentează că Nastas ar fi comis abaterea fără intenţie.

În luna aprilie 2016, Moldova Curată a descoperit că Nastas are în capitala Spaniei o afacere în domeniul construcţiilor, care însă nu a fost trecută în declaraţia de avere. Tot atunci, relatam despre faptul că Nastas, în anul 2014, declara că pe conturile sale avea circa două milioane de lei şi peste 301 mii de euro. Actualul director de la „Poşta Moldovei” mai deţine în Spania o casă cu suprafaţa de 480 m.p. şi cu o valoare cadastrală de 480 de mii de euro. Această locuinţă este situată în orăşelul El Escorial, o zonă din nordul capitalei Spaniei, în care se află şi reşedinţa regală.

Comisia Naţională de Integritate (CNI) a iniţiat un control pentru a verifica dacă Serghei Nastas a omis sau nu din declaraţia de avere aceste bunuri şi venituri.

Abatere fără intenţie

În şedinţa din 28 iulie, membrii CNI au votat clasarea cazului. Eugeniu Viţu, şeful Serviciului informaţii şi relaţii cu publicul al CNI, menţionează că toţi membrii prezenţi în şedinţă au decis acest lucru. Ei ar fi motivat că abaterea ar fi fost comisă fără rea intenţie.

Expertă: „Decizia CNI – ilegală”

Experta anticorupţie Mariana Kalughin precizează că decizia CNI este ilegală, fiindcă nu este de competenţa CNI să stabilească dacă abaterea comisă de subiectul declarării este comisă intenţionat sau nu. „Este atribuţia organelor de urmărire penală, care, în baza actului de constatare emis de CNI, acumulează toate probele necesare pentru a demonstra dacă e intenţionat sau nu. Atunci când CNI se leagă de motivul intenţiei, de fapt îşi depăşeşte atribuţiile”, spune experta.

Mariana Kalughin observă că în ultima perioadă CNI emite decizii contradictorii. „Acum, CNI, aflându-se pe ultima sută de metri de activitate, este tot mai inofensivă faţă de declaranţi. Cert este că în ultimul timp CNI a luat unele decizii nejustificate legal”, conchide experta.

Cazuri descoperite de presă, clasate de CNI

Amintim că în această lună CNI a examinat două cazuri care au stârnit nemulţumirea societăţii civile. Unul este al lui Vadim Brânzaniuc, şef al Direcţiei relaţii cu publicul a Primăriei Capitalei, vizat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Jurnaliştii au descoperit că funcţionarul „a reuşit să acumuleze în doar doi ani, fiind în funcţia de şef al Direcţiei relaţii cu publicul a Primăriei Capitalei, o avere de câteva milioane de lei”. Investigaţia arăta că funcţionarul deţine o casă cu două etaje în zona Petricani din sectorul Râşcani, pe care a construit-o, potrivit actelor cadastrale, din anul 2012 până în 2014. CNI însă a clasat cazul, motivând lipsa de intenţie.

Şi în cazul judecătoarei de la Curtea Supremă de Justiţie, Mariana Pitic, CNI a avut acelaşi argument. Magistrata nu a fost sancţionată de către CNI pentru o eventuală diferenţă dintre venituri şi cheltuieli, chiar dacă a indicat în declaraţia de avere un autoturism Porshe, cu valoarea reală de câteva zeci de mii de euro. CNI a clasat dosarul, motivând că valoarea bunurilor declarate pentru anul 2015 nu depăşeşte suma veniturilor judecătoarei.

Lilia Zaharia