Ghenadi Mitriuc, un fidel donator al socialiștilor, a fost ales președinte al raionului Ungheni
După câteva încercări de a ajunge primar al municipiului Ungheni, Ghenadi Mitriuc, membru al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a devenit președinte al raionului Ungheni. El este cunoscut opiniei publice pentru donațiile mari pe care le-a făcut partidului său, dar și pentru că deține cetățenia statului român, deși a blamat de mai multe ori România.
Ghenadi Mitriuc este unul dintre cei mai generoși donatori ai PSRM. La alegerile prezidențiale din anul 2016 a finanțat campania electorală a lui Igor Dodon cu peste 73 000 de lei: 33 550 de lei a donat la mijlocul lunii octombrie, iar circa 40 000 de lei - la sfârșitul aceleiași luni.
Mitriuc a mai vărsat în conturile socialiștilor suma de 52 000 de lei la referendumul de demitere a primarului Capitalei, Dorin Chirtoacă, și 26 600 de lei la alegerile locale din mun. Chișinău, in fondul electoral al candidatului PSRM, Ion Ceban.
La alegerile parlamentare din acest an, Ghenadi Mitriuc a donat socialiștilor suma de 43 100 de lei.
La alegerile locale din această toamnă, Ghenadi Mitriuc nu figurează în calitate de donator al PSRM.
Întrebat, prin telefon, de unde a avut atât de mulți bani pentru donațiile din campaniile electorale, de vreme ce a fost angajat bugetar în ultimii ani, Ghenadi Mitriuc a răspuns că nu poate discuta cu noi deoarece se află la volan. Ulterior nu a mai răspuns la telefon, deși a precizat că va reveni cu un sunet.
De la PLDM la PSRM
Ghenadi Mitriuc este originar din raionul Ungheni. În anii 2007-2011 a deținut funcția de viceprimar al orașului Ungheni. La scrutinul local din anul 2011, a fost ales consilier orășenesc din partea Partidului Liberal-Democrat din Moldova. Nu a stat mult la liberali-democrați, că a migrat la socialiști. Potrivit portalului Actualitati.md, Ghenadi Mitriuc şi-a motivat decizia prin incompatibilitatea viziunilor sale cu cele ale PLDM. „Întotdeauna am susţinut partidele de stânga, iar PSRM mă reprezintă întocmai. Primarul oraşului a fost cel care m-a motivat să fac parte din echipa Partidului Liberal Democrat, însă niciodată nu m-am regăsit în acest partid”, a declarat atunci Ghenadi Mitriuc.
După această perioadă a mai avut tentative de a conduce orașul. La alegerile locale din vara anului 2015, dar și la scrutinul local din luna octombrie curent, Mitriuc a candidat pentru fotoliul de primar, pe lista socialiștilor. La ambele scrutine a fost devansat de către actualul primar, Alexandru Ambros. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Mitriuc a candidat la funcția de deputat pe locul 18 în lista PSRM.
Românul pro-rus
Proaspătul președinte al raionului Ungheni este și cetățean al României. El a depus actele pentru redobândirea cetățeniei române în anul 2003 şi a obținut acest drept în anul 2004. Deși este cetățean român, s-a remarcat prin replici dure la adresa României. Astfel, în anul 2017, după ce președintele Igor Dodon a refuzat să promulge un protocol de amendare a Acordului de cooperare în domeniul militar încheiat între România și Republica Moldova, Mitriuc a reînaintat inițiativa în Legislativ, argumentând că Acordul ar conține prevederi neconstituționale.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Adaugă comentariu
Articole relaționate:
Judecătorii sancţionaţi disciplinar rămân fără prime la...
De la începutul anului curent, Colegiul disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aplicat 11 sancţiuni judecătorilor care au comis abateri disciplinare în exercitarea funcţiei. Potrivit Codului Muncii, odată cu aplicarea acestor sancţiuni disciplinare, judecătorii nu mai beneficiază de stimulări salariale pe perioada validităţii sancţiunii şi nici nu pot fi avansaţi în funcţie.
Revenirea la reprezentarea în instanță de către alte pe...
Un grup de deputați a depus la Parlament un proiect de lege, cu titlu de iniţiativă legislativă, privind modificarea Codului de procedură civilă (numărul 147 din 10 aprilie 2014), al cărui scop este revenirea la practica existentă până în anul 2010, când dreptul de a reprezenta în instanță o persoană sau o instituție îl aveau nu doar avocații, ci și alte persoane.
Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor
Judecătoria sect. Râșcani a solicitat teren de la primărie ca să-și asigure angajații cu locuință. Însă majoritatea dintre ei dețin mai multe proprietăți, iar beneficiarii finali sunt de fapt copiii acestora. „Eu cred că e normal. Am trei copii pe care să-i cresc și să le dau ceva în viață”, explică Oleg Melniciuc, președintele instanței. O astfel de situație se constată în cazul a 10 din cei 17 magistrați care au obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount.
Primarul din Bașacalia, suspectat de fals în declarații
Primarul satului Bașcalia din raionul Basarabeasca, Petru Tarlev, ar putea fi sancționat cu o amendă de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an, pentru admiterea falsului în declarații. Anul trecut, membrii fostei Comisii Naționale de Integritate (CNI) au stabilit că Petru Tarlev nu a indicat în declarația sa de interese personale calitatea de fondator și administrator al firmei ”Demitan” SRL. Curtea de Apel Chișinău (CA) a menținut decizia fostei CNI. Primarul însă a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Pe urmele miliardului. În buzunarele cui au ajuns banii...
Aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei, acordaţi în noiembrie 2014 şi martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii (BEM), Băncii Sociale (BS) şi Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au ajuns în buzunarele a 0,87% din deponenţii celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari şi 19.685 de companii private. Banii le-au fost acordaţi în baza deciziilor unei comisii speciale, create de Guvern, a cărei componenţă este ţinută în mare secret. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a reuşit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu funcţii publice importante. Deşi modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a garanţiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reuşit recuperarea a doar 2% din banii fraudaţi. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperaţi de la patru companii din aşa-numitul „grupul Şor”, în baza unor hotărâri judecătoreşti care însă nu prevăd niciun mecanism de restituire a banilor.
Aici așteptăm comentariul tău!