Ultimele articole
Unele nume de pe lista electorală a Partidului Șor apar și în raportul Companiei britanice Kroll, angajată de Guvern să investigheze ”furtul miliardului”. Marina Tauber și Reghina Apostolova, de exemplu, au fost acționare la Unibank, una dintre băncile falimentate în urma fraudei, și ar fi luat credite, folosind conturile unor bănci din Letonia. Ambele spun că au returnat banii și nu au comis nimic ilegal. De asemenea, una dintre candidate, Maria Albot, s-a ocupat de transferarea pe conturile apropiaților lui Vlad Filat a sumelor despre care Ilan Șor a spus că i-ar fi fost estorcate de către fostul premier, iar ulterior a avut calitatea de martor al acuzării în acel dosar. Acestea sunt câteva fapte documentate de reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat referitoare la candidații Partidului Șor. Profilurile integrale pot fi citite pe Moldovacurata.md.
Unii dintre candidații PDM care au deținut funcții publice au avut episoade în care au fost implicați în conflicte de interese sau în nedeclararea tuturor averilor. Victor Său și Alexandru Botnari, de exemplu, au făcut afaceri cu firmele familiei folosind banii publici, iar Maria Culeșov și-a angajat rudele la ADR Sud. De asemenea, liderul formațiunii, Vladimir Plahotniuc, nu și-a declarat, când a fost cazul, proprietățile pe care le deține în Elveția, Franța și România. Un alt candidat PDM, ministru în Guvernul Filip, a folosit o diplomă de studii medii falsă, ceea ce nu îl împiedică să pretindă în continuare la funcții publice. Acestea sunt fapte documentate de reporterii IC pentru un Parlament Curat. Profilurile integrale ale candidaților le puteți găsi oricând pe portalul Moldovacurata.md.
Reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat au făcut și o radiografie a candidaților Blocului electoral ACUM, la fel ca și în cazul altor concurenți electorali, iar profilurile integrale sunt publicate pe portalul MoldovaCurata.md. În textul de mai jos citiți câteva spicuiri din aceste profiluri.
Compusă, în mare parte, din persoane care au făcut parte din guvernarea comunistă, lista electorală a Partidului Socialiștilor conține unele nume de candidați care s-au remarcat prin activități contestabile, lipsă de transparență sau folosirea neconformă a banilor publici. Asta reiese din profilurile realizate de reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat (ICPC), care au investigat fapte din trecutul candidaților. Profilurile complete le puteți găsi pe MoldovaCurata.md, mai jos însă au fost selectate câteva dintre cele mai relevante informații despre candidații PSRM.
Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md vă invită la masa rotundă „ANI: alegerile vin și trec, iar problemele rămân”.
Miercuri, 13 februarie 2019, a avut loc a doua ședință de judecată în dosarul intentat de Asociația Presei Independente (API) ca membră a Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019, împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru apărarea dreptului de acces la informație și contestarea actului de nefurnizare a informației oficiale. În cadrul ședinței, instanța a respins demersul ANI de scoatere a cererii de pe rol și a dispus examinarea cauzei în fond.
Indiferent dacă au avut mici sau mari ”păcate” în administrarea treburilor publice, o bună parte din actualii președinți de raioane figurează pe lista electorală a PDM la aceste alegeri. Unii au făcut donații mari către partid, alții nu au intervenit la timp pentru prevenirea cheltuirii în van a banilor publici, iar o președintă de raion, de exemplu, și-a reparat din banii raionului drumul până la poartă. De asemenea, un primar de oraș, și el fruntaș PDM, este implicat în cel puțin două conflicte de interese. Acestea sunt fapte descoperite de reporterii Inițiativei Civice Pentru un Parlament Curat. Profilurile integrale ale candidaților le puteți găsi oricând pe portalul MoldovaCurata.md. În continuare, citiți câteva spicuiri din ele.
Organizațiile constituente ale Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019 (ICPC) au publicat astăzi primele 45 de profiluri ale candidaților la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Profilurile sunt realizate de jurnaliștii de investigație după monitorizarea candidaților în baza unor criterii de integritate.
La 19 decembrie 2018 va avea loc prima ședință de judecată în dosarul Asociația Presei Independente (membră a Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat 2019) versus Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru apărarea dreptului de acces la informație și contestarea actului de nefurnizare a informației oficiale.
Organizaţiile neguvernamentale Asociația pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, Asociaţia Presei Independente (API), Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIJM) au lansat vineri, 13 iulie 2018, Iniţiativa Civică „Pentru un Parlament Curat 2018”.
Zeci de mii de declarații de avere și interese neverificate, numirea cu întârziere a conducerii Autorității Naționale de Integritate (ANI), dar și nefuncționarea instituției din cauza lipsei inspectorilor de integritate - sunt câteva probleme care au fost discutate la masa rotundă “ANI: incertitudini vechi și îngrijorări noi în anul electoral 2018”. La eveniment au participat reprezentanți ai ANI, membri ai Consiliului de Integritate, deputați, reprezentanți ai Executivului, procurori, judecători, experți anticorupție, jurnaliști etc. Masa rotundă a fost organizată de Asociația Presei Independente (API) și portalul www.MoldovaCurata.md la 5 aprilie 2018.
Numărul cazurilor de confiscare a averilor ilicite este în creștere în ultimii ani, dar mult prea mic față de așteptările societății, au constatat mai mulți experți în cadrul mesei rotunde organizate de Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată la tema „Confiscarea averilor în cazurile penale și civile: rezultate puține, perspective vagi”.
Întrebare: Sunt locuitoare a mun. Bălți și timp de mai mulți ani am lucrat la o întreprindere locală. În anul 2012, la această întreprindere a început procesul de insolvabilitate, iar angajații au fost disponibilizați. Din această cauză nu mi-a fost achitat salariul în sumă de 15 000 de lei. Deși am cerut de nenumărate ori să fie achitată restanța salarială, solicitarea nu a fost satisfăcută. În situația respectivă, am acționat întreprinderea în judecată și am câștigat definitiv procesul chiar în prima instanță, deoarece partea vizată nu a contestat decizia instanței de fond. La scurt timp am prezentat executorului judecătoresc decizia instanței de judecată. Deși au trecut mai mult de doi ani de atunci, problema așa și nu a fost soluționată. Executorul judecătoresc mi-a comunicat că nu poate executa decizia, deoarece este o procedură mai complicată și necesită mai mult timp. Cum să procedez?
Întrebare: Pe parcursul anului 2017 am depus la Primăria Ignăței, raionul Rezina, trei cereri de angajare: în calitate de secretară a consiliului local, de specialist în domeniul fiscal și de contabilă cu un adaos de 0,25 din salariul de bază. Deși aceste funcții sunt vacante, Primarul nu a considerat de cuviință să dea curs acestor solicitări, dar nici să mă informeze despre motivul refuzului. În perioada septembrie-noiembrie 2017 am expediat în adresa primăriei o petiție în care am cerut răspuns oficial la solicitările anterioare, dar și o solicitare de a lua cunoștință cu actele de revizie efectuate în cadrul Primăriei de către Ministerul Finanțelor și Procuratura Anticorupție. Deși a trecut mai mult de o lună, nu am primit răspuns. Cum pot fi calificate acțiunile primăriei din punct de vedere legal și ce ar trebui să întreprind pentru a-mi apăra drepturile? Este în drept primarul să refuze angajarea unor specialiști, dacă există locuri vacante?