Adrian Lupușor: Amnistia de capital ar putea transforma Republica Moldova în punte pentru spălările de bani internaționale
Instrumentul pe care l-au ales autoritățile pentru a aduce capital în țară - aministia fiscală și amnistia de capital - este total inadecvat scopului propus, de aceea solicităm retragerea acestui proiect, întrucât el implică riscuri majore pentru economie, a declarat directorul executiv al Organizației Expert-Grup, Adrian Lupușor, despre proiectul de lege referitor la amnistie votat deja în prima lectură. În cadrul unei mesei rotunde organizate la 22 decembrie de către Asociația Presei Independente și portalul Moldova Curată, expertul a numit 7 riscuri care reprezintă argumente solide în favoarea retragerii proiectului.
„Proiectul compromite sistemul de integritate și favorizează corupția”
Documentul votat de deputați în prima lectură la 16 decembrie 2017 conține, în esență, prevederi care vor permite o „liberalizare a capitalului” și ar urma să ducă la o „stimulare fiscală”. Reprezentanții Expert-Grup spun că așa-numita liberalizare a capitalului este partea cea mai vulnerabilă a proiectului, deoarece astfel vor putea fi declarate, deci incluse în circuitul legal, activele tăinuite până acum - mașini, imobile, mijloace bănești, cote-părți în firme etc., contra unei taxe de doar 2 procente din valoarea lor. La fel vor putea proceda și cei care până în prezent au declarat valori mai mici ale bunurilor lor, iar statului îi va fi interzis să verifice proveninența acestui capital.
Pe lângă faptul că însuși procesul de adoptare a fost unul defectuos și pripit, fără să existe avizul Guvernului și consultări cu partenerii de dezvoltare, expertul a menționat că proiectul va contribui la sporirea evaziunii fiscale. „Cauza este că amnistiile fiscale și de capital pe termen lung duc la o îndatorare și mai mare a țărilor, deoarece aceasta creează așteptări din partea populației, agenților economici privind viitoarele amnistii. Firmele, la un moment dat, încetează să mai achite impozite, anticipând noi aministii și avem deja evidențe empirice: Kazahstanul, exemplul invocat de către autorii proiectului de lege, este la a 7-a amnistie. Argentina, o altă țară avântată în aceast cerc vicios, este la a 21-a amnistie. Republica Moldova este la a doua. Deci se creează așteptări referitoare la viitoarea aministie și pe termen lung se subminează disciplina fiscală, pentru că sunt avantajați cei care încalcă legislația și sunt discriminați cei care se conformează”, a spus Adrian Lupușor.
El a făcut trimitere la un studiu al FMI din anul 2008, care ar arăta că în majoritatea cazurilor amnistiile duc la rezultate negative, iar consturile sunt mai mari decât beneficiile. Expertul a adăugat că aministia fiscală și de capital aplicată în Republica Moldova în anul 2007 nu a avut efecte pozitive clare și că ar fi adus la buget doar 4 milioane de lei, iar capital ar fi fost declarat de 100 de milioane de lei, majoritatea reprezentând bunurile Întreprinderii MoldovaGaz, care și-a reevaluat activele.
Alte riscuri ar fi, în opinia expertului, compromiterea sistemului național de integritate datorită art. 10 din proiect, care interzice investigarea provenienței capitalului declarat, dar și cel de creștere a nivelului corupției în general.
„Aministia de capital ar putea favoriza dezvoltarea fenomenului spălării banilor”
Expertul a accentuat în mod deosebit fenomenul spărării banilor, care prin acest proiect ar putea fi amplificat. „Vor putea fi utilizate persoane interpuse din Republica Moldova care să declare aceste active și să plătească o taxă modestă de 2 la sută. Aceste active, intrate astfel în circuitul legal, pot proveni inclusiv de peste hotare și zone offshore. Proiectul de lege este destul de vag cu privire la eliminarea acestui risc și, în plus, aceste prevederi conform cărora beneficiarii amnistiei nu vor putea fi investigați vin în contradicție cu principiile organizaiei FATF, care setează standardele internaționale în domeniul luptei împotriva spălării banilor. Republica Moldova este parte a Convenției împotriva spălării banilor și încălcarea acestui principiul - acela de a investiga originea capitalului supus aminstiei ar putea izola țara sub aspectul plăților interbancare internaționale. Astfel, Republica Moldova ar risca să fie exclusă din sistemul de plăți interbancare internaționale dacă acest proiect de lege va fi adoptat în formula actuală”, a mai punctat Adrian Lupușor.
Nici riscul de imagine pentru sectorul bancar al țării nu ar fi de neglijat, în opinia expertului, la fel ca și cel referitor la înrăutățirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare - Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. „Miza autorilor proiectului de lege este că această amnistie va permite intrarea în Republica Moldova a capitalurilor care până acum erau în zone offshore sau nu circulau în spațiul formal. Ulterior aceste capitaluri ar urma să se transforme în investiții, impozite la buget. Eu nu văd cum acest scop va fi atins deoarece proiectul îi avantajează pe cei care nu s-au conformat până acum. Or, persoana care a încălcat legea ieri o va încălca și mâine, persoana care a fost coruptă ieri, va fi coruptă și mâine. Eu nu văd cum un proiect de lege care îi favorizează pe cei care nu se conformează legii și chiar îi discriminează pe cei care se conformează poate duce la efecte pozitive. În plus, noi totuși dorim în Republica Moldova investiții productive, care să aducă valoare adăugată și să creeze locuri de muncă. Nu vrem orice formă de investiții. Investiții formale, prin zone offshore. Țara noastră nu este un stat falimentar care necesită în mod disperat bani sub orice formă. Noi trebuie să atragem investiții productive prin alte instrumente, prin îmbunătățirea climatului de afaceri în primul rând. Dacă facem această amnistie de capital noi vom avea bani de proveniență ilicită care nu au cum să aducă valoare adăugată economiei și creează riscuri evidente de spălare de bani și de transformare a Republicii Moldova în punte pentru spălarea de bani cu conotație internațională”, a concluzionat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor.
Prezent în sală, șeful adjunct al Direcției Legislație din cadrul Ministerului Justiției, Vladislav Cârlan, a confirmat că proiectul a fost adoptat de Parlament fără să existe, conform procedurii obligatorii, avizul Guvernului. El a spus că Executivul are nevoie de timp ca să consulte mai multe ministere, dar și partenerii de dezvoltare. De asemenea, Vladislav Cârlan a spus că și Ministerul Justiției consideră inacceptabile prevederile art. 10 din proiect, care presupun interzicerea investigării provenienței capitalului declarat după amnistie. El a adăugat că în prezent se lucrează la avizul Guvernului și la propunerile de modificare a proiectelor pentru lectura a doua.
Masa rotundă a avut loc în cadrul Proiectului “Monitorizarea integrităţii persoanelor cu funcţii publice şi a candidaţilor la alegerile în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia prin intermediul platformei online www.MoldovaCurata.md”, implementat de Asociația presei Independente, cu susţinerea financiara a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Opiniile exprimate în articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Avertizorii de integritate au nevoie de protecție din p...
În septembrie 2013, un Regulament–Cadru adoptat de Guvern a introdus termenul de „avertizor de integritate”, adică funcţionarul public şi alte persoane care prestează servicii publice, care informează benevol, cu bună-credinţă şi în interes public, despre comiterea actelor de corupţie, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Deși angajaţii instituţiilor publice sunt încurajaţi să-i informeze pe conducători despre încălcările descoperite la locul de muncă, totuși Regulamentul nu le oferă protecție sigură acestor avertizori. Experții anticorupţie sunt de părere că, fără un cadru legislativ adecvat care i-ar proteja de persecuţii, funcţionarii nu vor dori să vorbească despre actele de corupție din instituţiile publice.
Maşinile Consiliului Raional din Rezina, la ele „acasă”
Acum două luni, preşedinta raionului Rezina, Eleonora Graur, a emis o dispoziţie potrivit căreia funcţionarii publici din cadrul Consiliului Raional nu mai au dreptul să parcheze maşinile de serviciu, pe timp de noapte sau în zilele de odihnă, în garajele personale cum o făceau anterior. Aceştia sunt obligaţi să le parcheze într-un loc special amenajat pe teritoriul şcolii tehnice auto din Rezina, pentru ca maşinile să nu fie utilizate de către funcţionarii publici în scopuri personale.
Familia președintei CSP a cumpărat în anul 2016 un auto...
Două noi membre ale Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au indicat în declarațiile de venituri și interese personale faptul că dețin mașini pe care le-ar fi cumpărat cu suma de 10 mii de lei, adică 500 de euro. Mașina președintei CSP, Angela Motuzoc, este practic nouă, fabricată în anul 2012. Cea a familiei Ingăi Furtună este mult mai veche - din anul 2003. Ambele însă au fost cumpărate în anul 2016 cu aceeași sumă - 10 mii de lei.
Moldova Curată solicită membrilor Consiliului Superior...
După publicarea, la 29 noiembrie 2016, pe portalul anticorupție.md, a unei investigații din care a devenit clar că președintele Judecătoriei Râșcani, Oleg Melniciuc, i-a făcut o favoare președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, acordându-i apartament la preț redus într-un bloc destinat judecătorilor, portalul Moldova Curată a depus o sesizare la CSM. Am solicitat ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii să discute, în ședință deschisă, eventualul conflict de interese în care se află Victor Micu în raport cu Oleg Melniciuc. Una dintre situațiile în care acest conflict a putut apărea a fost la 29 noiembrie 2016, când Oleg Melniciuc a fost ales de către membrii CSM în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, care este creată în urma optimizării hărții judecătorești. Victor Micu nu s-a abținut de la examinarea acestei candidaturi, așa cum a făcut membrul CSM Mihai Poalelungi, care este nașul de cununie al lui Melniciuc.
Grabă în Parlament: mâine se va examina în şedinţa ple...
Nici nu a reuşit Autoritatea Naţională (ANI) de Integritate să devină funcţională pentru a putea sancţiona funcţionarii şi demnitarii care admit falsuri intenţionate în declaraţiile de avere, că aleşii poporului se grăbesc să voteze iniţiativa legislativă de amnistiere fiscală. La numai câteva zile de la înregistrarea în Legislativ, acest proiect de lege este inclus pe agenda şedinţei Parlamentului din 16 decembrie curent. Experţii spun că aceasta ar fi o iniţiativă special gândită pentru funcţionarii care ar fi dobândit bunuri în mod ilicit.