Auditul extern, un instrument folosit de ANI, demn să fie preluat de CNI
Eficiența activității Comisiei Naționale de Integritate (CNI) ar fi mai mare dacă nu ar exista o serie de deficiențe în cadrul legislativ care reglementează procedurile de control și dacă CNI ar aplica mecanisme și bunele practici care s-au dovedit a fi de succes în alte țări. O recunosc reprezentanții CNI, care au analizat problemele identificate în rapoartele anuale proprii, dar și modul cum funcționează Agenția Națională de Integritate (ANI) din România.
În cazul ANI, un instrument suplimentar de responsabilizare și de supraveghere a eficienței activității comisiei este auditul extern. ”În fiecare an, prin concurs public, este desemnată o companie care efectuează un audit al activității ANI. Auditorii întocmesc un raport detaliat în care urmăresc cum ANI își respectă procedurile și pune în practică acțiunile planificate. La final, fac recomandări. Aceste rapoarte sun foarte utile în activitatea ANI și sunt accesibile și publicului, fiind plasate pe pagina web a Agenției”, ne-a spus Silviu Popa, director pentru comunicare la ANI.
Experta Transparency International Ianina Spinei spune că auditul extern este un instrument necesar pentru CNI
În cadrul unei vizite de studiu la ANI, organizată de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul proiectului ”Consolidarea capacităților CNI”, un grup de jurnaliști din Republica Moldova a aflat cum funcționează auditul extern și rostul acestuia. ”Ideea a fost aceea de a crea un mecanism de responsabilizare a ANI, pentru a nu lăsa analiza activității ANI doar la latitudinea Parlamentului”, a explicat Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene.
În Republica Moldova un asemenea mecanism nu există. CNI își analizează, în mod firesc, activitatea și trage propriile concluzii, iar rapoartele anuale le prezintă Parlamentului. Vice-președintele CNI, Victor Strătilă, spune că un audit extern ar fi util, doar că așa ceva nu a fost prevăzut nici în legislație și nici nu se știe dacă s-ar găsi bani pentru finanțarea lui. ”Rapoartele de activitate au scos în evidență de fiecare dată deficiențele cu care ne confruntăm și, odată cu depistarea lor, am depus toate eforturile pentru a le depăși. Trebuie să recunoaștem că nu de fiecare dată ne-a reușit și problemele depistate încă în primul an de activitate au trecut pe lista priorităților pentru anul următor, priorități care sunt actuale și acum. Un audit extern credem și noi că ne-ar fi util, doar că nu ni-l permitem din punct de vedere financiar și nici nu este reglementat din punct de vedere legal. Iar aici rămânem să constatăm că cea mai mare deficiență în activitatea CNI-ului este cadrul legal defect”, ne-a spus vice-președintele CNI, Victor Strătilă.
Expertă Transparency International: ”Am prevăzut și noi un asemenea instrument în proiectul de reformare a CNI”
Experta Organizației Transparency International Moldova, Ianina Spinei, crede că un asemenea instrument este foarte necesar și chiar a fost prevăzut în pachetul de legi pentru reformarea CNI, care a generat discuții aprinse și o rezistență dură din partea unor membri ai CNI.
”De fapt, în proiectul Legii cu privire la Centrul Național de Integritate a fost prevăzut un articol aparte care ține de auditarea activității Comisiei Naționale de Integritate, nu doar a raportului financiar, cum au propus unii experți, dar auditarea în general a activității sub toate aspectele. Noi atunci am pornit de la practicile străine, dar ne-am condus și de prevederile unor legi autohtone, astfel încât acest audit să fie efectuat de o companie internațională de audit, selectată în bază de concurs”, ne-a spus Ianina Spinei.
Pachetul de legi privind reformarea CNI a fost elaborat de Ministerul Justiției cu asistența experților naționali și internaționali și a generat discuții aprinse. În special, s-au opus adoptării lui o parte dintre membrii CNI. Pe 10 iunie 2015 pachetul a fost pus pe agenda ședinței Guvernului pentru a fi avizat și expediat Parlamentului pentru adoptare, însă în aceeași zi a fost retras, cu motivarea că ar mai fi nevoie de revizuiri. Acum pachetul se află din nou, la Ministerul Justiției și nu se știe când și dacă va fi reluată examinarea lui.
Viorica Manole
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Găsit vinovat de fals în declarația de avere și condamn...
Fostul șef al Direcției Educație, Tineret și Sport a sectorului Buiucani, mun. Chișinău, Ion Vrânceanu, găsit vinovat de Curtea de Apel Chișinău de fals în declarația de avere și condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, a fost restabilit în funcție. Judecătoarea Tatiana Avasiloaie de la Judecătoria Chișinău a dispus marți, 23 aprilie 2019, ca Ion Vrânceanu să fie reangajat, cu plata salariului neachitat și a despăgubirilor pentru absența de la serviciu în perioada 12 martie 2018 – 23 aprilie 2019. Solicitată timp două zile să explice cum va rezolva această situație, de vreme ce funcția este ocupată de mult timp, Direcția Educație a municipiului Chișinău a refuzat să ofere un răspuns.
O firmă la care primara este fondatoare câștigă licitaț...
Primara satului Răcăria, raionul Râșcani, Valentina Nadulișneac, deține o cotă de 28% din capitalul social al unei întreprinderi agricole, care în ultimii trei ani livrează produse alimentare pentru instituțiile publice din sat. Primara spune că nu s-a aflat în conflict de interese atunci când firma era selectată drept câștigătoare a licitațiilor publice. Reprezentanții CNI afirmă însă că Valentina Nadulișneac nu a depus declarații privind interesul personal, așa cum cere legea.
PRECIZARE
În legătură cu intrepretările care au apărut într-o știre a postului de televiziune Jurnal TV despre ”solicitarea Asociației Presei Independente (API) către Comisia Națională de Integritate (CNI) de a verifica conturile bancare ale membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) pentru a vedea dacă membrii CCA au obținut sau nu beneficii de la liderii socialiști după acordarea licenției firmei ”Exclusiv Media” SRL care va retransmite postul rusesc NTV”, facem următoarele precizări:
Ministrul de Interne, cu locuință de lux donată de pări...
Noul ministru al Afacerilor Interne, Pavel Voicu, locuiește într-o casă scumpă, amplasată in suburbia Durlești a capitalei, pe care părinții săi, care locuiesc in satul Măcărești, r-l Ungheni, i-au donat-o 7 ani in urmă. Despre asta scrie Ziarul de Gardă, care a analizat patrimoniul și veniturile membrilor Guvernului Ion Chicu.
Regulamentul de alegere a conducerii ANI – contestat de...
Mai multe organizații neguvernamentale atenționează că regulamentul elaborat de Consiliul de Integritate pentru selectarea președintelui și vice-președintelui Autorității Naționale de Integritate conține imprecizii și necesită a fi îmbunătățit. De asemenea, în unele cazuri, regulamentul depășește cadrul legal existent, consideră experții.
Noii miniștri Mircea Buga și Vladimir Grosu au avut an...
Declarațiile de avere ale noilor miniștri de la Sănătate și Justiție, Vladimir Grosu și Mircea Buga, arată că anul trecut ei au avut lunar, din salariu și premii, venituri pentru care alți angajați în domeniul public i-ar invidia - în jur de 20 de mii de lei. Astfel, Mircea Buga vine la minister la un salariu de aproape două ori mai mic decât cel pe care îl ridica anul trecut, la Compania Națională de Asigurări în Medicină. El are și o firmă prosperă, administrată de soția sa. Vladimir Grosu a ridicat, în medie, 17 mii de lei lunar de la Ministerul Justiției și a avut și alte venituri din activitatea didactică.