Biserici ajutate cu bani publici în perioada pandemică
Pe durata stării de urgență din țară unii consilieri sătești și raionali au alocat bani pentru reparații de biserici sau pentru procurarea materialelor de construcții destinate locașurilor sfinte. În timp ce unii experți în domeniul finanțelor publice spun că acești bani puteau fi direcționați spre alte necesități stringente, aleșii locali afirmă că și bisericile au nevoie de ajutor.
Republica Moldova este un stat laic. Articolul 31 alin. (4) din Constituție face trimitere la autonomia cultelor religioase și separarea lor de stat. În luna mai 2016, Curtea Constituțională a emis o Hotărâre prin care a stabilit:
„Principala trăsătură a statului laic este abținerea de la amestecul în activitatea cultelor religioase, dar și asigurarea egalității cetățenilor în drepturi și obligații față de stat, indiferent de religia profesată. Astfel, laicitatea reprezintă piatra de temelie a organizării statale, desemnând separarea puterii politice și administrative a statului de religie, aplicându-se principiul de bază al democrației, și anume separația puterilor în stat”.
Materiale de construcție pentru biserica din Căușeni
Cu toate acestea, la sfârșitul anului trecut, Consiliul raional Căușeni a decis să aloce 80 de mii de lei pentru procurarea materialelor de construcție destinate Bisericii „Sfinții Martiri Brîncoveni și Sfântul Mare Mucenic Pantelimon tămăduitor de boli” din orașul Căușeni.
Potrivit unei decizii a Consiliului raional din 4 decembrie 2020, banii au fost alocați din contul sold al mijloacelor bănești constituit în urma executării bugetului raional Căușeni pentru anul 2019.
La aceeași ședință s-au alocat bani pentru câteva instituții de învățământ și culturale din raion, dar și 120 de mii de lei pentru procurarea a 200 de combinezoane, destinate spitalului raional.
Consilier raional: „Le-am alocat bani să își termine lucrările”
Întrebat de ce a fost necesar ca în an pandemic să fie dați bani pentru biserică și nu au fost suplimentate fondurile pentru sănătate, consilierul raional Oleg Râșcanu, cel care a prezidat ședința, a explicat că banii pentru locașul sfânt erau, de asemenea, necesari.
„În baza unui demers s-a alocat suma dată. Preotul a solicitat sau nu știu cine e responsabil de biserica aceasta. Dacă au fost surse disponibile, Consiliul raional a ajuns la concluzia să atribuim suma necesară ca să își termine lucrările”, a spus consilierul.
La rândul său, președintele raionului Căușeni, Ion Gorban, susține că nu putea să nu execute decizia consilierilor.
„Acest proiect de decizie a venit de la un grup de consilieri, o treime dintre ei. Eu sunt obligat, conform atribuțiilor de serviciu, să introduc proiectul pe ordinea de zi. Banii s-au cerut pentru că începuseră lucrările de reparare a tavanului și nu au reușit să se acumuleze banii necesari. Ca să nu fie făcute în zadar lucrările anterioare, reprezentanții bisericii au cerut ca noi să venim cu un aport cu materiale de construcție”, a explicat președintele raionului.
Ion Gorban a adăugat că atât în anul 2020, cât și în anul curent, din bugetul raional s-au alocat suficienți bani pentru domeniul sănătății.
Consiliul local din Cupcini a fost darnic anul trecut
Anterior, portalul MoldovaCurata.md a publicat o investigație în care a scos în evidență alte cheltuieli publice pentru biserici în an pandemic. Astfel, în luna octombrie 2020, Consiliul local de la Cupcini a decis să aloce bisericii „Sfânta Treime” din localitate 30 de mii de lei. Atunci secretara Consiliului local, Ludmila Magu, a precizat că banii au fost ceruți pentru necesități stringente.
În aceeași zi, Consiliul local din Cupcini a alocat unei alte biserici suma de 150 de mii de lei. Este vorba despre cea de-a doua biserică din Cupcini, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Tot în luna octobrie anul trecut, această biserică a primit o sumă de 100 de mii de lei de la Consiliul raional Edineț.
Nicolae Melnic, președintele raionului Edineț, a declarat că banii alocați sunt destinați modernizării locașului sfânt. „Acolo la biserică se fac niște construcții enorme, ceva super-frumos. S-a adresat lumea, eu nu pot să refuz, este cerere care am dat-o la consiliu, iar consilierii au hotărât”, menționa atunci președintele raionului Edineț.
Biserici, monumente istorice
Și consilierii locali din satul Berlinți, raionul Edineț, au fost generoși anul trecut și au dat, printr-o decizie a Consiliului local, materiale de construcție Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”. Potrivit unei decizii adoptate la sfârșitul anului trecut, acest locaș ar fi monument istoric.
Și în sudul țării, în an pandemic, autoritățile raionale din Cahul au decis să ofere bani din bugetul public pentru biserici. Tot în luna octombrie 2020, CR Cahul a alocat circa 150 de mii de lei pentru reparația acoperișului bisericii din satul Slobozia Mare. Anterior, Marcel Cenușa, președintele al raionului Cahul, a explicat că biserica respectivă este monument de stat, inclus în nomenclatorul monumentelor istorice, iar alocările erau prioritare.
Au fost și solicitări respinse
Au fost și autorități care au refuzat să aloce bani bisericilor, chiar dacă au avut solicitări de la preoți. Parohul Marin Chiruș din comuna Fârlădeni din raionul Căușeni a cerut ajutor de la Consiliul comunal pentru reparația gardului bisericii, însă nu a primit. Primarul Sergiu Vengher a explicat pentru portalul MoldovaCurata.md că nu au fost alocați bani deoarece parohul nu a venit cu un deviz de cheltuieli și nici nu ar fi spus exact de ce sumă este nevoie. El a precizat că nici în acest an în bugetul local nu sunt prevăzuți bani pentru asemenea cheltuieli.
Nici consilierii din satul Boghenii Noi, r-l Ungheni, nu au dat curs solicitării starețului Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie, Arhimandritul Damaschin Cimbir, care solicitase bani pentru reparația drumului spre mănăstire. Preotul regretă că autoritățile din Boghenii Noi au luat astfel de decizie, precizând pentru MoldovaCurata.md că drumul este public.
Ala Revenco, expertă în domeniul finanțelor publice, a declarat pentru MoldovaCurata.md că într-un stat laic, prioritate au instituțiile publice, iar acești bani puteau fi alocați instituțiilor de învățământ, culturale sau pentru măsuri de prevenire a pandemiei.
„E important de menționat și faptul că, de regulă, bisericile nu sunt proprietate publică, respectiv, primăriile nu au nici o responsabilitate de finanțare sau întreținere a acestora, indiferent de cât de precară ar fi situația lor. Banii redirecționați către instituțiile de cult pot fi catalogați drept „donații”, alocate cu ușurință de către unele consilii locale, în timp ce deseori se refuză alocarea banilor pentru necesități mult mai stringente ale cetățenilor - reparația drumurilor, produse igienice sau reparații în grădinițe, construcția terenurilor de joacă sau sport etc”, conchide Ala Revenco.
Lilia Zaharia
Această investigație este realizată cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și Fundației Konrad Adenauer. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului “Responsabilitate și implicare civică pentru buna guvernare”, implementat de Asociația Presei Independente (API), în cadrul Programului de granturi “Dezvoltarea societății civile la nivel local în republica Moldova” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Dosarul licitațiilor trucate la DETS Buiucani: în timp...
Firma „Lovis Angro”, al cărui administrator este inculpat în unul dintre dosarele licitațiilor trucate în grădinițele din Chișinău, pare să aibă cel mai rodnic an la capitolul contracte cu statul. Faptul că administratorul Lilian Sofrone este judecat în prezent pentru complicitate la o schemă de fraudare a licitațiilor la Direcția Educației Buiucani nu servește drept temei pentru includerea companiei în lista de interdicții a Agenției Achiziții Publice. De asemenea, în mod paradoxal, acest fapt nu îi pune în gardă pe șefii instituțiilor de stat care organizează licitații și aleg drept câștigătoare anume această firmă. O altă companie care figurează în acest dosar, „Crinic Grup”, la fel nu este inclusă în lista de interdicții, dar nici nu are în ultimul timp licitații câștigate la stat.
Dosarul autobuzelor școlare s-ar putea solda cu nimic
La un an și jumătate de la deschiderea unei anchete penale în privința achiziționării frauduloase de către Ministerul Educației a aproape 100 de autobuze școlare, nu există nicio persoană pusă sub învinuire și nici nu a fost audiat vreun fost conducator din minister care s-a ocupat de tranzacții. Acum, Centrul Național Anticorupție (CNA), care efectuează acțiuni de anchetă, spune că până în prezent au fost audiați doar reprezentanții firmei care a livrat autobuzele.
Vicepreședinte de raion cu dosar penal pentru diplomă f...
Consilierul raional la Căușeni Nicolai Ermurache a fost ales, pe 25 noiembrie 2019, vicepreședinte al raionului, deși numele său figurează într-o cauză penală aflată pe rol la Judecătoria Anenii-Noi, sediul Bender. El este învinuit în baza art. 361 al. 2 lit. b) din Codul penal, fiindu-i incriminată confecționarea, deținerea și folosirea unei diplome de studii false. Nicolae Ermurache spune că dosarul e bazat pe ”aberații” și că ar fi ”în totalitate fabricat”.
Viceminiştri cu remunerări triple
În anul 2012, opt actuali viceminiştri au primit onorarii grase, deoarece au reprezentat statul în societăţi şi întreprinderi. Suma acestor remunărări depăşeşte un milion de lei. La începutul acestui an, au intrat în vigoare câteva modificări legislative, potrivit cărora în consiliile de administraţie (CA) ale instituţiilor de stat vor avea dreptul să fie incluşi nu numai funcţionari publici, cum era prevăzut anterior, dar şi demnitari. Experţii susţin că aceste amendamente au fost votate pentru a promova anumite interese.
Justiția tăcerii. Apartamentele din proiectul Melniciuc...
Apartamentele obținute în anul 2015 la prețuri mici (360 de euro/m.p.) de către magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani în cadrul „proiectului Melniciuc” încep, unul câte unul, să ajungă pe mâini străine. Asta chiar dacă șeful de atunci al beneficiarilor, Oleg Melniciuc, acum urmărit penal, susținea la Primăria Chișinău că angajații săi se află "într-o stare critică în ce privește asigurarea cu spațiu locativ decent". Acum unii angajați vând apartamentele noi. Luați la întrebări, unii dintre ei refuză pe orice cale să dea explicații presei.
Magistratul demis Lilia Vasilevici se judecă pentru rep...
Magistratul Judecătoriei Centru din municipiul Chișinău, Lilia Vasilevici, demisă la 3 martie prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a contestat la Curtea Supremă hotărârea de demitere și l-a acționat în judecată pe procurorul municipiului Chișinău, Ion Diacov, pentru că ar fi calomniat-o. Judecătoarea cere 160 de mii de lei despăgubiri morale și materiale. Acum jumătate de an, Diacov a declarat pentru mai multe instituții media că Lilia Vasilevici trebuie urmărită penal, întrucât a aplicat eronat un articol din lege și l-a eliberat din arest pe un inculpat suspectat de trafic de droguri, care apoi a dispărut și s-ar eschiva de la răspunderea penală.