CNI luptă cu Procuratura Anticorupţie. Miza - un procuror avut

Avere la vedere 7 august 2014 2839
Vasile Gherasimenco a ajuns în vizorul CNI în octombrie 2013

Procurorul adjunct al municipiului Chişinău, Vasile Gherasimenco, cel care a fost în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) pentru că ar fi încercat să ascundă mai multe bunuri, inclusiv o casă cu două niveluri, susţine că acuzaţiile care i se aduc sunt nişte aberaţii şi că-şi va apăra drepturile până în pânzele albe. Omul legii ne-a făcut această declaraţie după ce responsabilii de la CNI au anunţat că au atacat în instanţă refuzul procurorilor de a porni un dosar penal. Şeful său, procurorul municipiului Chişinău, Ion Diacov, afirmă însă că locul lui Vasile Gherasimenco nu este în Procuratură, pentru că a comis un şir de încălcări.  



Cazul procurorului Vasile Gherasimenco a ajuns în atenţia membrilor CNI încă în octombrie 2013, când aceştia au fost sesizaţi de angajaţii Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Ofiţerii SIS susţineau în nota lor că procurorul adjunct al municipiului Chişinău ar fi construit un centru comercial cu suprafaţa de peste 1.100 metri pătraţi pe strada Izmail din Capitală, fiind observat des acolo. Tot pe strada Izmail, Vasile Gherasimenco ar deţine un service auto, construit pe un teren ocupat abuziv. Potrivit documentului, toate proprietăţile ar fi trecute pe numele unor persoane terţe. De altfel, ca şi casa cu două niveluri de pe strada Ialoveni, cu o suprafaţă de aproape 150 de metri pătraţi, în care locuieşte de 12 ani. „Versiunea vehiculată este că din anul 2002, procurorul doar utilizează imobilul dat în baza unei datorii de 27.000 dolari SUA a cetăţeanului V.A., iar banii acordaţi ca împrumut ar proveni din comercializarea în anul 2002 de către procurorul în cauză a unui apartament de pe bulevardul Mircea cel Bătrân, municipiul Chişinău. Această invocare denotă un caracter fictiv, deoarece casa a fost finalizată conform procesului-verbal de recepţie abia în 2008 şi a fost gajată la BC „Moldova-Agroindbank” pentru accesarea creditelor de 650.000 de lei şi ulterior de 2.590.000 de lei către SRL ”Comghera”, în care ca fondator figurează Pavel Gherasimenco, fratele adjunctului procurorului municipiului Chişinău”, se arată, între altele, în actul de constatare al CNI, care face trimitere la sesizarea ofiţerilor SIS.

Procuratura Anticorupţei a refuzat să deschidă un dosar penal

Şi Ion Diacov, superiorul lui Vasile Gherasimenco, a furnizat informaţie membrilor CNI. Pe lângă datele despre casa de pe strada Ialoveni, procurorul municipiului Chişinău a ţinut să amintească despre automobilele care ar aparţine subalternului său, dar care, în acte, sunt trecute pe numele rudelor. Printre acestea sunt trei Mercedes-uri şi o Skoda Octavia.

După ce au suprapus informaţiile şi au efectuat mai multe verificări, membrii CNI au ajuns la concluzia că Vasile Gherasimenco a uitat să-şi declare casa, o maşină, trei conturi bancare şi o cotă parte de 1,20 %, pe care o deţine soţia sa la întreprinderea „Odolean” SRL.

În aprilie 2014, membrii Comisiei au decis să sesizeze Procuratura pe acest caz. Procurorii Anticorupţie au emis însă o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale pe care reprezentanţii CNI au contestat-o în instanţa de judecată. „În acest caz sunt toate elementele de încercare de ascundere a averii. Este foarte straniu că Procuratura Anticorupţie (PA) nu a văzut vreo neregulă”, a comentat Victor Strătilă, vicepreşedintele CNI. 

Cazul Gherasimenco, motiv de discordie

Cazul lui Vasile Gherasimenco a fost motiv de acuzaţii între membrii instituţiei. Victor Strătilă i-a reproşat lui Anatolie Donciu, preşedintele CNI, că a acţionat părtinitor în acest dosar. „Angajaţii aparatului CNI ne-au prezentat de două ori un proiect de act de constatare în care nu apărea vreo încălcare de lege, deşi era evident că lucrurile stăteau exact invers. I-am reproşat lui Anatolie Donciu faptul că nu a dat indicaţii să fie acumulate date care să probeze neregulile admise de către procuror. «Dacă nu-ţi place, lucrează singur», mi-a răspuns. Aşa am şi făcut”, a mai spus Victor Strătilă.

„Nu sunt acuzaţii, ci aberaţii, pe care nu le pot comenta. Procuratura s-a expus în privinţa acestui caz, urmează să o facă şi instanţa de judecată, după care voi veni şi eu cu comentarii”, ne-a asigurat Anatolie Donciu.

Acum toată lumea aşteaptă decizia Judecătoriei Buiucani, unde CNI a atacat încheierea PA de neîncepere a urmăririi penale. „Prin decizia noastră nu am încălcat legea. Am fi şi noi curioşi să vedem cât mai repede hotărârea instanţei de judecată. Dacă judecătorul va observa lacune în hotărârea noastră, suntem gata să ne conformăm. Faptul că Vasile Gherasimenco este procuror nu are nicio legătura cu hotărârea de a nu pori urmărirea penală. El ne este coleg ca şi alţii vreo 700. Unii dintre ei au şi fost în vizorul nostru”, a declarat Eduard Harujen, şef la Procuratura Anticorupţie.

Vasile Gherasimenco: „Nişte aberaţii”

Şi la Procuratura municipiului Chişinău acest caz a provocat discordie. Şeful instituţiei susţine că l-a informat de mai multe ori, prin rapoarate, pe procurorul general, Corneliu Gurin, despre încălcările admise de Vasile Gherasimenco. „Am cerut şi decizia Procuraturii Anticorupţie să văd ce motive au invocat pentru a nu începe urmărirea penală. Nu au dat curs solicitării mele motivând că actul ar conţine date personale. El a comis un şir de încălcări şi nu are dreptul să fie procuror”, a spus Ion Diacov. 

La rândul său, Vasile Gherasimenco, ne-a luat la rost atunci când i-am amintit de dosarul său de la CNI: „La comanda cui lucraţi?!” „Au pus laolaltă toată averea rudelor mele şi au prezentat-o că ar fi a mea. Nişte aberaţii. O să-mi apăr drepturile până la capăt, la fel cum o fac şi alţii”, a mai spus omul legii.

                                                                                                                   

Anastasia Nani
 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Avere la vedere

Un alt consilier al președintelui Igor Dodon a primit o...

După ce s-a aflat că Ion Ceban a declarat pentru anul 2016 o casă care i-ar fi fost donată de mama sa, acum un alt consilier al președintelui Igor Dodon arată că a primit în dar o casă de la părinți. Este vorba despre Rita Manole, care declară că a primit în 2016 un teren și o casă în calitate de donație. Terenul are o suprafață de 0,028 ha, iar casa are 55,6 m.p., cu o valoare cadastrală totală de 421 314 lei. Solicitată de Moldova Curată, Rita Manole a declarat că este vorba despre un imobil care ar fi aparținut buneilor soțului său și pe care l-a primit în dar de la părinții soțului.

26 august 2017
2477
Avere la vedere

În SUA, mai puţini funcţionari depun declarații de aver...

Circa 27 de mii de funcționari din Statele Unite ale Americii depun declarațiile de avere, iar proprietățile a circa o mie dintre aceștia, nominalizați de președintele Barack Obama, sunt verificate de Oficiul de Etică Guvernamentală.

24 iunie 2013
1647
Avere la vedere

Un ofițer de investigații are HUMMER, dar nu l-a trecut...

Tudor Tulbure, ofiţer superior de investigaţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Râşcani, municipiul Chişinău, este dat pe mâna procurorilor, deoarece nu ar fi indicat în declaraţia de avere pentru anul 2012 un autoturism de teren. Poliţistul susţine însă că l-a trecut în declarația depusă în anul 2010, când l-a cumpărat.

31 martie 2014
1891
Avere la vedere

SECRET: Trei membri CSM, cu averea

Recent, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) numiţi din rândul profesorilor de drept titulari şi-au depus declaraţiile de avere la CSM, doar că aceste acte nu sunt publice. Experţii declară că toţi membrii CSM, indiferent dacă sunt aleşi din rândul judecătorilor sau din cel al profesorilor de drept, sunt obligaţi să-şi declare veniturile şi interesele şi să le facă publice.

06 februarie 2014
2942
Avere la vedere

Sesizarea CNI cu privire la averile lui Iurie Ciocan nu...

Președintele Comisie Electorale Centrale riscă până la un an de închisoare pentru faptul că nu a indicat în declarația sa de avere toate proprietățile pe care le are împreună cu soția. Săptămâna trecută, președintele Comisiei Naţionale pentru Integritate (CNI), Anatolie Donciu, a anunțat că instituția a depus o sesizare la Procuratura Generală pe numele preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan. Membrii CNI au constatat că preşedintele CEC nu a inclus în declaraţia de avere un automobil, câteva imobile aflate în construcţie pe care le-ar deţine în ţară, o casă în România, dar şi cotele-părți de la mai multe societăţi comerciale pe care le deţine împreună cu soţia. Potrivit lui Donciu, pentru aceste „scăpări” funcționarul de la CEC riscă un an de închisoare sau o amendă de 12 mii de lei. La aproape o săptămână de la anunțul făcut de Donciu, solicitarea CNI nu a ajuns încă la Procuratura Generală. Contactată de Moldova Curată, șefa serviciului de presă al Procuraturii, Maria Vieru, a declarat că, deocamdată, nu a fost înregistrată nicio sesizare din partea CNI care l-ar viza pe Iurie Ciocan. Anterior, președintele CEC afirmase, în cadrul unui interviu pentru portalul nostru, că nu are nicio casă de vacanță în România. Vila din Târgul Mureș despre care s-a scris în presă aparține socrilor săi. În schimb, Ciocan a recunoscut că a uitat să indice în declarația sa de avere acțiunile pe care le deține la o companie înregistrată în România. Ciocan a explicat că acțiunile despre care uitase valorează doar vreo 20 de euro.

22 octombrie 2013
1634
Avere la vedere

Valeriu Saharneanu a pierdut procesul împotriva CNI, da...

Fostul deputat liberal-reformator, Valeriu Saharneanu, care a pierdut definitiv procesul cu CNI, nu va fi totuși sancționat pentru nedeclararea mai multor venituri și proprietăți. Asta pentru că Procuratura Generală a refuzat să deschidă un dosar penal pe acest caz. Hotărârea prin care Curtea Supremă a dat câștig de cauză definitiv Comisiei Naționale de Integritate (CNI) în acțiunea civilă intentată de Valeriu Saharneanu a intrat în vigoare la 19 august.

31 august 2015
2026