CNI verifică averea unei judecătoare de la CSJ
Svetlana Novac, magistrat la Curtea Supremă de Justiţie şi unul dintre judecătorii care au obligat Î.S. „Registru” să achite unei firme 7,8 milioane de dolari, a intrat în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) după o sesizare a Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). CNI urmează să verifice dacă în declaraţia de avere pentru anul 2012 a judecătoarei sunt trecute toate bunurile aflate în posesia ei şi a familiei sale.
La 6 august curent, CNI a început procedura de control din oficiu privind eventuala încălcare admisă de către judecătoarea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) care ar deţine în proprietate bunuri ce nu au fost trecute în declaraţia de avere pentru anul 2012.
Averea declarată a judecătoarei
Pentru anul precedent, magistrata a indicat în declaraţia de avere un venit de peste 165 de mii de lei obţinut din salariul de judecătoare şi din pensie. Judecătoarea Novac este proprietara unui apartament de 71 de metri pătraţi, a unui teren intravilan şi a unui garaj cu subsol, toate bunurile imobile aflându-se în municipiul Chişinău. La bunuri mobile, magistata declară un VAZ dezasamblat ce datează din anul 1989.
Aceasta mai susţine că deţine două depozite bancare de 130 de mii de lei, ambele fiind create în luna decembrie 2012, şi un cont curent de 126 de mii lei. În luna mai curent, Ziarul de Gardă publica un material în care relata faptul că ,,CNA a verificat felul în care, de pe un cont bancar deschis pe numele unei judecătoare de la Curtea Supremă de Justiţie, au fost ridicaţi nu mai puţin de 297 de mii de dolari, echivalentul a aproximativ 3,6 milioane de lei. Până la urmă, procurorii au ajuns la concluzia că ar fi vorba despre o înscenare şi că magistrata nu ar avea nicio legătură cu acel transfer”.
Decizie echivalentă cu 7,8 milioane de dolari
Precizăm că Svetlana Novac este unul dintre cei şapte judecători care sunt acuzaţi de grave ilegalităţi admise la examinarea dosarului întreprinderii „Registru”. Ministrul Justiţiei Oleg Efrim a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele celor şapte (magistraţii Curţii de Apel Chişinău: Anatolie Pahopol şi Anatolie Minciună, precum şi alţi cinci de la Curtea Supremă de Justiţie: Svetlana Filincova, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru şi Galina Stratulat). Novac, împreună cu cei şase colegi, sunt acuzaţi de comiterea unor ilegalităţi în dosarul Întreprinderii de Stat „Registru” versus Intercomsoft Ltd, precum încălcarea normelor de competenţă la examinarea cazului şi a termenului de prescripţie extinctivă, neachitarea taxei de stat, lipsa imparţialităţii instanţei şi a unui contract de cesiune de creanţă.
Pe 24 aprilie 2013, Novac şi cei patru judecători de la CSJ a lăsat în vigoare hotărârea Curţii de Apel care a obligat întreprinderea de stat „Registru” să achite companiei Intercomsoft Ltd despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari pentru rezilierea contractului de leasing a echipamentului şi softului de producere a actelor de identitate.
Pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii lipseşte vreo hotărâre a Colegiului disciplinar cu privire la acest caz. Specificăm faptul că, de circa patru luni, Colegiul disciplinar nu şi-a mai făcut publice hotărârile, ultima datând din 12 aprilie curent.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Membrii CNI ar fi ascuns faptul că dețin mai multe mași...
Comisia parlamentară specială de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate ale președintelui și membrilor Comisiei Naționale de Integritate (CNI) au constatat că membrii CNI nu au declarat mașini și bani de pe carduri bancare, scrie ziarulnational.md. Comisia a pregătiri un raport care urmează a fi prezentat la una dintre următoarele ședințe ale Legislativului.
Vicepreședintele CEC, cu dosar la CNI
Comisia Națională de Integritate (CNI) a decis, ieri, inițierea unui control pentru verificarea averilor și proprietăților vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC), Ștefan Urâtu. Membrii CNI îl suspectează pe Urâtu că nu ar fi indicat în declarația sa de avere o parte din proprietățile pe care le deține.
Donaţia făcută partidului îl va trimite pe vicepreşedin...
Vicepreşedintele raionului Ialoveni, Valeriu Ţurcanu, a donat Partidului Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) 50 de mii de lei, potrivit raportului financiar depus de formaţiune la Comisia Electorală Centrală (CEC). Aceasta sumă este echivalentă cu cea câştigată de demnitar din salariu pe durata întregului an 2013. Ţurcanu a declarat că banii donaţi partidului provin dintr-o afacere pe care o deţine. În consecinţă, pentru că nu a indicat în declaraţia de avere ce venit a obţinut din gestionarea afacerii, vicepreşedintele raionului Ialoveni ar putea fi bănuit de incompatibilitate şi de nedeclarare a veniturilor.
Fost deputat cu venituri nejustificate de peste un mili...
Dumitru Godoroja, fost deputat pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM) riscă să fie cercetat penal deoarece, potrivit Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), nu a putut dovedi prin acte veniturile obţinute împreună cu soţia în sumă totală de peste 22 de mii de euro şi 80 de mii de dolari. Fostul demnitar afirmă că este gata să dea CNI în judecată.
Mai multe transferuri bancare nedeclarate ar putea atra...
Fosta secretară a cosiliului local al comunei Doina, raionul Cahul, Olga Roșca, ar putea fi urmărită penal pentru fals în declarația de avere. Membrii Comisiei Naționale de Integritate (CNI) au constatat că ea ar fi omis intenționat din declarația de venituri și proprietate pentru anul 2014 mai multe sume de bani și bunuri deținute de familia sa. În ședința de la 9 iunie 2016, Olga Roșca a declarat că o parte din bani reprezintă transferuri bancare pe care soțul său le-a transmis altor persoane și că familia sa nu a fost beneficiarul lor.
