Comisia Naţională de Integritate: 6 luni de activitate
Comisia Naţională de Integritate a întocmit Raportul de activitate în perioada semestrului I al anului 2013. Reieşind din întârzierile esenţiale în instituţionalizarea de-facto a CNI, care nu pot fi reproşate decât Parlamentului, perioada de referinţă a fost marcată prin eforturi ce ţin preponderent de organizarea activităţii popriu-zise a instituţiei, cum ar fi:
În Raport, CNI vine cu un bilanţ al activităţii, fiind concretizate mai multe acţiuni ce ţin de:
Apreciind eforturile depuse, ţinem să remarcăm câteva aspecte din activitatea CNI în perioada de referinţă.
Una din probleme, cu care s-a confruntat şi se confruntă CNI în activitate, este caracterul confuz şi ineficient al cadrului legal. CNI menţionează un proiect de lege privind completarea şi modificarea unor acte legislative, proiect elaborat în vederea perfecţionării mecanismelor de verificare a declaraţiilor cu privire le venituri şi proprietate şi de interese personale. Nu este clar la care proiect anume se face referire şi la ce fază este acesta (elaborare, avizare, definitivare, examinare, adoptare). Regretăm să constatăm imposibilitatea de a clarifica lucrurile prin intermediul web site-ului CNI, site-ul, la moment, fiind nefuncţional, fapt ce vorbeşte de la sine şi nu necesită comentarii.
Ţinem să ne expunem referitor la o singură modificare legislativă, care a fost operată prin Legea nr. 48 din 22.03.2013 privind modificarea articolului 2 din Legea nr. 180 din 19 decembrie 2011 cu privire la Comisia Naţională de Integritate. Este regretabil că Parlamentul nu a respectat termenul de 15 zile lucrătoare destinat consultării publice, proiectul de lege fiind dezbătut şi adoptat în ziua înregistrării, astfel fiind încălcate prevederile legale privind transparenţa în procesul decizional şi procedurile de cooperare cu societatea civilă, prevederi care trebuie să fie respectate chiar dacă proiectul pare neînsemnat pentru legiuitor.
Intervenţia legislativă vizează modul de formare şi administrare a bugetului instituţiei. Astfel, potrivit noilor reglementări, CNI estimează costurile activităţii sale şi planifică propriul buget anual şi pe cel puţin 2 ani ulteriori. Bugetul pe anul următor se aprobă de Parlament până la 1 iulie a anului în curs şi se remite Guvernului pentru includerea lui în proiectul legii bugetului de stat pentru anul bugetar următor. Executor de buget al Comisiei, în limita mijloacelor aprobate, este Preşedintele Comisiei. Totodată, CNI este obligat să publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova raportul anual cu privire la activitatea sa financiară.
Referitor la aceste prevederi, remarcăm neasigurarea executării acestora. Bugetul CNI pentru anul următor nu a fost aprobat, deşi, potrivit legii, acest lucru trebuia realizat până la 1 iulie 2013.
În partea ce ţine de realizarea competenţelor de control, CNI raportează recepţionarea a 87 000 declaraţii, inclusiv 43 400 declaraţii de interese personale, şi iniţierea a 38 controale, inclusiv 21 din oficiu. Din numărul total de controale iniţiate, 16 au fost soluţionate. Remarcăm că numărul de controale iniţiate raportat la numărul de declaraţii recepţionate este mai mult decât modest.
Acest rezultat, cu certitudine, este determinat de capacităţile reduse de control, inclusiv – personal, ale CNI. Totuşi, o altă problemă este de neneglijat, şi anume - discreţia nelimitată a CNI în iniţierea controlului din oficiu. Astfel, Regulamentul Comisiei Naţionale de Integritate, aprobat prin Legea nr. 180 din 19.12.2001, prevede un singur temei pentru iniţierea obligatorie a controlului din oficiu – nedepunerea declaraţiei de către declarant în termen de 30 de zile lucrătoare de la data expirării termenului în care trebuia s-o depună. În rest – CNI este absolut nestingherită de lege, prevederile legale în acest sens fiind cu riscuri sporite de coruptibilitate. Pentru a diminua aceste riscuri, este importantă specificarea temeiurilor obligatorii pentru iniţierea de către CNI a controlului din oficiu, astfel asigurându-se că instituţia nu este selectivă şi tratează egal declaranţii.
Preferabil ar fi controlul obligatoriu al tuturor declaraţiilor. Insistăm asupra obligativităţii verificării autenticităţii informaţiilor incluse în declaraţii. Acest lucru ar putea fi efectuat fie de către CNI prin intermediul unui program computerizat, fie de către persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor din cadrul autorităţilor. În caz contrar, mecanismul depunerii declaraţiilor de către agenţii publici nu are nici un efect preventiv. Acest mecanism nu va fi tratat serios, dacă informaţiile incluse în declaraţie nu vor fi verificate, probabilitatea controlului fiind infimă (reiterăm statisticile: 38 cazuri la 87 000 declaraţii depuse). Această abordare, mai degrabă, descurajează integritatea individuală a agentului public decât o încurajează.
Cu certitudine, nu putem să nu apreciem eforturile CNI în asigurarea aplicării sancţiunilor pentru încălcări - 328 procese-verbale contravenţionale întocmite pe faptul nedepunerii de către subiecţii declarării a declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate sau a celei de interese personale în termenele stabilite de lege. Totuşi, eventualele cazuri de fals în declaraţii rămân neidentificate, neurmărite şi nesancţionate.
În Raport, CNI trasează şi anumite direcţii prioritare de activitate pentru semestrul al II-lea al anului 2013. În acest sens am sugera concentrarea tuturor eforturilor asupra unei analize fundamentale a experienţei acumulate în aplicarea legii şi revizuirea cadrului legal. Este absolut necesară elaborarea şi adoptarea unei legi noi, care ar substitui Legea nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, precum şi Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, şi ar reglementa toate cele trei concepte ale integrităţii serviciului public: declararea şi controlul veniturilor şi proprietăţii; declararea şi controlul intereselor personale; regimul de incompatibilităţi. Doar în aşa fel se vor anticipa şi se vor exclude principalele deficienţe cu care s-a confruntat şi se confruntă CNI: suprapuneri de competenţă, ambiguitate în interpretare şi aplicare contradictorie a normelor de drept.
Mariana Kalughin,
expert,
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Un incident școlar a scos la iveală un conflict de inte...
Un incident produs la şcoala din satul Cotiujenii Mari, raionul Şoldăneşti, condusă de soția primarului din localitate, a scos la iveală și alte ”păcate” ale familiei funcționarului public. Astfel, directoarea Angela Comendant ar fi îmbrâncit o elevă, iar procurorii care au început să investigheze cazul au descoperit că, în școală, o firmă deţinută de primar şi soţia sa comercializa produse alimentare. Pe numele directoarei, care respinge toate acuzațiile, și, între timp, a decis să demisioneze, a fost deschis un dosar penal pentru folosirea intenționată a situației de serviciu. La rândul său, primarul spune că nu a avut loc niciun abuz sau conflict de interese, intrucât el nu a participat la selectarea firmei care urma să vândă chifle copiilor, iar totul ar fi o răfuială pusă la cale de o colegă de partid.
Cum au fost pedepsiți funcționarii care s-au îmbogățit...
În prezentul articol mi-am propus să abordez instituţia îmbogăţirii ilicite prin prisma experienței altor state. Incontestabil, implementarea acesteia în ţara noastră ar asigura un plus de valoare activității Comisiei Naționale de Integritate şi ar constitui unul dintre cele mai importante instrumente de prevenire şi combatere a fenomenului corupţiei.
Procurorii vor fi reprezentați în Consiliul de Integrit...
Viitorul Consiliu de Integritate, instituție care urmează să fie creată până la finalul acestei luni și care va avea misiunea să supravegheze activitatea Autorității Naționale de Integritate, are deja primul membru. Este vorba despre procurorul Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, desemnat prin hotărârea CSP din 11 august 2016.
INTERVIU cu Procurorul General al României, Augustin La...
Conflictul de interese trebuie combătut ferm și sancționat penal, a declarat Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României, Augustin Lazăr, într-un interviu pentru Moldova Curată. El a vorbit despre gravitatea acestui tip de infracțiune și necesitatea ca autoritățile statului să acționeze cu fermitate pentru combaterea și prevenirea conflictului de interese.
Președintele raionului Dondușeni, fondator la o firmă c...
Victor Chiriac, președintele raionului Dondușeni, a ales să rămână în această funcție, deși putea să ajungă deputat după demisia din Legislativ a lui Igor Corman. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 el a fost al 27-lea pe lista Partidului Democrat (PDM). La alegerile locale din 14 iunie 2015, fiind președinte al Organizației Teritoriale Dondușeni a PDM, Victor Chiriac a fost cap de listă, devenind ulterior consilier raional, iar pe 8 iulie 2015 a fost ales președinte de raion cu voturile democraților, liberal-democraților, liberalilor și comuniștilor. Printre cei care l-au votat se regăsește și un văr de-al său, însă președintele raionului nu crede că la mijloc e un conflict de interese. De meserie medic, Chiriac este fondator, împreună cu alți câțiva apropiați, inclusiv cu verișorul care l-a votat președinte, la un SRL cu activități în agricultură, care a raportat, în 2012, venituri din vânzări de 100 de milioane de lei.