Declarații de integritate semnate de membrii echipei propuse de Ion Sturza
Candidații la funcția de ministru în guvernul Ion Sturza au semnat duminică, 3 ianuarie, declarații de integritate, prin care recunosc că nu au comis în trecut fapte condamnabile și se obligă să își mențină un asemenea comportament pe viitor. Declarațiile au fost semnate în prezența a 7 reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care promovează transparența, lupta împotriva corupției și integritatea funcționarilor publici: Transparency International Moldova, Asociația Presei Independente, Centrul de Investigații Jurnalistice etc.
Fiecare dintre cei 18 semnatari declară pe propria răspundere că întrunește 9 criterii de integritate. Membrii echipei Sturza susțin că nu au fost implicați în comiterea de infracțiuni, evaziuni fiscale, acte de corupție și nu au fost implicați în obținerea de avantaje nejustificate sau în conflicte de interese. De asemenea, ei afirmă și consfințesc prin semnătură că nu au încălcat legislația electorală în timpul alegerilor, nu au făcut nimic ce ar fi împotriva statului de drept, inclusiv declarații discriminatorii sau xenofobe. Semnatarii declară, de asemenea, că și-au întocmit CV-ul corect și cu responsabilitate și că diplomele de studii pe care le dețin sunt autentice.
«În cazul în care se va constata că informațiile reflectate în prezenta declarație nu corespund realității sau în cazul în care voi întreprinde acțiuni care contravin criteriilor indicate în această declarație va putea fi solicitată revocarea mea din funcția deținută» se spune la finalul fiecărei declarații.
Din echipa premierului desemnat Ion Sturza fac parte următoarele persoane: Victor Chirilă, Ion Stăvilă, Ion Munteanu, Dona Școla, Marin Ciobanu, Loreta Handrabura, Stanislav Pavlovschi, Alexandru Stoianoglo, Viorel Cibotaru, Svetlana Dogotaru, Alexandru Slusari, Oleg Tofilat, Andrei Ursache, Alexandru Machedon, Veaceslav Reabcinschii, Ala Nemerenco și Dumitru Alaiba. Sturza a fost desemnat candidat la funcția de premier de către președintele Nicolae Timofti la 21 decembrie, iar luni, 4 ianuarie, echipa va fi prezentată Parlamentului.
Declarații de integritate au semnat, cu mai mult de o lună în urmă, și membrii echipei premierului roman, Dacian Cioloș, la propunerea Coaliției România Curată.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Eurodeputații așteaptă reformarea CNI și CNA
La reuniunea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, desfășurată la 15 martie la Bruxelles, primul ministru Pavel Filip a fost întrebat de către europarlamentari cum actualul Executiv își propune să combată corupția din țară și cum va fi elucidată frauda din sistemul bancar. De asemenea, eurodeputații au fost interesați să afle dacă și cum vor fi reformate Comisia Națională de Integritate și Centrul Național Anticorupție. Premierul nu a dat un răspuns exact, menționând că acest punct este o prioritate a actualei guvernări.
Deputatul XXX a admis incompatibilitate de funcții: mag...
Portalul unic al instanțelor de judecată continuă să fie ineficient atunci când jurnaliștii, avocații, dar și justițiabilii încearcă să caute hotărâri ale instanțelor după numele părților. De aproape un an acest instrument de căutare a fost exclus, invocându-se protejarea datelor cu caracter personal. Deși autoritățile au promis că vor găsi soluții, problema rămâne nerezolvată, iar cel mai mult au de suferit jurnaliștii de investigație, care nu pot lucra cu decizii de judecată în care sunt ascunse numele părților, acestea fiind înlocuite cu semne XXX sau YYY. Săptămâna viitoare, CSM intenționează să adopte un Regulament care va impune condiții noi de publicare a deciziițor de judecată pe portalul unic al instanțelor de judecată, document care nu a fost consultat cu societatea civilă.
APEL privind necesitatea iniţierii unei investigaţii i...
Organizaţiile societăţii civile îşi exprimă profunda îngrijorare privind modalitatea în care este investigat furtul de 1 milliard dolari SUA din sistemul bancar al Republicii Moldova, în urma căruia cetăţenii ţării au fost deposedaţi de bunuri publice în valoare de 13% din PIB, moneda naţională a fost depreciată, au fost falimentate intenţionat 3 bănci şi s-a atentat la integritatea fluxurilor financiar-bancare, aflate sub supravegherea Băncii Naţionale a Moldovei de către grupuri obscure, punând astfel în pericol securitatea naţională, bancară, economică şi financiară a Republicii Moldova.
ATENŢIE! Webinarii la tema transparenței în procesul de...
Alianța pentru o Românie Curată și Inițiativa Civică pentru Integritate în Serviciul Public din Republica Moldova vă invită să beneficiați de oportunitatea de a vă instrui, în cadrul a două webinarii consecutive, în privința aplicării prevederilor Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică (România), respectiv Legii 239/2008 privind transparența în procesul decizional (Republica Moldova). Legile dedicate transparenței decizionale sunt mai puțin cunoscute și aplicate, atât în România, cât și în Republica Moldova, dar acestea fac parte din pachetul de legi de care dispune societatea civilă, cu ajutorul cărora cetățenii simpli pot contribui la îmbunătățirea cadrului legislativ.
Un consilier raional de la Basarabeasca a rămas fără ma...
Fostul consilier raional de la Basarabeasca, Ivan Secov s-a aflat în incompatibilitate de funcţii timp de doi ani, însă Comisia Electorală a Centrală (CEC) a observat acest lucru abia acum şi a decis să îi ridice mandatul. La rândul său, Secov, care este şi director interimar al Spitalului raional Basarabeasca, spune că nu a ştiut că nu poate ocupa aceste două poziţii în acelaşi timp.
TRANSPARENŢA INSTITUŢIILOR PUBLICE – UN IDEAL GREU DE A...
La mai bine de 15 ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind liberul acces la informaţii de interes public, cele mai multe instituţii publice din România şi Republica Moldova încă nu îşi publică rapoartele anuale de activitate. Mai mult, deşi transparenţa decizională este reglementată în România din 2003 şi în Republica Moldova din 2008, există mari lacune în ceea ce priveşte participarea publică la actul decizional în ambele ţări, fapt cauzat nu numai de lipsa de înţelegere sau de capacitate de implicare a cetăţenilor şi organizaţiilor civice, ci şi de„închiderea” instituţiilor publice.