După ce s-a reformat, ANI ignoră cererile de acces la informație. Activitatea jurnaliștilor de investigație devine și mai dificilă înainte de alegeri

2013-2018 21 octombrie 2018 2377

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) refuză să le ofere jurnaliștilor informații de interes public, argumentând că solicitările acestora nu sunt scrise pe foaie cu antet și nu conțin semnătura conducătorului instituției de presă. Asta chiar dacă legislația nu prevede astfel de rigori pentru cererile de acces la informațiile de interes public. Jurnaliștii, dar și unii juriști, consideră că acestea sunt pretexte de care s-ar folosi ilegal noua conducerea a ANI. În opinia lor, aceste practici periclitează activitatea reporterilor de investigație, în special înainte de alegerile parlamentare din februarie 2019.



ANI nu face diferența dintre petiție și solicitare de acces la informație?

La mijlocul lunii curente, portalul Moldova Curată a solicitat de la ANI numele și prenumele subiecților declarării averii și intereselor, în privința cărora fosta Comisie Națională de Integritate (CNI) a inițiat controale, dar nu le-a finalizat din cauza reformării instituției.

Cererea a fost expediată prin poșta electronică, așa cum se proceda de fiecare dată la solicitarea unei informații de interes public. Peste o zi, ANI a răspuns prin refuz, invocând prevederile Legii cu privire la petiționare, dar nu ale Legii privind accesul la informație, așa cum era menționat în cerere. ”La solicitarea Dumneavoastră din 09 octombrie 2018, vă informăm despre prevederile legale potrivit cărora petiţia în formă electronică trebuie să corespundă cerinţelor faţă de documentul electronic, inclusiv aplicarea semnăturii digitale, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (art. 5 din Legea cu privire la petiţionare). Petiţiile în formă electronică conţin informaţii privind numele, prenumele, domiciliul şi adresa electronică a petiţionarului. Petiţiile ce nu întrunesc aceste condiţii nu se examinează (art. 10 din Legea cu privire la petiţionare). La 08 februarie 2018, Autoritatea Naţională de Integritate a lansat adresa electronică petitii@ani.md, prin intermediul căreia se recepționează petiții (sesizări) de la persoane fizice sau juridice de drept public, care dețin semnătura electronică, și, doar prin aplicarea acestei proceduri, petițiile recepționate se examinează”, este răspunsul ANI, chiar dacă solicitarea expediată nu a fost o petiție.

E-guvernare” pe foaie cu antet și semnătură

În răspunsul de la ANI se mai spune că jurnaliștii trebuie să expedieze solicitări scrise doar pe foaie cu antet, fiind necesară, de asemenea, semnătura conducătorului instituției de presă. ”Solicitările de informații parvenite în adresa ANI de la reprezentanții instituțiilor mass-media se recepționează electronic în baza prevederilor Legii privind accesul la informație, cuprinzând următoarele cerințe: solicitările de informații să fie pe foaia cu antet a instituției media și avizată de conducătorul acesteia”. La sfârșit, ANI atenționează jurnaliștii că nu au dreptul să conteste acest răspuns. ”Prezentul răspuns este o informaţie consultativă şi nu este pasibil contestării în ordinea prevăzută de Legea cu privire la petiționare şi Legea privind accesul la informație”.

În opinia Zinei Gheață, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent, acest răspuns al ANI este ilegal. ”Refuzul ANI de a oferi informația solicitată jurnalistei de la portalul Moldova Curată este nefondată și abuzivă, deoarece Legea privind accesul la informație, la art. 12 alin. (2) nu prevede că solicitarea trebuie să conțină antet și semnătura persoanei. Cererea de acces la informație trebuie să conțină doar detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate; modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei precum și datele de identificare ale solicitantului. Nicidecum în textul legii nu găsim obligativitatea aplicării antetului pe cerere, precum și semnării acesteia”, afirmă jurista.

Altă solicitare, răspuns similar

Printr-o situație similară a trecut Carolina Chirilescu, jurnalistă la publicația ”Jurnal de Chișinău”. Aceasta a căutat pe site-ul ANI declarația de avere și interese personale pentru anul 2017 a unui consilier municipal (Chișinău) și nu a găsit acest document, însă subiectul declarării a confirmat că l-a expediat la ANI. Jurnalista a expediat o solicitare la ANI prin care a cerut copia declarației. Peste o săptămână, ANI a refuzat să ofere copia, invocând, din nou, forma incompletă a cererii de acces la informație: ”Conform cadrului legal sesizarea Dvs. trebuie semnată. Vă rugăm, remiteți încă o dată scrisoarea semnată, indicați numărul de ieșire și data semnării, pentru a-i reda caracter oficial, pentru a corespunde după formă și conținut cadrului legal și pentru a putea fi înregistrată în cancelarie”.

Carolina Chirilescu crede că această abordare a ANI este, de fapt, o batjocoră. ”Consider că acest răspuns conține o aberație, deoarece ANI este singura sursă care ne poate furniza informații despre integritatea politicienilor. Peste o săptămână mi s-a comunicat că solicitarea nu are număr de intrare... Consider că este un joc, un scenariu, o batjocoră, poate înainte de alegerile din 2019 se încearcă ascunderea adevărului”, a conchis jurnalista.

Viorel Pârvan, jurist la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, precizează că Legea cu privire la accesul la informație conține prevederi interpretabile în ceea ce privește expedierea unei solicitări de informație, iată de ce ANI, dar și unii judecători, mizează pe ambiguitatea acestora. ”Noi suntem puși în ipostaza de a face interpretări ale legislației pentru a echilibra cumva argumentele lor. Cele mai importante interpretări ale noastre s-ar referi la faptul ca nu e necesară nici o identificare a unui solicitant de informații publice (cu excepția unui email sau adresă), mai ales pentru un reprezentant mass-media, pentru a primi această informație. Nu este nici un argument logic și necesitate de a identifica persoana sau organizația. Pur și simplu tu, ca autoritate publică, ai obligația să pui la dispoziție informația. Or, în caz contrar, dacă ANI invocă anumite norme ”interpretabile” din legislație și refuză accesul la informație, suntem în situația unei încălcări a drepturilor noastre constituționale”, a explicat juristul, menționând, însă, că în Parlament este deja un nou proiect de lege referitor la accesul la informație, în care este indicată și poșta electronică ca modalitate de expediere a informației.

Victor Moșneag, jurnalist de investigație: ”Nu exclud că această atitudine este consecința unor ordine venite de sus”

La rândul său, Victor Moșneag, jurnalist la publicația de investigații ”Ziarul de Gardă”, este de părere că reacția ANI la solicitările jurnaliștilor ar avea caracter politic. ”Această atitudine a ANI ne vorbește despre mentalitatea conducerii, care este una depășită, într-un secol al tehnologiilor și într-o Moldovă care promitea să fie, la un moment dat, o ”E-guvernare”. Nu exclud că această atitudine este consecința unor ordine venite de sus, inclusiv de la cei care gestionează guvernarea, cărora nu le convin demersurile jurnaliștilor legate de integritate, în special integritatea actualilor și viitorilor candidați la funcția de deputat. Această atitudine a conducerii ANI va îngreuna și mai mult munca și așa grea a jurnaliștilor care monitorizează candidații și, de ce nu, va favoriza intrarea în Parlament a unor persoane cu probleme de integritate”, este de părere jurnalistul.

Vitalie Călugăreanu,  corespondent Deutsche Welle: ”Am impresia că unii funcționari din Republica Moldova își imaginează că lucrează încă în colhoz”

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu susține însă că autoritățile invocă tot mai multe pretexte pentru a nu oferi informații de interes public, care nu au nici un temei juridic. ”Am impresia că unii funcționari din Republica Moldova își imaginează că lucrează încă în colhoz. Pentru ei, globalizarea e cosmos. Nu se pot debarasa de obiceiul sovietic de a plimba hârtiile cu ștampilă și antet dintr-un birou în altul. Unii își roagă nepoții seara să le deschidă e-mailul și să le spună ce mesaje au mai primit. E limpede - vor să ne pună piedici, speră să ni se facă lehamete și să nu le mai cerem informații. Mai întâi unii funcționari publici s-au făcut a confunda Legea privind accesul la informație cu Legea cu privire la petiționare – aceasta din urmă oferindu-le mai mult răgaz,  o lună, pentru a răspunde la solicitările de informații. A urmat epopeea aberantă generată de interpretarea năstrușnică a Legii privind protecția datelor cu caracter personal. Acum, scopul lor este să blocheze efortul jurnaliștilor de a verifica integritatea pretendenților la fotoliile de deputat”, susține jurnalistul. El îndeamnă redacțiile care au primit astfel de refuzuri să dea ANI în judecată. ”Și ei, și noi trebuie să recitim urgent: Art.180 din Codul penal al Republicii Moldova (încălcarea procedurii legale de asigurare şi realizare a dreptului de acces la informaţie). Și în Codul contravențional sunt prevăzute amenzi pentru îngrădirea accesului la informație. În 2016, printr-un amendament, aceste amenzi au fost majorate până la 20 000 de lei. Iar prezentarea unui răspuns cu date eronate (asta la noi e deja o modă) – amenda constituie 25.000 de lei. Să nu creadă cineva că abuzurile pe care și le permit astăzi unii „cu voie de sus” nu sunt contabilizate de nimeni. Toate au un sfârșit”, a conchis Vitalie Călugăreanu.

Precizăm că, după ce s-a reformat și are o nouă conducere, ANI a expediat și alte refuzuri portalului Moldova Curată, invocând atât nerespectarea normelor formale referitoare la petiție, cât și faptul că informația solicitată ar conține date personale.

Refuzul ANI va fi contestat în judecată

Ultimul refuz expediat de ANI portalului Moldova Curată va fi contestat în judecată de către Iniţiativa Civică „Pentru un Parlament Curat 2019”, din care fac parte patru organizaţii neguvernamentale: două de media (Asociaţia Presei Independente și Centrul de Investigaţii Jurnalistice) și alte două din domeniul anticorupției (Asociația pentru Democraţie Participativă „ADEPT” și Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei). Iniţiativa Civică „Pentru un Parlament Curat 2019” va monitoriza candidaţii la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Lilia Zaharia

Această investigație apare în cadrul proiectului „Consolidarea principiului integrității persoanelor cu funcții publice și monitorizarea jurnalistică a activității ANI”, implementat    de   Asociația Presei Independente (API),  cu   susținerea   financiară   a   Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Buna Guvernare. Responsabilitatea pentru conținutul articolului îi revine API și nu reflecta neapărat poziția Fundației.

 


 



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

2013-2018

ELECTORALA 2019. Socialistul Petru Corduneanu refuză să...

Deputatul Petru Corduneanu (55 de ani), despre care Partidul Socialiștilor a anunțat recent că va candida la parlamentare  pe circumscripția uninominală Hâncești, refuză să răspundă la întrebări legate de averile sale și banii pe care i-a donat partidului în ultimele campanii electorale. El nu a răspuns la întrebările expediate prin mail, iar la telefon a declarat reporterului Moldova Curată că va vedea mai întâi dacă statutul său de deputat îi permite să răspundă la acele întrebări. Ulterior, timp de câteva zile, nu a mai răspuns la apeluri.

05 noiembrie 2018
2633
2013-2018

DEPUTAT ȘI MODERATOR LA TV: CONFLICT DE INTERESE? ÎN RO...

De câțiva ani, deputatul socialist Bogdan Țîrdea pregătește și moderarează o emisiune de opinie, intitulată ”НА САМОМ ДЕЛЕ”, difuzată cu regularitate de postul de televiziune NTV Moldova. Legislația îi permite unui ales al poporului să desfășoare doar activități remunerate didactice și științifice – alte funcții sunt incompatibile cu poziția sa. Bogdan Țîrdea spune însă că el nu este remunerat pentru această activitate. Experta anticorupție Mariana Kalughin este de părere că, din cauza legislatorului care nu a definit clar ce înseamnă activitate remunerată, subiecții declarării veniturilor ocolesc legea și acumulează capital politic.

11 septembrie 2018
3062
2013-2018

Achiziţii publice din curtea primarului

Primăria comunei Oneşti din raionul Hânceşti continuă să cumpăre produse alimentare pentru grădiniţa din localitate de la magazinul fiului primarului, chiar dacă acest conflict de interese a ajuns în presă, iar acum este examinat de Comisia Naţională de Integritate (CNI). Alesul local spune că nu încalcă legea. El ar putea fi şi cercetat penal din motiv că produsele sunt cumpărate la un preţ ridicat.

14 mai 2015
2373
2013-2018

Familia fostului ministru al Agriculturii: terenuri, ca...

Fostul ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, are acum litigii în instanţe pentru faptele pe care le-ar fi comis în timpul exercitării mandatului de ministru, adică în anii 2011-2014. El a dat în judecată Comisia Naţională de Integritate. Comisia a constatat că Vasile Bumacov a admis un conflict de interese atunci când o firmă condusă de fiul său şi administrată de ginerele său ar fi beneficiat de un credit preferenţial de circa 30 de mii de euro, prin intermediul unei instituţii subordonate Ministerului Agriculturii. Vasile Bumacov susţine că aceste acuzaţii ar fi o comandă politică.

07 octombrie 2015
4001
2013-2018

Bugetarii moldoveni cu vile în Borsec

Micuţa localitate Borsec din judeţul Harghita, România, este de ani buni locul preferat de vacanţă al unor demnitari moldoveni. În această vară, însuşi şeful statului, Nicolae Timofti, a petrecut aici o săptămână din concediu la o vilă renumită în zonă. Câtorva funcţionari de la noi le place atât de mult la Borsec, încât au ajuns să cumpere aici proprietăţi valoroase. La Borsec deţin în prezent vile academicienii Gheorghe Duca şi Stanislav Groppa, fostul judecător Ion Anton, fostul ministru, în prezent diplomat Vasile Bumacov, consilierul prezidenţial Ion Păduraru şi Ion Midrigan, medicul personal al preşedintelui Nicolae Timofti. Unii dintre ei nu au indicat aceste imobile în declaraţiile de avere.

21 septembrie 2016
2785
2013-2018

Constantin Becciev nu a depus niciodată vreo declaraţie...

Directorul Societăţii pe Acţiuni „Apă-Canal Chişinău”, Constantin Becciev, nu a depus la Comisia Naţională de Integritate (CNI) declaraţia de avere pentru anul 2012, invocând faptul că nu este „subiect al declarării”. Prin urmare, acesta nu a declarat că este prorietarul unei case impunătoare situată într-o suburbie a municipiului Chişinău şi nu a făcut public faptul că face parte din organele de conducere, supraveghere şi control ale unei bănci comerciale din R. Moldova.

26 septembrie 2013
2269