Edilii fără locuinţe
În R. Moldova, cel puţin patru primari de oraşe nu au locuinţe. Acest lucru reiese din declaraţiile de avere ale aleşilor locali din oraşele Cantemir, Şoldăneşti, Edineţ şi Soroca. Edilii declară că trăiesc în casa părinţilor sau cu chirie.
Case date de părinţi
Roman Ciubaciuc, primarul oraşului Cantemir, menţionează în declaraţia de avere pentru anul 2012 că a obţinut un venit din salariu de circa 60 de mii de lei, iar soţia acestuia - circa 25 de mii de lei. Edilul indică faptul că deține un teren intravilan de circa 7 ari, fără a menţiona dacă el sau membrii familiei sale ar fi proprietarii vreunei locuinţe. Primarul de Cantemir a declarat pentru Moldova Curată că nu are casă proprie și trăieşte în casa părinţilor.
În casa dată de părinţi locuieşte şi primarul oraşului Şoldăneşti, Alexandru Tinică. „Proprietarul acestei locuinţe nu sunt nici eu, nici soţia mea. De aceea, nu am indicat-o în declaraţie”, susţine edilul de Şoldăneşti. Primarul a menţionat în declaraţia de avere că în anul 2012 a ridicat un salariu de peste 57 de mii de lei, iar soţia acestuia - un salariu cumulativ de peste 33 de mii de lei. Potrivit documentului, membrii familiei Tinică nu sunt proprietari de bunuri mobile sau imobile, neavând nici cote-părţi în societăţi comerciale.
Primari-chiriaşi
Avere modestă a indicat şi primarul oraşului Edineţ, Constantin Cojocari. Alesul local a menţionat doar venitul obţinut din salariu - peste 51 de mii de lei, iar onorariul de autor pentru scrierea unor cărţi a fost de peste 7 mii de lei. Edilul a declarat pentru Moldova Curată că nu este proprietarul niciunui bun imobil şi în prezent locuieşte cu chirie. „Sunt fost profesor, credeţi că am averi ascunse? Sunt curat la acest capitol”, afirmă primarul din Edineţ.
Elena Bodnarenco, primărița oraşului Soroca, a declarat pentru Moldova Curată că nu are nicio locuinţă şi că trăieşte cu chirie.
Aleşi locali mai bogaţi
Dacă primarii oraşelor Cantemir, Şoldăneşti, Edineţ şi Soroca trăiesc în casele părinţilor sau cu chirie, edilii oraşelor Ungheni, Teleneşti, Căuşeni şi Cimişlia o duc mai bine la acest capitol.
Astfel, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni, menţionează în declaraţia sa de avere pentru anul 2012 că familia sa deține trei apartamente. Trei locuinţe are şi familia lui Gheorghe Răileanu, primarul oraşului Cimişlia. Acesta indică că este proprietarul unei case de locuit, iar membrii familiei sale sunt proprietarii unei alte case şi ai unui apartament. Două apartamente şi o casă de locuit are şi familia primarului din oraşul Căuşeni, Grigore Repeşciuc. Alesul local este proprietarul unui apartament şi al unei case de locuit, iar un alt membru al familiei sale deţine un alt apartament. Vadim Lelic, primarul oraşului Teleneşti, are trei bunuri imobile: un apartament, o casă de locuit şi un spaţiu comercial. Soţia acestuia este titulara unui alt apartament.
Fără declaraţii de avere
De menţionat că pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate nu sunt declaraţiile de avere ale primarilor din oraşele: Chişinău - Dorin Chirtoacă; Orhei - Vitalie Colun; Rezina - Mihai Cebotari; Criuleni - Vitalie Onisciuc şi Donduşeni - Semion Rotaru. Prin urmare, declaraţiile de venituri şi proprietate ale acestor aleşi locali nu au fost analizate.
Specificăm că, în cazul în care subiectul declarării nu a depus respectivul act până la 31 martie, acesta riscă o amendă de la 1 500 până 3 000 de lei. De asemenea, este sancţionată şi persoana care a indicat intenţionat în declaraţia de avere date inexacte sau incomplete. Infracţiunea respectivă are caracter penal şi se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 12 mii de lei sau cu închisoare de până la un an, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Averile dobândite în trecut de către judecători nu sunt...
Pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate sunt plasate 15 acte de iniţiere a procedurilor de control pe numele unor judecători din R. Moldova, pe motiv că aceştia nu şi-ar fi declarat toate averile pe care le deţin sau că unele date incluse în declaraţiile de venituri şi proprietate pentru anul 2012 sunt eronate. Deşi au fost începute controale pe numele mai multor magistraţi, doar în două cazuri au fost constatate, până acum, inexactităţi la declararea averilor. Și asta chiar dacă în presă au apărut mai multe investigaţii despre magistraţii care deţin bunuri imobile foarte scumpe.
Şeful DIP şi-a cumpărat apartament în Chişinău, după ce...
Directorul adjunct al Departamentului Instituții Penitenciare (DIP), Igor Guja, care exercită în prezent atribuțiile de director, a renunţat la o slujbă plătită cu aproximativ 35 de mii de lei pe lună, pentru o funcție cu o retribuție de trei ori mai mică. El a fost director la Agenţia Naţională de Transport Auto (ANTA) și spune că a acceptat să vină la DIP pentru echipă, deși va ridica un salariu de câteva ori mai mic.
Familia deputatului Nicolae Juravschi – al treilea an m...
Din anul 2015, familia deputatului democrat Nicolae Juravschi înregistrează venituri ce depășesc un milion de lei. Dacă în anul 2016 familia câștiga lunar peste 143 de mii de lei, anul trecut a fost unul și mai bănos pentru soții Juravschi. Aceștia au avut un venit anual de peste două milioane de lei, ceea ce, împărțit la 12 luni, ar însemna circa 167 de mii de lei lunar.
Nunțile și cumetriile din 2015: cine și cât a câștigat
În declarațiile de avere pentru anul 2015, unii deputați și angajați ai administrației publice centrale au indicat venituri considerabile provenite de la evenimentele de familie, chiar dacă, în condițiile legii în vigoare la momentul depunerii declarațiilor, nu erau obligați să o facă. În prezent, când legislația a fost modificată, persoanele cu funcții publice sunt obligate să declare și banii pe care îi dețin cash. „Oricum, în ambele cazuri, chestiunea este delicată și nu putem verifica exact dacă persoana are sau nu aceste lichidități”, spune președintele în exercițiu al Autorității Naționale de Integritate (ANI), Anatolie Donciu.
Noul director al AGEPI, care va ridica lunar 45 de mii...
Noul director al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), Octavian Apostol, în vârstă de 30 de ani, va avea un salariu de aproximativ 45 000 lei pe lună, sumă pe care o ridica lunar și fosta directoare, Lilia Bolocan. Asta înseamnă peste 2 mii de euro. Pentru comparație, salariul mediu pe economie constituie în prezent aproape 5000 de lei sau 220 de euro. Suma este de aproape 9 ori mai mare chiar și decât salariul primului-ministru. Apostol consideră că directorul unei instituții precum e AGEPI trebuie să aibă un salariu mare, pentru a preveni actele de corupție la care ar putea fi expus.
Doar 28 demnitari şi persoane cu funcţii publice şi-au...
Până în prezent, 12 miniştri în exerciţiu, 3 viceminiştri în exerciţiu, Secretarul General al Guvernului, directorul Centrului Naţional Anticorupţie, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, 10 judecători din cadrul Curţii Constituţionale şi-au făcut publice declaraţiile de avere pe site-urile oficiale.