Expert Forum, Freedom House-România și alte organizații din România cer conducerii de la București să suspende ajutorul financiar acordat Moldovei

Arhiva 19 decembrie 2016 1917
Reprezentanți ai câtorva organizații neguvernamentale de la Chișinău au cerut, la flashmob-ul de la 16 decembrie 2016 din fața Parlamentului, retragerea proiectelor referitoare la amnistia fiscală de pe agenda Legislativului

Patru organizații ale societății civile din România, Expert Forum (EFOR), Freedom House-România, Grupul de Dialog Social (GDS) și Centrul Român de Politici Europene au pregătit o petiție către președintele Klaus Johannis, primul ministru Dacian Cioloș și către liderii celor mai mari formațiuni politice Liviu Dragnea și Nicușor Dan. Organizațiile le solicită să ia „măsuri adecvate”, inclusiv să suspende finanțarea prin împrumutul de sprijin bugetar (și alte formule de asistență financiară) a Republicii Moldova, dacă Parlamentul de la Chișinău va adopta legea numită "pentru liberalizarea capitalului și stimularea fiscală".



Semnatarii petiției își argumentează solicitarea prin faptul că prevederile legii ar permite să poată fi spălați „banii negri obținuți din tranzacții obscure sau prin offshore-uri (prin liberalizarea capitalului de către persoane fizice, cu interdicția investigării provenienței capitalului)”. De asemenea, potrivit lor, legea ar ierta  funcționarii publici care nu și-au declarat până acum averea, oferindu-le posibilitatea de a declara orice capital cu plata a doar 2% din valoarea acestuia. O altă problemă ar fi că se acordă amnistie fiscală pentru penalitățile acumulate de persoanele fizice și juridice care practică activitate de întreprinzător la plata taxelor și impozitelor, cu condiția achitării datoriilor. 

Autorii petiției mai notează că proiectul acestei legi a fost adoptat „în mare viteză de Parlament în primă lectură, la doar două săptămâni de la înregistrare, după un simulacru de dezbateri cu societatea civilă și instituțiile publice care a durat două ore, fără avizul Guvernului și al expertizei anticorupție”. Ei opinează că această lege „reprezintă o puternică lovitură dată eforturilor anticorupție susţinute de partenerii Republicii Moldova, principala condiție pentru sprijinul bugetar internațional” și concluzionează că, în aceste condiții, finanțarea Republicii Moldova cu bani publici românești și europeni, în condițiile în care se dă frâu liber corupției și spălării banilor, este inacceptabilă”.

EFOR, Freedom House-România și Grupul de Dialog Social și centrul Român de Politici Europene cer opoziției din parlamentul României să sprijine guvernul de la București „în reconsiderarea împrumutului de sprijin bugetar pentru Republica Moldova dacă actuala formă a legii ”liberalizării capitalului și stimulării fiscale” trece şi în a doua lectură”.

Reprezentanții celor patru organizații afirmă că opoziția ar trebui să monitorizeze cu atenție folosirea banilor acordați de Guvernul României către Republica Moldova, întrucât contribuabilul român trebuie să fie informat „dacă banii săi sunt folosiți pentru reforme și nevoi reale în Republica Moldova sau pentru a compensa banii irosiți prin corupție și crimă organizată”.

Petiția, întocmită astăzi, urmează să ajungă la cancelariile Președinției și Guvernului României, dar și la principalele formațiuni politice, PSD și USR. 

Proiectele de lege care prevăd liberalizarea capitalului și amnistia fiscala au fost înregistrate în Parlamentul de la Chișinău la începutul lunii decembrie 2016, iar la 16 decembrie deja au fost adoptate în prima lectură, în pofida protestelor societății civile. 

La așa-numitele consultări publice organizate la Parlament pe marginea proiectelor la 14 decembrie 2016, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a spus că noile prevederi vor ajuta, totuși, persoanele care nu și-au declarat bunurile până acum, să le introducă în circuitul legal. ”Din 2017 vom avea 70 de mii de persoane care trebuie să prezinte declarații de averi și interese, cu indicarea valorii corecte a bunurilor, pentru a nu avea istorii cu Porshe de 11 mii de lei și ne întrebăm cum trebuie să procedăm? Pe de o parte, trebuie să cerem de la tot sectorul public să-și declare averile la valori reale, pe de altă parte îi punem într-o situație în care vor fi persecutați pentru că fac acest lucru. Astfel de acțiuni sunt contrare proceselor normale care ar trebui să se producă”, a explicat ministrul Justiției, care a adăugat că atunci când oamenilor li se impun noi cerințe foarte dure, trebuie să le fie create condiții pentru ca acestea să fie respectate.

Unul dintre cele mai mari susțineri financiare pe care le acordă în prezent România Republicii Moldova este împrumul de 150 de milioane de euro, la dobânda de 1,5%, aprobat de autoritățile de la București în luna aprilie 2016. Împrumutul este destinat acoperirii deficitului bugetar. Prima tranșă de 60 de milioane de euro a fost transferată la 24 august 2016. 

Viorica Manole



Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Articole relaționate:

Arhiva

Averile vicepreşedintelui şi secretarului CEC vor fi an...

În şedinţa din 7 noiembrie 2013 a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) vor fi discutate declaraţia de venituri şi proprietăţi pentru anul 2012 a lui Ştefan Urâtu, vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), şi a lui Andrei Volentir, secretarul CEC. Totodată, vor fi iniţiate două controale pe numele lui Igor Condrea, şef adjunct al unei direcţii în cadrul Inspectoratului Fiscal de Stat din Ialoveni, şi al lui Iurie Buga, primarul comunei Micleşti din raionul Criuleni.

06 noiembrie 2013
2081
Arhiva

Șefa Direcției Cultură a autonomiei găgăuze: „Nu am act...

Șefa Direcției Cultură a Executivului autonomiei găgăuze, Marina Semionova, despre care jurnaliștii din regiune au scris că ar avea o activitate paralelă cu cea de funcționar public, susține că nu defășoară activități de antreprenoriat. Ea afirmă că într-adevăr a prestat servicii de regizare și moderare a ceremoniilor până a veni în funcția publică, adică acum un an și jumătate. Portalul regional Nokta.md a publicat un video preluat de pe Facebook, în care ar apărea Marina Semionova moderând o nuntă. Un expert anticorupție spune că legislația ar permite funcționarilor prestarea unor servicii în afara orelor de program. Portalul Moldova Curată va sesiza Autoritatea Națională de Integritate să verifice această situație.

09 august 2018
1837
Arhiva

Împrumut de zeci de mii de euro de la rude pentru procu...

Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.

25 aprilie 2016
2058
Arhiva

Familia de magistrați Cupcea-Sănduța a investit toate v...

28 decembrie 2016
3232
Arhiva

Un magistrat fără imunitate, propus pentru conferirea u...

Gheorghe Muntean, magistratul de la Judecătoria Comercială de Circumscripţie, căruia i s-a retras imunitatea în anul 2013, a fost propus de către instanţa unde activează pentru a i se oferi titlul onorific de „Veteran al sistemului judiciar”. Unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au solicitat amânarea examinării acestei propuneri, până când se va stabili dacă în prezent magistratul este sau nu urmărit penal.

15 decembrie 2015
1839
Arhiva

Primari cu premii acordate de ei înșiși

Doi primari din raionul Criuleni au emis dispoziții prin care și-au fixat premii de peste 2 mii de lei cu ocazia unor sărbători, chiar dacă Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar prevede că astfel de decizii pot fi luate doar de către organul deliberativ, adică de către Consiliul local. La intervenția Oficiului Teritorial Chișinău (OTC) al Cancelariei de Stat, ambele dispoziții de acordare a premiilor au fost anulate, doar că banii au rămas la primari.

24 decembrie 2015
2386