Experţii solicită pârghii legale pentru pedepsirea demnitarilor şi a funcţionarilor îmbogăţiţi ilegal
Accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale demnitarilor şi funcţionarilor nu este asigurat, iar majoritatea instituţiilor publice nu se conformează normelor legale privind transparenţa obligatorie. În acelaşi timp, autorităţile abilitate cu funcţii de control nu verifică executarea respectării legislaţiei în acest domeniu, iar persoanele vinovate nu sunt sancţionate. Acestea sunt câteva din constatările dezbaterii publice „Accesul publicului la declaraţiile de avere şi proprietăţi în reţeaua Internet: contradicţii legale şi modalităţi de soluţionare”, organizată de Asociaţia Presei Independente (API) la 30 octombrie 2013.
Experţii afirmă că în ultimul an Moldova nu a înregistrat progrese în asigurarea accesului publicului la datele despre veniturile, proprietăţile şi interesele personale ale demnitarilor şi ale funcţionarilor publici, dimpotrivă, situaţia la acest capitol s-a înrăutăţit. Astfel, din cele 20 de instituţii ale administraţiei publice centrale, paginile web ale cărora au fost monitorizate, doar 13 publică declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale miniştrilor şi doar 8 – cele ale viceminiştrilor. Acest lucru contravine hotărârii Guvernului „Privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet” nr. 188 din 03 aprilie 2012, care obligă autorităţile administraţiei publice centrale să plaseze pe paginile web informaţia de interes public, inclusiv declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale conducerii instituţiei. În ce priveşte autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi şi nivelul al doilea, aceste prevederi au titlu de recomandare.
Activitatea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), de asemenea, nu este satisfăcătoare în ce priveşte asigurarea accesului publicului la acest gen de informaţii. Ianina Spinei, expert Transparency International Moldova, a menţionat că site-ul CNI este greu de accesat şi nu oferă toată informaţia necesară, iar instituţia nu dispune de suficiente pârghii pentru a constata o diferenţă vădită între veniturile şi averile demnitarilor. „La moment, CNI poate aplica sancţiuni contravenţionale doar în cazul în care demnitarul nu şi-a prezentat declaraţia sau dacă se depistează erori în declaraţii. Din păcate, nu există pârghii legale pentru a-i pedepsi pe cei care s-au îmbogăţit ilicit”, a spus Ianina Spinei. Ea s-a arătat convinsă că primele condamnări pentru marea corupţie ar fi posibile dacă Parlamentul va adopta pachetul de legi anticorupţie, aprobat recent de Guvern, care prevede, între altele, confiscarea extinsă a averilor dobândite ilegal.
Vicepreşedintele CNI, Victor Strătilă, afirmă că în legislaţie există mai multe carenţe care împiedică identificarea discrepanţelor dintre veniturile şi averile demnitarilor, dar şi dificultăţi de ordin tehnic, inclusiv lipsa programelor speciale IT care sunt foarte costisitoare. „Avem o problemă cu identificarea veniturilor şi compararea acestora cu valoarea bunurilor procurate, deoarece informaţia pe venituri se prezintă pentru 12 luni, iar cea pe proprietăţi – pe 15 luni. Respectiv, diferenţele vădite dintre venituri şi proprietăţi sunt greu de constatat”, a spus V. Strătilă. El a mai specificat că CNI a colectat 100 mii de declaraţii pentru anul 2012, însă aproximativ 2 mii din ele sunt greu de descifrat, fapt care îngreunează procesul de verificare.
Lilia Zaharia, reporter al portalului www.moldovacurata.md, a menţionat că la nivelul autorităţilor publice locale, situaţia cu publicarea declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate este şi mai proastă decât la nivel central. Astfel, din cele 33 de consilii raionale, paginile web ale cărora au fost monitorizate, doar şase s-au conformat hotărârii Guvernului care le recomandă să plaseze pe site-uri diferite categorii de informaţii de interes public. Cea mai multă informaţie se conţine pe site-urile CR Ialoveni, Nisporeni, Sângerei, Teleneşti, Ungheni şi Călăraşi, iar cea mai puţină – pe site-urile CR Basarabeasca, Briceni, Donduşeni, Edineţ şi Făleşti. În condiţiile în care hotărârea de guvern nu are un caracter obligatoriu pentru administraţiile locale, persoane cu funcţii de răspundere nici nu se grăbesc să plaseze pe site-uri informaţiile de interes public.
Participanţii la dezbatere au optat pentru obligarea atât a factorilor de decizie de la nivel central, cât şi a celor de nivel local să plaseze pe paginile web toată informaţia, inclusiv declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale conducătorilor. A fost recomandată înăsprirea sancţiunilor contravenţionale şi penale pentru nedeclararea sau declararea eronată a veniturilor şi proprietăţilor; obligarea CNI să publice nu doar deciziile, dar şi motivarea deciziilor prin care se constată încălcarea regimului de declarare a averilor şi intereselor personale, sau se constată lipsa unor asemenea încălcări; modernizarea procedurilor de declarare a veniturilor şi proprietăţilor, inclusiv studierea posibilităţii de introducere a „declaraţiei electronice”.
Ion Mazur, Coordonator programe API
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primarul de Ignăţei a fost sancţionat şi riscă să-şi pi...
Ion Balan, primarul satului Ignăţei din raionul Rezina, a fost amendat cu 4 000 mii de lei, deoarece a admis un conflict de interese, achiziţionând produse alimentare pentru grădiniţa de copii din localitate, prin intermediul întreprinderii Î.I. „Ion Balan”, care aparţine familiei acestuia. Menţionăm că şefa grădiniţei este Natalia Balan, soţia primarului.
Conflictul de interese de la Cuizăuca continuă și în ma...
De patru ani, Ion Țurcan, primarul comunei Cuizăuca, raionul Rezina, continuă să lucreze cu sora sa în aceeași instituție, ea fiind contabilă-șefă. Chiar dacă acum doi ani, Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că cei doi activează în conflict de interese, situația nu s-a schimbat. După emiterea actului CNI, Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) trebuia să-l acționeze pe primar în judecată, în cazul în care nu soluționează amiabil acest conflict.
Fostul ministru Vladimir Molojen, achitat definitiv în...
Fostul ministru al Dezvoltării Informaționale (2005-2008), Vladimir Molojen, care, atunci când era în funcție, aflându-se în conflict de interese, a încheiat cu firma familiei sale contracte de milioane de lei, a fost achitat și de către Curtea Supemă de Justiție. Molojen a fost pus sub acuzare pentru abuz de putere soldat cu urmări grave și neglijență în serviciu soldată cu urmări grave, art. 327 și 329 Cod penal. Alături de el, fuseseră inculpați doi foști subalterni - Anatolie Gumeniuc (învinuit de neglijență în serviciu soldată cu urmări grave) și Valeriu Goncearov (învinuit de exces de putere, soldată cu urmări grave). Toți au pledat nevinovat în toate instanțele și au fost achitați. Hotărârea irevocabilă a CSJ a fost pronunțată la 10 august 2017. Judecătorul Ghenadie Nicolaev a făcut opinie separată, în care a notat că inculpații ar fi trebuit condamnați, deoarece procurorii au prezentat toate probele necesare.
Noul șef al ADR Centru: fost director al echipei de fot...
Noul director al ADR Centru, Viorel Jardan, este un tânăr în vârstă de 27 de ani, care deține, pe lângă funcția în care a fost recent ales, și două funcții de consilier. El este consilier local din partea PDM în satul Lozova, raionul Strășeni și consilier raional la Strășeni. Viorel Jardan a fost ales șef al ADR Centru în urma unui concurs organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, instituție condusă tot de un reprezentat al Partidului Democrat. Astfel, toate cele trei agenții de dezvoltare regională: Nord, Centru și Sud, sunt conduse de reprezentanți ai acestei formațiuni.
