Fondurile regeşti de la Regina Maria ar putea fi întoarse în vistieria publică
Cele trei contracte de achiziţii publice semnate în anii 2011 - 2012 de către primăria comunei Regina Maria, raionul Soroca, cu firma soţiei fostului primar ar putea fi anulate. Instanţa de apel a menţinut decizia instanţei de fond, potrivit căreia fostul primar Oleg Nastas a încălcat regimul conflictului de interese atunci când a ales firma condusă de soţia sa drept câştigătoare a trei tendere.
Comisia Naţională de Integritate (CNI) a examinat acest caz după ce Moldova Curată a publicat în anul 2013 investigaţia „Fonduri regeşti pentru firma „casei”, în care menţionam că Oleg Nastas a desemnat drept câştigătoare a unor concursuri de achiziţie firma SRL „Regina Lemn Plast”, al cărui fondator (şi director) este soţia sa. Pe contul firmei a ajuns peste un milion de lei, bani necesari pentru renovarea a trei instituţii din localitate: reparaţia capitală a grădiniţei de copii, reparaţia capitală a Căminului Cultural şi construcţia Teatrului de vară.
După o examinare în detaliu, la începutul anului 2014, CNI a constatat că Oleg Nastas, în calitate de primar, s-a condus de interesele personale atunci când a încheiat contracte de achiziţie cu soţia sa. Pentru încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, CNI a decis ca actul să fie transmis Centrului Naţional Anticorupţie pentru ca alesul local să fie amendat. Totodată, CNI a menţionat că după ce actul de constatare va rămâne definitiv, să fie sesizată instanţa de judecată pentru anularea contractele de achiziţii încheiate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese.
Decizie definitivă: contracte de achiziţii semnate în conflict de interese
Oleg Nastas a negat faptul că interesul personal a prevalat la încheirea acestor contracte şi a contestat actul CNI în instanţa de fond. După aproape un an de procese, Judecătoria Râşcani a dat câştig de cauză CNI, astfel fiind confirmat că Oleg Nastas a încheiat contracte de achiziţii în conflict de interese.
Nici cu această hotărâre nu a fost de acord Oleg Nastas, aşa că a atacat-o la Curtea de Apel Chişinău, care, după jumătate de an, a hotărât menţinerea deciziei instanţei de fond. Hotărârea Curții de Apel este definitivă, dar cu posibilitatea de recurs la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).
Recent, fostul primar a declarat pentru Moldova Curată că nu va mai depune recurs și că se va conforma se deciziei instanţelor de judecată.
Expert anticorupţie: „E timpul să urnim carul din loc şi banii publici să fie restituiţi”
Astfel dacă actul de constatare va rămâne în vigoare, CNI trebuie să sesizeze instanţa de judecată pentru a cere anularea contractelor de achiziţii semnate în conflict de interese. CNI spune însă că nu are cauze în instanţă în care să ceară anularea contractelor de acest gen. „Este cam dificil în astfel de cazuri, fiindcă nici nu ştii care vor fi efectele atunci când actele respective vor fi anulate. Ce se va întâmpla, vor fi întorşi banii în bugetul public sau va fi nevoie să demoleze edificiile renovate sau construite? Chiar nu ştiu cum vor califica judecătorii aceste cazuri”, spune Anatolie Donciu.
La rândul său, Galina Bostan, expertă anticorupţie, recunoaşte că astfel de cazuri nu au mai fost în instanţă, însă spune că trebuie să existe precedente. „Avem o mulţime de astfel de cauze când persoane publice: soţi, nepoţi, cumnaţi încheie contracte de achiziţii în situaţii de conflict de interse şi scapă doar cu o amendă”. Experta spune că este cazul ”să se urnească odată carul din loc” şi să fie anulate aceste acte, iar beneficiarii să fie obligaţi să restituie bugetului banii primiți de rudele lor la încheierea contractelor de achiziţii în conflict de interese.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Constatare ANI: 32 de parlamentari incompatibili
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) din România a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, precum și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații în cazul a 32 de parlamentari (22 deputați și 10 senatori). Dacă actele de constatare ale ANI vor rămâne definitive, atunci parlamentarii vizaţi riscă eliberarea din funcţie, aplicându-li-se şi interdicția de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani pentru încălcarea regimul incompatibilităţii, iar pentru fals în declaraţii - închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
Deputatul Boris Golovin deține două funcții concomitent...
Revenirea în Parlament a deputatului Boris Golovin, care a lucrat, în luna ianuarie 2016, timp de 29 de zile în postul de director al Centrului Național de Medicină Urgentă Prespitalicească (CNMUP), a nemulțumit fosta sa fracțiune, a Partidului Comuniștilor, care acum îi cere demisia. Liderul partidului, Vladimir Voronin, a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate (CNI) în care îi solicită să se pronunțe dacă Golovin se află sau nu în incompatibilitate de funcții. La ședința de vineri, 11 martie, CNI a pornit un control. La fel, fracțiunea cere ca Parlamentul să declare demisia de drept a acestuia, făcând trimitere la Constituție și la Legea cu privire la statutul deputatului. Boris Golovin spune însă că și-a suspendat contractul de muncă la CNUMP, de aceea nu poate fi vorba despre incompatibilitate de funcții.
Dumitru Visternicean: „Nu avem judecători corupți”
Faptul că nu avem judecători judecați pentru acte de corupție demonstrează că nu avem judecători corupți în R. Moldova. De această părere este președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dumitru Visternicean. Într-un interviu pentru Moldova Curată, magistratul explică „paradoxul” potrivit căruia, deși avem un sistem judecătoresc corupt, nu avem și judecători corupți. „Fenomenul este compus din mai multe elemente. Atâta timp cât nu avem în plan penal infracțiunea numită corupția, în schimb avem dare de mită, luare de mită, trafic de influență, aceste lucruri trebuie demonstrate. Avem deja pe rol, în instanțele de judecată, patru dosare care vizează acte de corupție comise de judecători. Unul dintre ei a trecut deja de prima instanță unde a fost achitat”, a menționat Visternicean. Întrebat de ce majoritatea procedurilor disciplinare pornite de Colegiul disciplinar al CSM se încheie cu constatarea că judecătorul nu a comis nicio încălcare, președintele CSM a declarat: „Sunt mai multe probleme care duc la clasarea procedurii disciplinare. Trebuie să ținem cont de faptul că acest Colegiu disciplinar este o judecată a judecătorilor. Și, la fel ca în orice instanță, judecătorului îi este asigurat dreptul la apărare. Foarte multe proceduri disciplinare au fost intentate anterior doar de dragul de a fi intentate”. Cu toate acestea, Visternicean este mulțumit de activitatea acestui colegiu. În special, pentru că „și-a păstrat independența și imparțialitatea, indiferent de cine este cel supus examinării, cine a depus sesizarea”. În cadrul aceluiași interviu, președintele interimar al CSM dezvăluie care sunt criteriile în baza cărora are loc numirea și avansarea în post a judecătorilor și își expune părerea vizavi de judecătorii cu averi de milioane. Interviul integral îl puteți citi aici.
