Formarea ANI întârzie. Foștii membri sunt în funcții și ridică salarii. Cu ce s-au ocupat în aproape un an de inactivitate?
Comisia Națională de Integritate (CNI) nu mai există din luna august anul trecut, însă membrii ei continuă să ridice salarii, deși, practic, nu au nicio activitate. Majoritatea din cei 5 membri cu care am discutat au răspuns evaziv la întrebarea cu ce s-au ocupat în aceste luni în care au fost remunerați ca și pe vremea când examinau cazuri și participau la ședințele săptămânale. Pe de altă parte, legea prevede că ei rămân în funcții până la crearea noii Autorități Naționale de Integritate.
În conformitate cu legislația nouă referitoare la reformarea sistemului național de integritate, de la 1 august 2016 Cominisa Națională de Integritate și-a încetat activitatea, iar în locul ei este creată Autoritatea Națională de Integritate, care are aceeași misiune, doar că va funcționa altfel. Procesul de creare a ANI, care este succesoarea CNI, încă nu s-a încheiat. Astfel, ANI încă nu este funcțională. Cu toate acestea, foștii membri ai CNI au continuat să ridice salarii, deoarece legea prevede că ei rămân în funcții până când noua structură devine funcțională.
Astfel, din declarațiile de avere pentru anul 2015 - ultimele disponibile - aflăm că membrii CNI aveau salarii lunare cuprinse între 6 mii și 7 mii de lei lunar. Respectiv, în cele 10 luni de inactivitate a CNI statul a cheltuit pentru salarizarea foștilor membri în jur de 330 de mii de lei. Suma ar putea crește dacă formarea ANI, care încă nu are un președinte și nici inspectori de integritate - adică principalele elemente care o pot face funcțională - va întârzia.
Anatolie Donciu susține că a coordonat activitatea instituției în perioada de tranziție
Am încercat să aflăm de la cei vizați ce activitate au avut în acest răstimp. Am început „interogatoriul” de la președintele fostei CNI, Anatolie Donciu. „Am participat, de rând cu șefii de direcții ai CNI, la o serie de sesiuni de instruire la Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne, Curtea Constituțională. Împreună cu colegii, am studiat noua lege cu privire la declararea averilor și intereselor personale și am abordat anumite aspecte lacunare, apoi am elaborat acel tabel de divergențe, pe 40 de file, pe care l-am trimis la Parlament”, a fost răspunsul lui Anatolie Donciu.
Președintele în exercițiu al ANI afirmă că el personal s-a ocupat de „organizarea conducerii generale a activității în perioada de tranziție” și a elaborat, împreună cu aparatul ANI, mai multe documente interne, necesare în timpul și după reorganizare, instrucțiuni și regulamente. „Chiar din prima zi, 1 august 2016, am emis un ordin prin care am stabilit fiecare și ce va face în perioada următoare. De asemenea, implementăm sistemul de declarare online, pe 23 mai am semnat actul de recepționare a acestui sistem”, a adăugat Anatolie Donciu.
Ordinul nr. 1 din 01.08.2017 prevede sarcini pentru subdiviziunile ANI privind asigurarea tranziției la noua formă de funcționare.
Anatolie Donciu susține că la aceste activități nu ar fi participat și ceilalți membri ai fostei CNI și că le-ar fi propus să elaboreze anumite regulamente, inclusiv regulamentul privind normele de conduită și etică a angajaților ANI. „Unii dintre ei s-au oferit doar să contribuie, adică să vină cu comentarii la proiectele gata elaborate, dar noi avem nevoie ca ei să le elaboreze”, a adăugat Anatolie Donciu.
Vicepreședintele fostei CNI, Victor Strătilă, cunoscut pentru poziția sa de contestare a procesului de formare a ANI, ne-a răspuns scurt că în cele 10 luni în care și-a ridicat salariul a făcut „activitatea prevăzută de legislație”. „Ridicați legislația care este în vigoare și vedeți cu ce ne-am ocupat. Vreți să vă dau darea de seamă ce am făcut în fiecare oră sau în fiecare zi, săptămână? Am participat și la elaborarea regulamentelor, și la traininguri și la conferințe de presă, tot ce s-a cerut, tot am făcut. Așa a vrut presa și societatea civilă, ca activitatea noastră să nu fie transparentă”. Victor Strătilă, la fel ca și Anatolie Donciu, candidează în prezent la funcțiile de președinte și vicepreședinte al ANI.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Ziarul de Gardă: Imperiul şi conexiunile lui Gofman, ce...
Mihail Gofman, şeful adjunct al Serviciului Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (SPCB), este unul dintre cei mai bogaţi angajaţi de la CNA. Oficial, a declarat o avere de 3,8 milioane de lei, însă în realitate averea sa ar fi de 10 ori mai mare. ZdG a identificat tranzacţiile dubioase pe care le-a făcut acesta la începutul anului 2013.
Primăria Ungheni continuă să cumpere mărfuri de la firm...
Primăria Ungheni continuă să procure bunuri de la firma „Aledex-Info”, care aparține soției primarului, chiar dacă acum doi ani Comisia Națională de Integritate (CNI) a stabilit că edilul a admis un conflict de interese când achiziționa pentru Primărie produse de birotică de la firma familiei. În timp ce Alexandru Ambros se judecă pentru anularea actului CNI, Primăria a găsit o modalitate mai „sigură” de a continua tranzacțiile cu „Aledex-Info”: nu mai organizează concursuri de achiziții, ci încheie contracte directe, de mică valoare. În anul 2015, datorită acestor contracte, Primăria Ungheni a virat pe contul „Aledex-Info” 103 702 lei și a cumpărat rechizite de birou, broșuri, blanchete de contabilitate etc.
Electorala 2019: deputatul socialist Grigore Novac, car...
Deputatul socialist Grigore Novac (35 de ani), despre care Partidul Socialiștilor a anunțat că va candida la alegerile parlamentare, a obținut un teren (în anul 2011) de la Primăria Stăuceni prin intermediul unui act de căsătorie fictivă. Deși deputatul neagă acest lucru, Primăria Stăuceni a informat, la solicitare, presa, că Novac a obținut terenul gratuit, în baza articolului din Codul Funciar referitor la familiile tinere. Astfel ar fi procedat și alti doi socialiști, Marina Rădvan și Vladimir Odnostalco. Acea acordare de terenuri de către Primăria Stăuceni este în prezent investigată de CNA, în cadrul unei cauze penale. Grigore Novac a donat partidului, în diferite perioade, mai mulți bani decât a declarat legal, însă spune că acestea sunt venituri obținute anterior, din munca peste hotare.
Familia fostului ministru al Agriculturii: terenuri, ca...
Fostul ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, are acum litigii în instanţe pentru faptele pe care le-ar fi comis în timpul exercitării mandatului de ministru, adică în anii 2011-2014. El a dat în judecată Comisia Naţională de Integritate. Comisia a constatat că Vasile Bumacov a admis un conflict de interese atunci când o firmă condusă de fiul său şi administrată de ginerele său ar fi beneficiat de un credit preferenţial de circa 30 de mii de euro, prin intermediul unei instituţii subordonate Ministerului Agriculturii. Vasile Bumacov susţine că aceste acuzaţii ar fi o comandă politică.
Mimarea achiziţiilor publice în Legislativ: se cumpără...
Secretariatul Parlamentului a publicat în aceste zile un anunţ privind achiziţionarea serviciilor de deservire a delegațiilor oficiale pentru anul 2016, prin care stabilește criterii specifice, ceea ce poate însemna că achiziția este destinată unui anumit restaurant. Experţii în achiziţii publice spun că instituţia încalcă prevederile Legii privind achiziţiile publice, deoarece prin criterii specifice sunt favorizaţi câţiva agenţi economici, fiind înlăturate din concurs alte restaurante, potenţiale participante la tender.
Viceminiştri cu remunerări triple
În anul 2012, opt actuali viceminiştri au primit onorarii grase, deoarece au reprezentat statul în societăţi şi întreprinderi. Suma acestor remunărări depăşeşte un milion de lei. La începutul acestui an, au intrat în vigoare câteva modificări legislative, potrivit cărora în consiliile de administraţie (CA) ale instituţiilor de stat vor avea dreptul să fie incluşi nu numai funcţionari publici, cum era prevăzut anterior, dar şi demnitari. Experţii susţin că aceste amendamente au fost votate pentru a promova anumite interese.