Formarea ANI întârzie. Foștii membri sunt în funcții și ridică salarii. Cu ce s-au ocupat în aproape un an de inactivitate?
Comisia Națională de Integritate (CNI) nu mai există din luna august anul trecut, însă membrii ei continuă să ridice salarii, deși, practic, nu au nicio activitate. Majoritatea din cei 5 membri cu care am discutat au răspuns evaziv la întrebarea cu ce s-au ocupat în aceste luni în care au fost remunerați ca și pe vremea când examinau cazuri și participau la ședințele săptămânale. Pe de altă parte, legea prevede că ei rămân în funcții până la crearea noii Autorități Naționale de Integritate.
În conformitate cu legislația nouă referitoare la reformarea sistemului național de integritate, de la 1 august 2016 Cominisa Națională de Integritate și-a încetat activitatea, iar în locul ei este creată Autoritatea Națională de Integritate, care are aceeași misiune, doar că va funcționa altfel. Procesul de creare a ANI, care este succesoarea CNI, încă nu s-a încheiat. Astfel, ANI încă nu este funcțională. Cu toate acestea, foștii membri ai CNI au continuat să ridice salarii, deoarece legea prevede că ei rămân în funcții până când noua structură devine funcțională.
Astfel, din declarațiile de avere pentru anul 2015 - ultimele disponibile - aflăm că membrii CNI aveau salarii lunare cuprinse între 6 mii și 7 mii de lei lunar. Respectiv, în cele 10 luni de inactivitate a CNI statul a cheltuit pentru salarizarea foștilor membri în jur de 330 de mii de lei. Suma ar putea crește dacă formarea ANI, care încă nu are un președinte și nici inspectori de integritate - adică principalele elemente care o pot face funcțională - va întârzia.
Anatolie Donciu susține că a coordonat activitatea instituției în perioada de tranziție
Am încercat să aflăm de la cei vizați ce activitate au avut în acest răstimp. Am început „interogatoriul” de la președintele fostei CNI, Anatolie Donciu. „Am participat, de rând cu șefii de direcții ai CNI, la o serie de sesiuni de instruire la Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Finanțelor, Ministerul de Interne, Curtea Constituțională. Împreună cu colegii, am studiat noua lege cu privire la declararea averilor și intereselor personale și am abordat anumite aspecte lacunare, apoi am elaborat acel tabel de divergențe, pe 40 de file, pe care l-am trimis la Parlament”, a fost răspunsul lui Anatolie Donciu.
Președintele în exercițiu al ANI afirmă că el personal s-a ocupat de „organizarea conducerii generale a activității în perioada de tranziție” și a elaborat, împreună cu aparatul ANI, mai multe documente interne, necesare în timpul și după reorganizare, instrucțiuni și regulamente. „Chiar din prima zi, 1 august 2016, am emis un ordin prin care am stabilit fiecare și ce va face în perioada următoare. De asemenea, implementăm sistemul de declarare online, pe 23 mai am semnat actul de recepționare a acestui sistem”, a adăugat Anatolie Donciu.
Ordinul nr. 1 din 01.08.2017 prevede sarcini pentru subdiviziunile ANI privind asigurarea tranziției la noua formă de funcționare.
Anatolie Donciu susține că la aceste activități nu ar fi participat și ceilalți membri ai fostei CNI și că le-ar fi propus să elaboreze anumite regulamente, inclusiv regulamentul privind normele de conduită și etică a angajaților ANI. „Unii dintre ei s-au oferit doar să contribuie, adică să vină cu comentarii la proiectele gata elaborate, dar noi avem nevoie ca ei să le elaboreze”, a adăugat Anatolie Donciu.
Vicepreședintele fostei CNI, Victor Strătilă, cunoscut pentru poziția sa de contestare a procesului de formare a ANI, ne-a răspuns scurt că în cele 10 luni în care și-a ridicat salariul a făcut „activitatea prevăzută de legislație”. „Ridicați legislația care este în vigoare și vedeți cu ce ne-am ocupat. Vreți să vă dau darea de seamă ce am făcut în fiecare oră sau în fiecare zi, săptămână? Am participat și la elaborarea regulamentelor, și la traininguri și la conferințe de presă, tot ce s-a cerut, tot am făcut. Așa a vrut presa și societatea civilă, ca activitatea noastră să nu fie transparentă”. Victor Strătilă, la fel ca și Anatolie Donciu, candidează în prezent la funcțiile de președinte și vicepreședinte al ANI.
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Primarul din Ignăţei, revocat din funcţie şi numit prim...
Ion Balan, demis printr-o hotărire de judecată definitivă din funcţia de primar al comunei Ignăţei din raionul Rezina, a rămas la Primărie întrucât a fost numit de către consiliul local în funcţia de primar interimar. Oficiul Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat (OTC) susţine că decizia Consiliului este ilegală.
Electorala 2019: deputatul socialist Grigore Novac, car...
Deputatul socialist Grigore Novac (35 de ani), despre care Partidul Socialiștilor a anunțat că va candida la alegerile parlamentare, a obținut un teren (în anul 2011) de la Primăria Stăuceni prin intermediul unui act de căsătorie fictivă. Deși deputatul neagă acest lucru, Primăria Stăuceni a informat, la solicitare, presa, că Novac a obținut terenul gratuit, în baza articolului din Codul Funciar referitor la familiile tinere. Astfel ar fi procedat și alti doi socialiști, Marina Rădvan și Vladimir Odnostalco. Acea acordare de terenuri de către Primăria Stăuceni este în prezent investigată de CNA, în cadrul unei cauze penale. Grigore Novac a donat partidului, în diferite perioade, mai mulți bani decât a declarat legal, însă spune că acestea sunt venituri obținute anterior, din munca peste hotare.
Primăria rudelor la Bogzești
Primarul comunei Bogzești din raionul Telenești lucrează, atât la primărie, cât și în consiliu, cu rudele sale: soră, cumnat, fin, naș. Unii dintre ei lucrează, în același timp, și la firmele primarului. În anul 2016 Comisia Națională de Integritate a constatat situație de conflict de interese în privința primarului și surorii sale, Aurelia Sclifos, care este contabilă-șefă la Primărie. Cu toate acestea, primarul (reprezentant al PDM) nu a fost amendat și conflictul nu a fost soluționat. Cei doi continuă să lucreze împreună. Vasile Ozun a refuzat să ne comenteze această situație, iar sora și cumnatul său s-au supărat că abordăm subiectul, spunând că primarul face multe lucruri bune pentru sat.
Valoarea unor declarații de integritate ale miniștrilor...
Doi dintre cei 19 membri ai Guvernului Filip care au semnat declarații de integritate la învestire se află acum în arest, bănuiți de fapte de corupție. Totuși, în acele declarații pe propria răspundere ei au afirmat că nu au comis nimic ilegal, nu s-au aflat în conflicte de interese și nu vor accepta nici un fel de sugestii sau influențe în activitatea lor. Moldova Curată a analizat situația actuala a fiecărui semnatar ale acelor declarații (care au doar valoare morală, nicidecum juridică), la mai mult de un an de la depunere.
Lilia Pogolșa și-a cumpărat un apartament de 3 milioane...
Viceministra Educației, Culturii și Cercetării, Lilia Pogolșa, și-a cumpărat anul trecut un apartament care valorează, în acte, 3 milioane de lei. În același timp, ea a vândut, tot anul trecut, un teren, cu 40 de mii de lei. Acest teren însă nu apare în declarațiile de avere din anii precedenți ai funcționarei. Numele Liliei Pogolșa figurează, potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită, însă deocamdată procuratura nu oferă alte detalii. Lilia Pogolșa, la rândul ei, a refuzat să ofere un răspuns la întrebările noastre referitoare la aceste fapte.
Funcționarul de la Primăria Chișinău care nu a indicat...
Fostul șef al Direcției Asistență Socială a Primăriei Chișinău, Valeriu Negru, urmărit penal pentru faptul că nu a indicat în declarația de venituri și proprietăți un bloc de locuit, a fost achitat acum câteva zile de către Curtea de Apel Chișinău. Sentința vine după ce prima instanță l-a recunoscut vinovat, însă a încetat procesul penal din cauza expirării termenului de prescripție. Procuratura Anticorupție intenționează să conteste hotărârea Curții de Apel la Curtea Supremă.