Încă un primar a scăpat de sancţiune: CNI a constatat conflict de interese la Primăria Micleşti, însă a clasat cazul
Iurie Buga, primarul comunei Micleşti din raionul Criuleni, a admis un conflict de interese, deoarece o are în subordine pe soţia sa, care este contabilă. Chiar dacă au constatat că alesul local a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au clasat cazul, motivând că primarul a soluţionat acest caz. În realitate, nu a fost aplicată niciuna dintre soluţiile prevăzute de lege pentru coflictul de interese.
Iurie Buga a intrat pentru prima oară în atenţia CNI în anul 2014. Atunci instituţia s-a autosesizat în baza unui material publicat de Moldova Curată, în care se relata despre faptul că Aliona Buga, soţia primarului, a fost angajată în funcţia de contabil. Iurie Buga motiva angajarea prin faptul că soţia sa nu are un loc de muncă în localitate. CNI a stabilit însă că primarul nu a admis un conflict de interese. Argumentul - poziţia de contabil este în subordinea contabilului-şef, dar nu a primarului. Experţi anticorupţie au criticat atunci hotărârea CNI, spunând că primarul este cel care emite decizii în privinţa tuturor angajaţilor din primărie, indiferent cui se subordonează aceştia.
Primarul îşi felicită soţia cu ocazia zilei de 8 Martie din bani publici
După doi ani, Moldova Curată a revenit la acest caz şi a constatat că la Micleşti nu s-a schimbat nimic legat de Primărie, în afară de apartenenţa politică a primarului. La primele două mandate, Iurie Buga a reprezentat Partidul Liberal Democrat (PLDM), iar după alegerile locale din vara trecută a părăsit această formaţiune, trecând de partea democraţilor.
Primarul continuă să o aibă în subordine pe soţia sa şi să ia decizii în privinţa ei, ca angajată a Primăriei din Micleşti. Din anul 2014 şi până în prezent, Iurie Buga a semnat cu ea, în fiecare an, contracte individual de muncă, în care o angaja în calitate de contabil pe 0,75 unităţi de salariu. De asemenea, în fiecare an, la 8 martie, i-a acordat soţiei, la fel ca şi celorlalte angajate ale Primăriei, prime de câte 200 de lei.
De această dată, primarul a explicat la CNI că, semnând contractele de angajare şi dispoziţiile de acordare a premiilor, nu a făcut decât să se conformeze deciziilor Consiliului local. CNI a stabilit că alesul local a admis un conflict de interese, deoarece nu a declarat în termen această situaţie şi semnat acte administrative în privinţa soţiei sale.
Expert anticorupţie: „În acest caz, CNI nu a procedat corect”
Totuşi, membrii CNI susţin că Iurie Buga a respectat prevederile Legii privind administraţia publică locală, care spun că primarul asigură executarea deciziilor Consiliului local, iar acest fapt a fost luat drept o soluţionare a conflictului de interese şi a devenit temei pentru clasarea cauzei.
Mariana Kalughin, expertă anticorupţie, susţine că CNI a procedat incorect atât în anul 2014, cât şi în prezent. În opinia sa, acest conflict de interese este manifestat prin faptul că primarul a emis acte administrative în favoarea soţiei sale, ceea ce reprezintă o ilegalitate.
În timp ce membrii CNI sunt indulgenţi cu aleşii locali care încalcă legea, Agenţia Naţională de Integritate din România (ANI) emite decizii de sancţionare pe cazuri similare.
Un exemplu este al primarul comunei Lupşa, din judeţul Alba. Potrivit ANI, alesul local Dănuţ Vasile Bârzan şi-a angajat soţia în anul 2013 (ca şi în cazul lui Iurie Buga, pe perioadă determinată), în funcţia de referent la Compartimentul Urbanism: cadastru, publicitate imobiliară şi fond funciar. ANI a mai stabilit că primarul a semnat, în calitate de primar, mai multe documente ce au stat la baza concursului de ocupare a postului temporar vacant. Alesul local din România a contestat raportul ANI, iar în luna martie curent, Curtea de Apel Alba Iulia a respins acţiunea formulată de primar. Cazul încă nu a fost soluţionat de instanţă.
Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția EED.
Lilia Zaharia
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Bani publici ”plimbați” pe patru roți
Cu drumuri stricate, fără sisteme de apeduct și canalizare moderne, fără iluminare stradală, dar cu mașini noi la primărie. Așa arată mai mult de 20 de localități din țară care și-au cumpărat în primele nouă luni ale anului curent adevărate bijuterii pe roți. Dacă unii primari s-au mulțumit cu mașini mai ieftine, alții - au investit sute de mii de lei, din bani publici, pentru confort. Aleșii locali spun că au făcut achizițiile doar pentru binele localității.
Şeful Direcţiei Educaţie Buiucani: milioane pe conturi...
Șeful Direcției Educație a sectorului Buiucani din municipiul Chișinău, Ion Vrânceanu, are o serie de proprietăți trecute pe numele fiicelor sale, iar pe conturile sale bancare s-au aflat anul trecut milioane de lei. Fiicele sale, acum persoane majore, au fost împroprietărite încă de pe vremea când aveau 5 şi, respectiv, 10 ani. Iar la maturitate, adică la vârsta de 17 si 22 de ani, s-au mai ales cu câte un apartament cu 4 camere, ambele într-un bloc nou din Centrul Chișinăului. Acum, Ion Vrânceanu este una dintre cele trei persoane care au dosare penale deschise în baza unui articol nou din legislația moldovenească - ”îmbogățire ilicită”. El este suspendat din funcție pe durata anchetei, însă se judecă pentru restabilire.
Terenurile forestiere arendate ilegal rămân în gestiune...
Ca şi în cazul achiziţiilor publice, contractele de arendă ale terenurilor forestiere încheiate în conflict de interese nu sunt anulate. Acest lucru se întâmplă deoarece atât Agenţia „Moldsilva”, care este una dintre părţile contractante, cât şi Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a constatat conflictul de interese, nu au cerut în instanţă anularea actelor semnate ilegal, deşi legea le obligă să facă acest lucru. Unii experţi anticorupţie sunt de părere că atât timp cât instituţiile statului nu doresc să muncească, avem situaţia în care terenuri forestiere, proprietate a statului, să fie arendate în mod intenționat ilegal, fără ca cineva să fie sancţionat.
Milioane de lei ”conservate” în sistemul de canalizare...
Timp de doi ani, Primăriei comunei Dănceni din raionul Ialoveni i-au fost alocate peste 6,6 milioane de lei din Fondul Ecologic Național (FEN) pentru construcția sistemului de epurare și canalizare. Milioanele zac însă în pământ, fiind instalate doar țevile. Autoritățile Publice Locale (APL) din Dănceni spun că sistemul va fi funcțional când se vor găsi resursele necesare pentru finalizare, adică încă 15 milioane de lei. Între timp, Primăria Dănceni, dar și firma care s-a angajat să construiască sistemul, ”SRL “Levprocons”, sunt în atenția procurorilor anticorupție, ambele fiind învinuite de organizarea unui concurs public fictiv.
Un contract în valoare de 44 de mii de euro semnat într...
Curtea Supremă de Justiţie a decis: Mihail Stratan a admis intenţionat un conflict de interese atunci când Agenţia pe care o conducea a ales drept câştigătoare a unei licitaţii o firmă a familiei directorului. Firma s-a angajat să ofere Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE) echipament în valoare de peste 44 de mii de euro. Cu trei ani în urmă Comisia Naţională de Integritate (CNI) a stabilit că Stratan a admis un conflict de interese, iar acum Curtea Supremă a confirmat. Succesoarea CNI, ANI, poate cere în instanţă anularea contractului.
Câteva organizații culturale care au susținut votul uni...
În acest an, Ministerul Educației Culturii și Cercetării, condus de ministra democrată Monica Babuc, a alocat în jur de 4 milioane de lei pentru activitatea a zeci de fundații și asociații culturale, de două ori mai mult decât anul trecut. O bună parte dintre beneficiare sunt conduse de lideri ai Partidului Democrat (PDM) sau sunt fundații care anul trecut au susținut proiectul de lege de schimbare a sistemului uninominal. Chiar dacă unii conducători ai acestor organizații sunt lideri activi a PDM, conducerea MECC susține că îi este imposibil să identifice eventualii membri de partid din fiecare asociație.