JURNAL de CHISINAU: Găinăriile de la Bursuc
Timp de un deceniu au primit salarii pentru funcţia de directori ai Casei de cultură fără ca satul să aibă o casă de cultură. Acest lucru s-a întâmplat în satul Bursuc, raionul Nisporeni. Postul a fost ocupat timp de mai mulţi ani de soţia fostului primar, care lucra şi directoare de grădiniţă. Odată cu instalarea în funcţie a noului primar, în 2011, practica a fost perpetuată, directoare a aşa-numitei instituţii culturale a fost numită o angajată a primăriei care, până atunci, ocupase funcţia de asistent social.
În majoritatea satelor din Republica Moldova, există clădiri uriaşe, pentru reparaţia cărora au fost alocate sume enorme în perioada guvernării comuniste şi în care se mai investeşte şi în prezent. Rareori când îşi deschid uşile pentru desfăşurarea unei acţiuni culturale. Cu toate acestea, fiecare dintre aceste instituţii au cel puţin doi angajaţi: un director şi un paznic.
De regulă, aceştia încuie şi descuie uşile. La Bursuc, situaţia e şi mai absurdă, nici măcar cămin cultural nu există, dar funcţia de director al acestuia s-a păstrat. Actualul primar, Victor Rusu (PDM), spune că, la început, s-a mirat să vadă că există această funcţie în acte. Mai mult, în cazul fostului primar se întrevedea şi un conflict de interese, banii fiind ridicaţi de soţia lui.
„La început, m-a mirat, dar avem copii talentaţi care participă la diverse manifestări. Chiar dacă nu avem Casă de cultură, trebuia să se ocupe cineva şi de acest domeniu. Funcţia de director există de mai bine de două decenii. Casa de cultură a fost demolată în 2001. Chiar dacă cei de la raion se arătau nedumeriţi, ni se aloca bani şi, respectiv, am decis să păstrăm funcţia”, spune primarul.
Nereguli semnalate de Curtea de Conturi
„Dacă bani se alocă, de ce să nu fie valorificaţi?”, se întreabă şi secretara primăriei, Liliana Nani. „Sperăm, pe viitor, să fie construită şi la noi o casă de cultură”, mai spune ea. Totuşi funcţia de director a fost lichidată spre finele anului trecut, cu puţin timp înainte de un control al Curţii de conturi. Pe parcursul ultimilor doi ani, aşa-numiţii directori ai Casei de cultură, printre care şi fostul asistent social, au ridicat salarii care însumau circa 35 de mii de lei.
Solicitată de JURNAL, Claudia Cozer, soţia fostului primar al satului Bursuc, ne-a spus că, pe lângă funcţia de şefă de grădiniţă, a lucrat ca director la casa de cultură timp de 26 de ani. „Îmi mai rămăseseră câţiva ani până la pensie, de aceea, chiar dacă clădirea nu mai era, funcţia mi-a fost păstrată”, recunoaşte femeia, precizând că nu ridica banii degeaba, „ne întâlneam cu copiii la grădiniţă, la bibliotecă, organizam concerte de sărbători”, relatează ea activitatea desfăşurată pe moment cu acelaşi succes de profesorii de la gimnaziu şi educatorii de la grădiniţa din sat.
„Nicio cultură!”
Pentru nea Ion, un pensionar cu care ne întâlnim în preajma oficiului poştal, circa 600–700 de lei pentru o funcţie de director a unei instituţii care nu există e o sumă nu chiar mică. „Eu primesc 700 de lei pensie după o viaţă în care am muncit în colhoz. Banii aceştia nu ne ajung pentru nimic, dar noi am învăţat deja cum să-i cheltuim să ne ajungă. Dar cultura… Ce cultură se face azi? Tineretul ori pleacă, ori stă prin baruri. Nicio cultură”, ridică a lehamite din mână bătrânul. Artiştii, spune el, vin în campania electorală. „Doar atunci mai avem şi noi parte de câte un concert în mijlocul satului”, mai spune el.
Pe site-ul Ministerului Culturii lipsesc informaţiile privind gestionarea banilor destinaţi acestui domeniu pe parcursul ultimilor doi ani.
Svetlana COROBCEANU, JURNAL de Chişinău
Preluarea textelor de pe pagina www.MoldovaCurata.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.MoldovaCurata.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Articole relaționate:
Contractul încheiat de primarul din Mileştii-Mici cu so...
Primarul comunei Mileştii-Mici din raionul Ialoveni s-a condus de interesele personale atunci când a achiziţionat servicii de transport de la firma administrată de soacra sa. Constatarea aparţine Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), formulată în decizia din 29 mai. Astfel, primarul riscă o amendă, iar contractul semnat între cele două părţi ar putea fi anulat.
Conflict de interese, salvat de divorţ?
Primarul satului Chiştelniţa, Teleneşti, Constantin Ciobanu, lucrează de doi ani deja în aceeaşi instituţie cu soţia sa, ea fiind contabila primăriei din localitate. Asta deşi cadrul legislativ interzice ca un funcţionar public să fie în subordinea unei rude. În prezent, cei doi sunt în proces de divorţ. Specialiştii spun că funcţionarii publici nu vor scăpa de sancţiunile prevăzute de lege, deoarece atât primarul, cât şi contabila nu au întreprins nimic timp de doi ani pentru a soluţiona această situaţie.
Mai mulţi primari din Ialoveni nu au depus declaraţiile...
Câţiva primari din raionul Ialoveni sunt nemulţumiţi de faptul că autorităţile publice raionale nu i-au informat că sunt obligaţi să-şi depună declaraţiile de interese personale pentru anul 2012 până la 31 martie curent. Pentru că nu au prezentat aceste declaraţii, aleşii locali au fost citaţi la Comisia Naţională de Integritate (CNI).
Pâine de la firma ginerelui
Circa 870 de copii care frecventează cele trei grădiniţe din oraşul Ialoveni sunt alimentaţi cu pâine de la brutăria gestionată de ginerele primarului oraşului. Alesul local susţine că el nu a fost membru al grupului de lucru atunci când a fost ales câştigătorul tenderului.
Achizițiile, veriga slabă a instituțiilor publice
Niciunul dintre dosarele penale deschise în ultimii ani de CNA sau Procuratura Anticorupție pentru presupuse fraude comise în procesele de achiziții publice nu s-au soldat cu vreo condamnare, iar cele mai răsunătoare dintre ele se află încă la faza de urmărire penală și nu există niciun bănuit. În majoritatea cazurilor ele figurează prejudicii de milioane de lei. Consiliul Naţional de Participare susţine că în ultimii 2 ani a făcut nenumărate demersuri către Guvern în privinţa asigurării transparenţei achiziţiilor publice, însă lucrurile nu s-au schimbat.
Directorul AEE a cerut despăgubiri de un leu de la CNI...
Directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Mihail Stratan, pierde deja a doua luptă cu CNI, în încercarea de a dovedi că nu s-a aflat în conflict de interese atunci când firma sa a livrat echipament instituției pe care o conduce. Atât Judecătoria sectorului Râșcani, cât și Curtea de Apel Chișinău au confirmat că actul prin care Comisia Națională de Integritate a constatat că Mihail Stratan s-a aflat în conflict de interese este bazat pe temeiuri legale. Stratan se consideră însă defăimat și a cerut despăgubiri de la CNI.
